8,628 matches
-
Am auzit-o de data asta. La dreapta! Auzi? Pășește cu dreptul, tontule! Hai, dreptu-n față! Am reușit să-l urnesc cu greu. Aveam senzația că-i auzeam și pe ei împiedicându-mă să mă mișc. — Și-acum, stângul! Am pășit și cu stângul. — Bine. Așa. Pas cu pas! Te simți bine? Aș fi vrut să răspund, dar nu cred că am reușit să articulez cuvântul „bine“. Am înțeles de la ea că Întunegrii voiau să ne târască undeva, să ne inspire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
făcut un salt voit și necultivându-i evidența nu a putut să-și suprapună hazardul pe datele istoriei autentice. A indus impresia că dincolo de “propria-i revoluție”, pe lume altceva nu a mai existat și dintr-un ghinion fervent a pășit cu stângul. Obiectul omisiunii îl reprezintă DECLARAȚIA DE LA IAȘI, vârf de atitudine protestatară, difuzată la postul de radio Europa Liberă în ziua de 9 octombrie 1989, al doilea act de încumetare după interviul lui Dan Petrescu pentru ziarul Liberation cu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
mântuire, dar conceptele și preceptele creștine sunt nebuloase, improprietățile de limbaj și incoerența compromițând mesajul și expresivitatea textelor. În volumul de sonete Valuri împietrite (1941) predomină tema identității eului liric, nedumerit de propria existență, dezorientat, aflat pe o traiectorie descendentă, pășind, împovărat de dureri și neîmpliniri, pe „cărări pierdute-n adâncuri afunde”. Suferința, golul interior, sterilitatea poetică, eșecul îl fac pe poet să caute un remediu în „spuma de Cotnar”, pe care o cântă într-un ciclu de inimă albastră. O
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
Chiar la intrarea-ntr-o altă răscruce / Cu albe portaluri zâmbind din mânere / Apasă pe primul, te lasă-n cădere, / Așa. N-avea teamă. Dă-mi mâna. Începe-vom azi săptămâna” (Invocație); „Era spre dimineață. Cu privirile pironite în pavaje / Pășeau X, Y: două ciudate personaje. / - Nu merg, șopti insul X / În dreptul unei firme de onix. / - Coboară, spuse Y. Știu eu ce știu” (Vis cu periplu); „Ține pasul. Nu mă sili să te caut. / Respiră în ritm. Calcă precaut. Nu privi
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
numeroasele scene descrise cu un exersat condei de povestitor este de menționat, de pildă, aceea a depunerii jurământului de către guvernul I. I. C. Brătianu în fața regelui Carol I, care, deși slăbit și îmbătrânit, ținându-se drept în uniforma lui prea lungă, „pășea totuși apăsat după moda caracteristică ofițerilor prusaci”. Personajul va păstra până la sfârșit o rigiditate în ținută și maniere, „ca o reminiscență a Parade-Marsch-ului cu care se obișnuise încă din tinerețe prin regimentele de la Berlin și Potsdam”. Felul de a vorbi
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
ai unei mănăstiri, care se Îndeletniceau cu arderea de vii a inocenților Într-un nou holocaust, după ce acțiunea romanului Lisbonne, dernière marge (Lisabona, ultima graniță, 1990) se petrecea Într-un neverosimil secol II, Volodine se desparte de un pseudo-SF și pășește cu Îndrăzneală În plin război rece, aducînd În proza franceză contemporană violență, baroc, dar și clocotul verbal și explozia lexicală nemaicunoscute de la Céline Încoace. Senzația cea mai pregnantă produsă de scrierile sale este aceea de claustrofobie. O scriitură densă, narațiuni
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de un model. Facem acest model, dar cum? După acești doctrinari, acest tip nu se obține din realitate ci trebuie să fie o creație pură a rațiunii; ceva mai mult, o inspirație a filosofului. Modelul acesta odată obținut se va păși la modificarea societății după acest tip ideal. Aceasta este părerea romanticilor utopiști care visează fiecare în felul său forme ideale după care ar trebui să se modeleze realitatea. Cel mai interesant dintre toți este (...) acest autor nu s-a mărginit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic. Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape că sufocă nu doar palpitul lăuntric, dar, pășind pe o „punte către vid”, până și înțelesurile. Scrupulul drastic al conciziei, hiperluciditatea, euforia subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
care urmărește învățarea asociativă. Spre exemplu, pe coli mari de hârtie se vor nota anumite informații care vor fi aranjate după o anumită logică. În momentul în care acestea vor fi așezate pe podea, cel care învață va trebui să pășească pe ele în ordinea indicată de săgeți și să explice informațiile pe care calcă. Figura 8. Harta kinestezică O astfel de verbalizare sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
, publicație apărută la București în 1990, editată de Uniunea Artiștilor Plastici și revista „Arta”. Redactor-șef este Dan Grigorescu, redactor responsabil de ediție - Ioan Groșan. Publică versuri Octav Grigorescu, Margareta Sterian, Magda Cârneci, Daniela Crăsnaru. Cititorii pot păși pe urmele lui Mateiu I. Caragiale într-un București al amintirii. Sub genericul Portrete în peniță, câțiva scriitori evocă chipurile unor prieteni pictori. Sunt publicate traduceri de Eta Boeriu și François Pamfil și fragmente, traduse, din jurnalul Sofiei Tolstoi. D.B.
ALMANAHUL „ARTA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285273_a_286602]
-
justificare în sine, ci e numai un pretext care îi prilejuiește omului confruntarea cu sine însuși. Mai explicit este Sfântul Vasile în rândurile care urmează: "Fiarele sunt o dovadă de credință! Ai încredere în Domnul? "Pește aspidă și vasilisc vei păși și vei călca peste leu și peste balauri". Prin credință vei avea puterea să calci peste șerpi și scorpioni. Nu știi, oare, de Pavel? Pe când Pavel aduna găteje, s-a prins o viperă de mâna lui și nu l-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cuplul nu reușește să-și „exfolieze”suferința pierderii respective. Rezultă că formula „copilului substitut”nu este deloc recomandată, deoarece se poate acompania de o suită de perturbări psihice, chiar dacă uneori poate dinamiza consumarea travaliului de doliu. Altfel spus, copilul substitut pășește în viață cu un dezavantaj major, întrucât părinții îl vor compara mereu cu „statura idealizată”a defunctului, ceea ce înseamnă că din start el este deja o persoană istorizată, de unde și ambivalența care îl caracterizează. Mai apoi, este bântuit și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care se numește „abandon uterin”. Dat fiind că abilitățile mnezice ale fetusului deja funcționează (uzitând de mecanismele pe care le-am abordat deja), această experiență traumatică se conservă în sertarele memoriei sale, infestându-i existența. Altfel spus, un asemenea copil pășește în viață carențat afectiv, deci cu busola interioară deteriorată, ceea ce se acompaniază cu multiple consecințe indezirabile. Prin urmare, constituie un imperativ ca viitoarea mamă, atât pe filiera conștientă, cât și inconștientă, să-și învăluie copilul nenăscut cu sentimente de dragoste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l ca apostol sau luceafăr, asigurându-i adică pe cititori că exercită o acțiune orientată prospectiv, de anticipare, de deschidere de drumuri. "Unul din acei oameni aleși de provedință, al căror merit e cu atât mai mare cu cât au pășit pre un drum mai puțin îmblat, sau cu cât au deschis ei drumul pentru alții, unul din acei apostoli ai națiunalității noastre"81. Aceste cuvinte îl caracterizează pe A. Treboniu Laurian. Aceeași introducere figurează pentru biografia lui Constantin Negri: "E
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un moment dat, extrem de dur: "de aici mergem într-un lagăr de muncă unde ne vor rămâne oasele, nu avem nicio șansă de întoarcere!" Păi, când cineva de 40 și ceva de ani îi spune așa ceva unui tânăr, care abia pășea în viață, îl demoralizează complet. Oricât de tare ai fi și oricât de normal ai gândi, când ți se spune așa ceva te demoralizezi deplin. După ce am stat de vorbă cu Mircea Marin am stat și m-am gândit, făcând legătura
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în afara comandantului, că era posibil să nu fi fost comandantul acolo. Pentru treaba asta am fost bătut la tălpi până mi-au crescut tălpile un centimetru jumate, doi. Mergeai ca pe niște arcuri de bureți, că te înțepau tălpile când pășeai. Mergeai ca și cum n-ai fi fost din lumea asta; în fine, este un sentiment pe care nu ai cum să-l exprimi. După bătaie am fost băgat direct la izolare, fără mâncare, fără nimic. Deși nu întotdeauna îți legau bila
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
puteau ști pe unde este capcana! Iar noi râdeam: "Uite, mă, a rămas cloșca pe mal!" N-au știut ei sigur că noi am fost cei care au tăiat gheața. Bănuiau, dar nu erau siguri, pentru că erau doi atunci când au pășit, iar gheața s-a rupt neregulat în mai multe locuri astfel încât n-au putut să-și dea seama că a fost o tăietură. Și din ziua aceea toți cei zece fericiți colegi de grupă puneam maldărele de stuf și ne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era băiatul meu? Cum prinzi o pasăre și o bagi într-o colivie, o vezi cum stă stingherită într-un colț, ghemuită acolo de frică. Îl duceam de mâna stângă, și-l vedeam că merge cu o frică extraordinară, că pășește cu frică în direcția în care mergeam spre gară. De ce? Când m-am dus să-l iau de la socri, l-am luat fără nici o discuție, nimic. Am spus doar că-l iau pentru că nu mai pot să stau singur. Soacră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
există un destin care te apără: așa cum îți este scris, așa se petrece! -, din loc în loc erau săpate locașe de pază săpate de militarii grăniceri. Probabil că noaptea militarii mai trăgeau și câte un pui de somn în locașele acelea. Pășeam prudent, aplecat cu degetul înainte la o distanță de 25 de cm de sol. Și așa am putut depista sârmele. Le-am depășit. Am ajuns la Dunăre. Știți că în zona Turnu Severin Dunărea are albia cotită de parcă ar fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
regimului centralizat al Franței, mult discutat de Mihail Kogălniceanu în 1863 în Cameră: „Cum socotiți dumneavoastră că din decăderea cea mare,... din nămolul de abuzuri și vițiuri sub care am fost cufundați... ne ridicăm la perfecțiune? Oare civilizația, așa iute pășește? Nu. În lumea morală și cea fizică lucrurile nu merg așa de grabnic. Fiecare generație are menirea ei; fiecare nu poate pune decât o piatră la edificiul viitorului"... Așa se și explică de ce descentralizarea administrativă a rămas multă vreme doar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arbitrarităților, în mai multe puncturi ei simt o adevărată plagă. Aceasta nu trebuie și nici nu poate fi cuvânt ca să mai fie în viitor. Subprefecții au să fie plătiți de țară. Nu le va mai fi dară iertat de a păși la mijloace mârșave și Dumneavoastră Domnule Prefect, veți face act de bun cetățean și de demn funcționar ai Domnului, pedepsind și stârpind conrupția și venalitatea oriunde veți găsi. O altă competință neapărată a unei bune și luminate administrații, încrederea populației
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
handicapul unei rețele românești de distribuție a cărții încă deficitare (mai ales în cazul jucătorilor mai puțin puternici de pe piață). Iar la ediția de anul acesta a Salonului de vară, cel puțin în primele trei zile, numărul celor care au pășit pragul Romexpo a fost unul prea mic, iar publicul abundent din week-end nu a fost suficient pentru a acoperi „gaura“. Suma alocată de AER anul acesta a părut mai mică decât cea de anul trecut, când târgul a „beneficiat“ și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și instruiește-te cu sete pe lângă înțelepții lor. Păstrează fără încetare Itaca prezentă în mintea ta. Ținta ta este să ajungi acolo, dar nu-ți scurta călătoria: e mai bine ca ea să dureze ani îndelungați și ca tu să pășești pe insula ta la bătrânețe, bogat cu tot ce-ai dobândit prin călătorie și să nu aștepți ca Itaca să te îmbogățească. Itaca ți-a dăruit o călătorie frumoasă: fără ea nu ai fi pornit la drum. Ea nu mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precizată în Tratatul de la Lisabona (2009), care prin Serviciul European pentru Acțiune Externă, prefigurează calitatea de Ministru de Externe al Uniunii Europene. Volumul lasă să se perceapă că deși instituțional s-a pășit pe cale instituirii demnității de Ministru de Externe al Uniunii Europene, la aproape șase ani de la semnarea Tratatului de la Lisabona, Președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant ca Ministru de Externe al UE au o vizibilitate episodica în funcționarea Uniunii Europene. Un
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aceluiași institut comunicarea „Istoriografia sovietică și principiile materialismului istoric” în care a elogiat viziunea determinismului economic, principiile materialismului dialectic și filosofic și periodizarea după criteriul relațiilor sociale, conchizând că „istoriografia sovietică, pe care n-o cunoaștem încă decât fragmentar, a pășit la realizări de mare amploare” și că „materialismul istoric, aplicând la studiul societății principiile materialismului dialectic, ridică istoria la rang de știință pozitivă”. în aceeași Revistă istorică română din 1945, Racoviță publica o serie de „notițe bibliografice” semnificative pentru concepția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]