9,288 matches
-
în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii; aplicată, când răspunde unor cerințe instituționale precise privind un tip anume de public, pentru a se putea acționa asupra lui. Poziția sa pe axa noastră ideal-tipică este nehotărâtă și depinde
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nehotărâtă și depinde de orientarea pe care i-o va da fiecare sociolog în parte. Fără să prezentăm aici toate problematicile ridicate de toți universitarii specializați în materie, vom oferi câteva exemple concrete din diversitatea abordărilor legate de multiple motivații. Polul speculativ Ar fi absurd să pretindem a prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor și publicurilor. Vrem doar să indicăm câteva orientări speculative, pentru a arăta că pistele urmate nu i-ar putea interesa
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o lume și de lucrurile care aparțin exclusiv spațiului de apariție în lume, fiindcă atitudinea sa centrală față de orice obiect, atitudinea de consum, implică ruina a tot ceea ce atinge". Hannah Arendt, La Crise de la culture, 1972, pp. 270, 285-286, 288. Polul practico-teoretic • Exigența de profesionalizare a studiilor superioare Universitatea contemporană cuprinde astăzi aproape două milioane de studenți. Ea trebuie să se adapteze și la cerințele de profesionalizare venite din partea publicului, mai întâi înregistrându-le (anchete ale Ministerului Educației; servicii de cercetare, informare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Logică pedagogică Logică politică (democratizare, acces la patrimoniu) Logică comercială (reducerea deficitelor) Anchete cantitative și/sau calitative Apel la firmele private specializate în opinia publică Publicuri-țintă: în funcție de vârstă, competențe sau "handicapuri" sociale Evaluarea utilizărilor și efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sursa "răului" pentru creator. • Reprezentarea artistului în diviziunea socială a muncii Acest statut "aparte" al artistului și al creatorului se traduce printr-o teoretizare a acestui loc prin prisma căruia este privit în raport cu celelalte forme ale muncii și poziții sociale. Polul artistic apare ca un contrapunct al salariatului. Este situat mai aproape de polul liberal, de realizarea de sine, în fața polului alienat. Domniei necesității i se opune cea a libertății. Marx nu ezită să se gândească la depășirea istorică a acestui dualism
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
statut "aparte" al artistului și al creatorului se traduce printr-o teoretizare a acestui loc prin prisma căruia este privit în raport cu celelalte forme ale muncii și poziții sociale. Polul artistic apare ca un contrapunct al salariatului. Este situat mai aproape de polul liberal, de realizarea de sine, în fața polului alienat. Domniei necesității i se opune cea a libertății. Marx nu ezită să se gândească la depășirea istorică a acestui dualism care-i aruncă pe muncitorii de la bază în diviziunea muncii, în timp ce artiștilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se traduce printr-o teoretizare a acestui loc prin prisma căruia este privit în raport cu celelalte forme ale muncii și poziții sociale. Polul artistic apare ca un contrapunct al salariatului. Este situat mai aproape de polul liberal, de realizarea de sine, în fața polului alienat. Domniei necesității i se opune cea a libertății. Marx nu ezită să se gândească la depășirea istorică a acestui dualism care-i aruncă pe muncitorii de la bază în diviziunea muncii, în timp ce artiștilor le rezervă exprimarea singularității și realizarea de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bordeaux, conservat ca antrepozit tocmai fiindcă fusese transformat în muzeu). Astfel, statul nu ezită să sustragă bunurile din dreptul comun sau din cel comercial. El defiscalizează, în parte, bunurile și locurile. În cercetarea sa despre excepționalitatea bunurilor culturale, juristul Jean-François Poli (1996) arată, în primul rând, că protejarea înseamnă integrare în patrimoniul național. Astfel, controlul deplasărilor (vamă), acordurile de licență, dreptul de preempțiune și cel de retenție, regimul de interdicție a exportării arhivelor, restricțiile de circulație supun bunurile culturale aparținând statului
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
câmp intelectual" în procesul de autonomizare și constituire a instanțelor specifice de legitimare. "Bunurile simbolice" (păstrează această denumire, provenită din viziunea sa antropologică) au dubla față de marfă (economică) și de semnificație (simbolică). Acest câmp de producție se divizează în doi poli, în funcție de privilegierea dimensiunii comerciale (capital economic) sau a celei simbolice (capital cultural), de difuzarea generală (în mod industrial) sau restrânsă (opere originale). Această autonomizare este corelativă cu dezvoltarea mitului romantic al creatorului și al geniului neînțeles și cu avangardele (al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Des Beaux-arts aux arts plastiques. Une histoire sociale de l'art, La Manufacture, Paris, 1991. OCTOBRE Sylvie, "Profession, segments professionnels et identité. L'évolution des conservateurs de musées", în Revue française de sociologie, vol. 40, nr. 2, 1999, pp. 357-383. POLI Jean-Marie, La Protection des biens culturels meubles, LGDJ, Paris, 1996. POULOT Dominique, Patrimoine et musées. L'institution de la culture, Hachette, Paris, 2001. TRÉPOS Jean-Yves, Sociologie des experts, PUF, Paris, 1996. VALIÈRE Michel, Ethnographie de la France, Armand Colin, Paris, 2002. WEBER
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Passeron, Jean-Claude, 43, 120, 150-151, 154, 247, 259, 273, 286-287. Passeron, René, 164. Pedler, Emmanuel, 117, 120. Pei Ieoh Ming, 233. Peirce, Charles, 44-45, 60-61. Péquignot, Bruno, 37. Perret, Jacques, 203. Picon, Gaëtan, 164. Pinson, Christian, 108. Piriou, Jean-Paul, 68. Poli, Jean-François, 237. Pontier, Jean-Marie, 179, 191, 211, 216, 249. Ponton, Rémi, 171. Popelard, Marie-Dominique, 65. Popper, Karl, 61. Price, Sally, 255. Q Quémin, Alain, 51. Quéré, Louis, 45. R Ranke, Leopold von, 36. Rasse, Paul, 103. Ricœur, Paul, 155, 286
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Eco, de arhilectorul lui Michael Riffaterre). The pragmatic turnîntoarcerea în forță începînd cu anii '80 a celei de a treia dimensiuni a semioticii, pragmatica propune prin investigarea dialogului, a conversației și actelor de limabj identificarea mărcilor psiho-socio-istorice la cei doi poli ai manifestării semiotice: producătorul de semne și interpretul acestora. De fapt majoritatea cercetărilor recente din sfera științelor omului (estetica receptării a lui Hans Robert Jauss, gramatica textului la Van Dijk și Robert de Beaugrande, teoria acțiunii ca praxiologie) au readus
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectelor sînt semnificative ca forță a limbajului). Din moment ce lingvistica -știință pilot a disciplinelor umaniste- este interpretantul universal al reprezentărilor noastre, logocentrismul va domina lucrările unui Lacan despre inconștient, unui Jakobson despre tulburările limbajului sau Barthes despre modă; ii) la celălalt pol se va situa semiotica infraverbală, ce explorează alte regimuri semnificante și care se îndepărtează considerabil de limbă; principalele sale seturi de interogații vor fi: care este semnificația muzicii atonale sau dodecafonice sau a picturii non figurative? Care sînt limitele inferioare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de linguistique générale, 1963), ale cărui cercetări în domeniul fonologiei au revoluționat analiza lingvistică în genere (principiul binarismului, al opozițiilor din fonologie va deveni o caracteristică a oricărui mod de analiză structurală, iar studiile asu-pra afaziei și a celor doi poli ai limbajului -metafora și metonimia-, ca și modelul comunicării vor deveni axe nodale în stilistică, poetică și semiotică). 2.4. Antropologia structurală. Claude Lévi-Strauss Într-o interesantă încercare de definire a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un tradiționalism savuros al gastronomiei românești sau italienești. Codurile gastronomice bazate în principiu pe aceste opoziții majore cărora li se adaugă și fript/vs/fiert, aliment încălzitor/ vs/aliment răcoritor (supa aburindă/vs/înghețata sau ceaiul cu ambele funcții la poli sau în Orient) și băutură alcoolică/vs/non alcoolică se combină în cele mai diverse mesaje culinare. O analiză extrem de in-teresantă pentru etapa actuală ar fi cea a invaziei fast-food-ului american, a inflației modelor orientale (varietatea restaurantelor thailandeze, indiene, coreene
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceea ce pro-voacă manifestări patologice: fobii, obsesii, lapsusuri, discontinuități de limbaj. Simptomele sînt semnificanți a căror semnificație trebuie descifrată, descifrare care este de fapt sarcina psihanalistului. Modelul lingvistic în psihanaliză este legat de teoria lui Jakobson privind metafora și metonimia ca poli fundamentali ai limbajului. Condensarea presupune suprapunerea semnificanților și generează metafore; deplasarea nu mai substituie un termen altuia, ci ia partea drept întreg, elementul drept ansamblu pe baza unei contiguități, adică a metonimiei (visul despre injecția făcută pacientei Irma semnifică neliniștea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în achiziționarea și utilizarea obiectelor (cf. G. Lipovetsky) și dublată de publicitatea referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă și figurativă elocventă (cf. Super Glue și remake-urile sale: vecinul aspirat de un aparat electrocasnic super-performant). La polul opus se situează publicitatea oblică a paradoxului, jocului, imaginației, acuzată de intelectualism (cf. Ph. Michel pentru care meseria de publicitar înseamnă "fabricarea diferenței într-o societate monotonă în sensul literal al cuvîntului" apud J.M. Floch, 1995: 197). Hedonismul și narcisismul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că toată lumea se comportă într-un anume mod, ceea ce înseamnă de fapt coordonare acțională (Lewis, 1969, Kutschera, 1975). Convenția este o formă de problem solving social adoptată de participanții la jocul cooperativ, a cărei rezultantă este stabilirea unui echilibru. La polul opus s-ar situa gluma ca instrument de de-construire a sistemelor normative. În raport cu noțiunea de cod, legată de coerența structurală, convenția ca set de instrucțiuni contextual orientate, guvernate de un model inferențial: p q (cf. U. Eco, 1984: 84
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se înscrie și ea în, paradigma "om fără noroc", în care "om necăjit", "om lovit de necazuri" reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită ("oameni tare cumsecade, căsătoriți") și eșec (,,n-avusesă dăloc parte dă bucurii"). Acest conflict domină întreaga narațiune, nu numai prin natura întâmplărilor povestite (un destin reușit întrerupt brutal de împlinirea ursitei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Operatorul-observator trebuie să se poziționeze față de agentul observației în așa manieră încât să sugereze unitatea corpului, indiferent de distanța la care se află. Cadrul de bază al unor activități corporale nonreflexive poate să varieze în amplitudine, de la centrarea sa pe polul operator (adică, în cazul nostru, relația strictă cu obiectul din cositor care trebuie analizat și interpretat) până la imaginea de ansamblu a întregii activități corporale. Unghiul de bază, în acest caz, permite o multitudine de variante de observare, de la înregistrarea fixă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale cerului" (G.D., 63 ani, Vama, Suceava). 9.1.2. Fierarul Personaj de temut și adesea suspectat de manipularea unor forțe obscure, fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
practicând divinația. În condiții similare, femeia risca să fie acuzată de magie și vrăjitorie. Bărbatul putea fi acuzat de erezie sau de complicitate prin simplul fapt că era soțul, fratele, tatăl, copilul unei vrăjitoare. În aceste reprezentări colective, femeia ocupa polul opus, negativ. Cunoașterea femeii-magician sau prezicătoare nu mai este una de ordin filosofic, ci una demonică (ea rezultă din pactul cu diavolul). Mobilul său final nu mai este adevărul, ci aflarea sorților, a viitorului și a modului cum acesta poate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
joacă tratatele de parapsihologie și lucrările dedicate fenomenelor paranormale. Mediatizarea practicilor divinatorii (chiar și sub forma unei literaturi de popularizare) a avut drept efect crearea unui evantai de opinii și reprezentări, diferite de cele duale și antagonice. Între cei doi poli extremi ai reprezentărilor sociale (pozitiv și negativ), lumea preferă să adopte o poziție neutră. Adesea practicile divinatorii sunt socotite modele "alternative", iar practicienii lor, persoane ce dețin o serie de abilități specifice. Cu toate acestea, rezultatele cercetărilor noastre de teren
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și "cunoașterea" masculină sunt superioare femeilor și în domeniul divinației. "Eu nu mă ocup de simple exerciții de ghicit, ci cunosc adevărate metode de cunoaștere a viitorului! Mă documentez în permanență, caut, învăț... cum să nu?" spunea același interlocutor. La polul opus, femeile consideră divinația un "har", "dar", "dar moștenit", "capacitate paranormală" și mai puțin rezultatul unei căutări, al documentării sau al unui îndelung exercițiu. El survine direct, fie pe cale ereditară, fie datorită unor conjuncturi deosebite: boală ("după ce m-am însănătoșit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
punct de vedere social și, mai ales, spiritual. Iese din sfera toposului obișnuit, profan, pentru a dobândi apoi calitățile și virtuțile spațiului sacru. Așadar, este vorba de o sacralizare a spațiului. Din punct de vedere social acest spațiu devine un pol de atracție (pelerinaj, rugăciune, comunicare cu absolutul sau împăcare cu sine). Nu mai este nici un secret pentru nimeni că în locurile în care s-au petrecut fapte neobișnuite, miracole, se înregistreză o activitate socială fără precedent: turismul, comerțul, serviciile, activitățile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]