8,957 matches
-
, Emanuil (15.II.1857, Rădăuți - 6.XII.1915, București), prozator. Este fiul Alexandrei (n. Pintilie) și al lui Vasile Grigorovici, învățător, „scriitor” la primărie, „tâlmaci” la judecătorie și cântăreț bisericesc. Urmează clasele primare la Storojineț, iar din 1866 devine elev al Gimnaziului Superior din Cernăuți. Tot aici va absolvi și
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care nucleul epic, bazat pe evenimente din istoria Moldovei, este artificial amplificat prin adaosul de întâmplări nerelevante și împovărat de banalitate, de lipsa de substanță a relatării. Prozatorul se află mult mai aproape de reușită atunci când își propune, influențat vizibil de Amintirile... lui Ion Creangă, să refacă atmosfera locurilor unde a copilărit, să readucă din ceața timpului chipuri și peripeții care, într-un fel sau altul, i-au marcat
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
GRIGORESCU, Ioan (20.X.1930, Ploiești), prozator și publicist. Este fiul Victoriei (n. Popișteriu) și al lui Ion Grigorescu, petrolist. Învață la Liceul „Spiru Haret” din Ploiești, absolvit în 1948. Va urma cursurile Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1950-1955), avându-l ca dascăl pe prozatorul
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
prozator și publicist. Este fiul Victoriei (n. Popișteriu) și al lui Ion Grigorescu, petrolist. Învață la Liceul „Spiru Haret” din Ploiești, absolvit în 1948. Va urma cursurile Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1950-1955), avându-l ca dascăl pe prozatorul Konstantin Paustovski. Face o specializare la Institutul Internațional de Jurnalistică de la Strasbourg (1959-1960) și o alta în Statele Unite ale Americii (1984). Își începe cariera ca reporter la „România liberă” (1950-1956), va fi corespondent Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
, Alexandru (22.IV.1925, Ismail), prozator. Este fiul lui Iacob Gromov. A învățat la Liceul „Sf. Andrei” din București, terminând aici doar cursul inferior. După război, în 1953, a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A lucrat ca șef de redacție la Editura Cartea Moldovenească
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
, Paul (2.X.1935, Mana-Orhei), prozator. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al lui Eufimie Goma, învățători. Începe școala primară în satul natal (1942), într-o perioadă în care, după cedarea Basarabiei, tatăl său este arestat și deportat în Siberia (1941-1943). În 1944 întreaga familie se
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
pentru că scopul lui G., așa cum se va vădi odată cu Gherla (apărut la Paris în 1976), este tocmai abordarea literară a universului concentraționar. „Alunecarea” către dimensiunea politică a problematicii închisorii este una atent studiată și ea corespunde atitudinii inițial precaute a prozatorului, care intenționa, în momentul scrierii operei, să o publice în țară. Adevărata miză a romanului este însă suficient de limpede conturată prin trimiteri indirecte, „oblice”, de la figura pitorească a țiganului Nicu Guliman, închis pentru un banc politic spus în Oborul
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
mai viguros dintre toate cele care alcătuiau, În urmă cu cîțiva ani, tabloul unei discipline care se numea teorie literară. Epistema literaturii franceze Atunci cînd Sartre distingea, În Situations II (1948), proza și poezia În funcție de modul În care poeții și prozatorii Întrebuințează limbajul, el nu făcea decît să observe cum paradigma culturală romantică, aceea În care rolul reprezentativ al limbajului este Înlocuit de cel expresiv, continuă să funcționeze În domeniul poeziei (parțial și al dramaturgiei), În vreme ce proza și-a păstrat libertatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aici, de sistem, deși... Intersant ar mai fi de remarcat că saga eului care se scrie cu viteza și forța urgenței, În spasmele agoniei, În cascada unui delir ce se vrea acela al lucidității expiatoare și ultime, apare frecvent la prozatorii francezi de origine africană, Ahmadou Kourouma (Allah n’est pas obligé) sau Farid Tali (Prosopopée), chiar și la celebrul Tahar Ben Jelloun, și În poezie. Să fie această afinitate definitorie pentru esența vitală a unora dintre semenii noștri, pentru un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cît mai vaste, de a Împiedica identificarea fidelă, din partea cititorului, cu realități istorice. Aceste decupaje aproximative, plutitoare, sînt proprii prozei franceze actuale. Le-am Întîlnit și la Amélie Nothomb, la Echenoz În mod special, și le vom regăsi la alți prozatori. Putem vorbi pe de o parte de moștenirea Noului Roman antirealist, anistoric, dar și de criza contemporană a Adevărului, de revirimentul relativismului. Ce alt adevăr, afară de acela subiectiv, autoreferențial, mai Îndrăznește să-și asume literatura? - este o Întrebare retorică pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
numără Însă cîțiva scriitori post-avangardiști care nu se abandonează tentației de a scrie poezie, ci povestiri poe(ma)tice. Marie N’Diaye publică În 1987 cu un roman alcătuit dintr-o singură frază, Comédie classique. Există apoi un grup de prozatori de la editura Minuit, care a publicat romanul de debut al lui Emmanuel Adely, specializați În monolog interior: Jacques Serena, Laurent Mauvignier, Tanguy Viel. CÎteva scriitoare: Lydie Salvayre, Christine Angot, o „autoficționalistă” contestată și admirată În egală măsură de critică, Emmanuelle
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CRIȘAN, Nicolae (10.X.1923, Târgu Mureș - 13. VI. 1999), prozator. Este fiul Anei (n. Bucur), infirmieră, și al lui Nicolae Crișan, muncitor. C. urmează liceul la Târgu Mureș și la Timișoara (Liceul „C. Diaconovici-Loga”, terminat în 1942), apoi o școală de arte decorative la Timișoara (absolvită în 1946) și la
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
, N. (pseudonim al lui Nicolae Cârstea; 24.XI.1902, Crevedia Mare, j. Giurgiu - 5.XI.1978, București), poet, prozator și gazetar. Fiu de țărani înstăriți - Ion și Floarea Cârstea -, C. ar fi avut posibilitatea să parcurgă normal ciclurile școlarizării, dar din cauza războiului a început cursurile secundare târziu, la Liceul „Sf. Sava” din capitală, izbutind să termine cele opt clase
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
, Ion (16.XI.1948, Găgești, j. Vrancea), gazetar și prozator. Născut într-o familie de țărani săraci, C. cunoaște de mic umilințele, ambiția de a le depăși, cultul muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
CRISTEA, Tudor (10.XII.1945, Grindu, j. Ialomița), poet, prozator, critic literar și gazetar. Fiu al lui Ilie Cristea, subofițer de jandarmi, și al Claudiei (n. Buzinovski), originară din Mihăileni - Cetatea Albă, C. a urmat școala elementară la Jugureni (1952 -1959), școala medie la Găești (1959-1963), apoi Facultatea de Limba
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
în care devine text, „urmă” a vieții. Romanul e, în fond, un monolog plural, trecut prin țevăria comunicantă a mai multor pseudovoci, și dincolo de artificiul textualist, e sesizabilă frecventarea afină a prozei lui William Faulkner, Lawrence Durrel sau George Bălăiță. Prozatorul motivează poetic omofonia vocilor prin metafora-metasemn a destinelor multiple condensate într-o hieroglifă, zgâriată pe nisip, sub dogoarea soarelui înalt al verii. Prin volumul de eseuri critice Partea și întregul, C. se afirmă ca un original și nu o dată tăios
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
într-o hieroglifă, zgâriată pe nisip, sub dogoarea soarelui înalt al verii. Prin volumul de eseuri critice Partea și întregul, C. se afirmă ca un original și nu o dată tăios comentator al scrisului unor contemporani, poeți (De la tradiționalism la postmodernism), prozatori (De la realismul social la „ingineria textuală”) și critici (Spiritul sintezei). SCRIERI: Astru natal, București, 1976; Țintă vie, București, 1979; Tablou cotidian, București, 1983; Conturul speranței, București, 1987; Porțile verii, București, 1989; Partea și întregul, București, 1999; Alter ego, Târgoviște, 2001
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
a directorului, amenințat de adversari cu asasinarea. În Scrisoare deschisă către dreapta (5/1934), Panait Istrati atrage atenția asupra punctului slab al doctrinei concentrate în formula „românismul și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al organismului social”. Prozatorul colaborează cu mai multe articole: Națiune și naționalism (7/1935), Dictatură și democrație (8/1935), Răspuns unui dreptist de la „Gândirea” (11/1935). După apariția unui comentariu elogios despre fascismul italian, însoțit de fotografia lui Mussolini, Istrati îi declară lui Stelescu
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
CUJBĂ, Sergiu (10.X.1877, Chișinău - 8.III.1937, Chișinău), poet și prozator. Fiu al scriitorului Victor Crăsescu, C. este absolvent al Liceului „Matei Basarab” și al Facultății de Drept din București (1900). Atât prin acțiunile cât și prin scrierile sale, a dorit să contribuie la menținerea sentimentului național al românilor aflați de
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
în autohtona mucegăire. Pornind de la roman pentru a ajunge la nuvelă, de la realitatea exterioară pentru a-și descoperi propriul univers interior, de la cotidianul stringent pentru a coborî adânc în istorie, C. a parcurs, de fapt, drumul invers al devenirii unui prozator. Afirmația nu se referă, bineînțeles, la aspectul valoric, ci doar la evoluția „canonică” întâlnită în majoritatea cazurilor.) În romanul de debut intenția era de a explora preocupările unor tineri debusolați, zbuciumul lor în gol, senzația de apăsare pe care o
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
CRUDU, Tiberiu (22.VI.1882, Tudora, j. Botoșani - 25.VIII.1952, Botoșani), prozator. Este fiul Mariei și al lui Vasile Crudu, preot. A urmat Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani și a absolvit Facultatea de Litere din Iași (1905), luându-și licența în istorie în 1908. A făcut studii de specialitate la Paris
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
ei adesea capricios. Aceeași dicție cerebrală în medalioanele de autori, portretizați cu vocația formulărilor subtil-penetrante, unele sintagme având turnura caracterizărilor de referință. În G. Ibrăileanu H. îl recunoaște pe „fondatorul cercetării eminescologice”. La Al.O. Teodoreanu, descoperă „fața ascunsă” a unui „prozator artist”, făcând „literatură din literatură” în narațiunile lui pline de farmec și rafinament, care exaltă, în maniera lui Boccaccio, „viața ca sărbătoare”. Din publicistica lui B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
HOGAȘ, Calistrat (19.IV.1847, Tecuci - 28.VIII.1917, Roman), prozator. Era fiul Marioarei (n. Stanciu) și al lui Gheorghe Dimitriu, preot. Numele i-a fost schimbat în școală cu porecla unui bunic, pentru a fi deosebit de alți elevi omonimi. A făcut liceul la Iași, la fosta Academie Mihăileană (devenită Liceul
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
îmi șterg urma dintre oameni și mă mistui, sub imboldurile ei, în necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor” (Spre Nichit). Fiindcă vechile pagini de călătorie, cu aerul lor „didactic și aproape geografic”, nu-l satisfăceau, prozatorul își ia libertatea de a privi peisajul în mod „subiectiv”, aspirând să introducă „o notă nouă în literatura românească”. Descrierea devine o sinteză de realism, aventură și poezie. Sentimentul de plenitudine se traduce în mari fraze retorice, în plăcerea de
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]