8,609 matches
-
despre starea sistemelor sociale și despre performanțele și consecințele activității lor. Ea a trecut la „imaginarea” de noi forme de organizare socială pentru diferitele sisteme particulare. Analizând modurile de organizare a diferitelor sisteme, așa cum s-au cristalizat ele în mod spontan, sociologia a evidențiat o mulțime de deficiențe structurale ale acestora. În locul lor sunt propuse noi forme de organizare, bazate pe cunoștințele științifice acumulate. Poate exemplele cele mai clare le găsim în domeniul sociologiei și al psihologiei sociale industriale. Proiectul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Există un nivel profund, la care au loc procesele constructive. Aici sunt elaborate idealurile, valorile, aprecierile, planurile de acțiune. Acest nivel nu se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un nivel profund, la care au loc procesele constructive. Aici sunt elaborate idealurile, valorile, aprecierile, planurile de acțiune. Acest nivel nu se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de totalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de totalitatea condițiilor sociale ale existenței sale („trupul” neorganic, social al său) care se desfășoară în mod spontan. Conștiința acestui proces este doar aproximativ adecvată, putând fi de-a dreptul falsă. Există două surse importante ale acestui decalaj dintre activitatea practică și conștiința acesteia: în primul rând, tipul însuși de cunoaștere pe care se bazează activitatea practică - cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca clasă și cristalizarea propriului ei mod de a defini și evalua lumea, deplasările de atitudini, de valori, de moduri de a privi lumea care, la nivelul întregii colectivități, se formau printr-un proces de transformare culturală cu mecanisme colective, spontane. Mărturia lui Rousseau ar putea să ne inducă în eroare. Ea ne-ar sugera că celebra sa teză își are originea într-o analiză teoretică ce este rodul fie al genialității, fie al întâmplării pure. Nu este posibil să explicăm
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obicei într-o comunicare oarecare, antropologul va înregistra și explicația pe care membrii respectivei comunități o asociază cu obiceiul respectiv. Nu este deloc necesar însă ca această explicație să fie adecvată, adică să reflecte modul real de gândire (colectivă, practică, spontană) care a dus la elaborarea obiceiului în cauză. Concluzia acestei analize este că, dacă istoricul ar dori să știe de ce un actor istoric și-a pus în minte un anumit scop, el trebuie să treacă dincolo de suprafața conștiinței acestuia și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la elaborarea obiceiului în cauză. Concluzia acestei analize este că, dacă istoricul ar dori să știe de ce un actor istoric și-a pus în minte un anumit scop, el trebuie să treacă dincolo de suprafața conștiinței acestuia și să refacă procesul „spontan” de geneză a conținutului conștiinței acestuia. O asemenea analiză nu se poate realiza însă cu mijloacele intuiției, empatiei, retrăirii. Aceste mijloace sunt la același nivel (au aceeași putere) cu suprafața conștiinței actorului. Utilizând astfel de mijloace, automat istoricul va tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
urmă cursul evenimentelor în așa fel încât, în final, condiția umană să fie satisfăcută într-un grad mai ridicat? Cum ar ajunge istoria la un anumit final, fără a fi dirijată în mod conștient și continuu doar pe baza interacțiunii spontane a acțiunilor, ele însele dirijate adesea de pasiuni și dorințe? Un cu totul alt tip de obiecție vine de pe pozițiile unicității istoriei umane. Atât conceptul de evoluție, cât și cel de progres tipologizează. Ele sunt fundate pe presupoziția că există
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate avea ghinionul să se întâlnească nas în nas cu cel mai mare dușman al său, care îl va înghiți fără nici un scrupul. • În modelul cibernetic, nefiind implicată în nici un fel decizia, incertitudinea nu există ca stare a sistemului. Mecanismele spontane nu sunt caracterizate prin incertitudine, spre deosebire de cele decizionale. • Modelul decizional prezintă o serie de avantaje principiale decisive în raport cu modelul cibernetic. În primul rând, el caută să identifice activ soluțiile posibile, nerezumându-se la posibilitățile ce apar mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În fine, lipsa incertitudinii reprezintă de asemenea un avantaj important al mecanismului cibernetic, în condițiile în care nu există mijloace eficace de a-i face față. Dacă evoluția comportamentului uman este caracterizată, în general, prin înlocuirea mecanismelor de tip cibernetic, spontane, cu mecanisme de tip decizional, în anumite condiții vom asista și la o tendință de regres, de la mecanisme decizionale la mecanisme cibernetice. Unii autori (Steinbruner, 1976) consideră modelele decizional și cibernetic ca „paradigme” în sensul lui Kuhn: modele teoretice alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
creștere sau în scădere a acestora la „bursa” vremii. Treptat, preocupările se diversifică, integrând sfera esteticii ambientale - arhitectură, grupuri sculpturale - sau artele așa-zise „minore” și decorative, în „vădit progres” (țesături, broderii, cusături naționale, ceramică, gravură, metaloplastie, mobilier). Când e spontan, dezinhibat, D. face constatări interesante (caricatura „este epigrama, umorul în pictură”, remarcă într-un text). Atent la toate generațiile de artiști, nu se abține să-și exprime opțiunea, preferințele, dar fără să ignore judecata dreaptă. Sunt prețuiți la justa lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Teoria „ordinii naturale” a avut la bază concepția fiziocraților conform căreia organizarea economică și socială este un produs al naturii și nu o creație a voinței umane. Așadar, „ordinea naturală” nu este creată prin voința oamenilor, ci este una fizică, spontană, de natură providențială și se Întemeiază pe trei piloni numiți: proprietate, libertate, autoritate. Astfel concepută, ca fiind inerentă naturii umane, proprietatea are rolul de a Îndeplini o funcție economică și cunoaște trei forme: personală, mobiliară și funciară. Concomitent, libertatea este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește aici paradigma formulată de H. Spencer, darwiniștii sociali, economiștii clasici a libertății ca autonomie care susține o ,,ordine naturală”, rezultat al reglării automate, spontane a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de teoreticienii neoliberali ca Șt. Zeletin, E. Lovinescu, D. Drăghicescu, D.P. Marțian, P.S. Aurelian, M. Manoilescu. În locul mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de teoreticienii neoliberali ca Șt. Zeletin, E. Lovinescu, D. Drăghicescu, D.P. Marțian, P.S. Aurelian, M. Manoilescu. În locul mecanismelor spontane, noua imagine a modernității este centrată pe ideea de ordine construită socialmente, Îndeosebi prin mecanismele statului care uzează de formalizare, instituirea unor convenții, clasificări și instituționalizare. Al treilea tip ideal al modernității este Întemeiat pe specificitatea identității culturale și a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un nivel de instrucție și cultură scăzut și care cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de a-și controla echilibrul moral și emoțional. Mobilurile mai frecvente ale faptelor violente sunt reprezentate de conflictele spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și care au drept consecințe uciderea sau vătămarea gravă a minorilor de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate În interiorul familiei pot fi menționate: condițiile socioeconomice precare ale unor familii, diferitele conflicte spontane sau repetate Între membrii familiei, multe potențate de consumul de alcool În familie, carențele culturale ale părinților, reproducerea modelelor culturale existente În familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o tehnică fizioterapeutică foarte utilă în bronșiectaziile supurate, îndeosebi în cele hipersecretante. Această procedură este indicată la bolnavii ce produc cel puțin 30 ml spută pe zi. Drenajul postural asigură o eliminare mult mai eficientă a secrețiilor bronșice față de tusea spontană sau voluntară, deoarece aceasta provoacă colapsul expirator al porțiunilor proximale ale bronșiilor dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor și expectorantelor, deoarece sputa acestor bolnavi este fluidă datorită enzimelor hidrolitice produse de celulele fagocitare care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
serioasă de indispoziție terapeutului. A fi cordial, înseamnă a socoti că pacientul este „simpatic”. In general, a avea acestă atitudine crează puține dificultăți și este suficient ca terapeutul să dezvolte suficientă empatie pentru ca sentimentul de cordialitate să apară în mod spontan. Uneori, este însă mai dificil și atunci este necesar să se apeleze la unele metode de restructurare cognitivă. Dacă un terapeut nu reușește să considere că pacientul este simpatic, este mai indicat ca acesta să nu mai înceapă terapia și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de explorat Asociațiile pacienților Adrese utile Bibliografie Introducere La începutul anilor 1980, asociațiile de pacienți erau puțin numeroase, aproape inexistente. Principiul de a se regrupa mai multe persoane care suferă de aceleași tulburări nu se consolidase încă, nici în mod spontan, și cu atât mai mult într-o manieră structurată atât în Franța cât și în alte țări europene, cu excepția țărilor anglo-saxone, unde ideea de asociere are o istorie îndelungată Aceasta este perioada în care a apărut sida. Dezorientate, dezinformate, victimele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cât și pentru familia sa. Atacurile de panică se manifestă zi și noapte. Frecvența lor este de două până la trei crize pe zi. Simptomele ating un paroxism insuportabil în mai puțin de zece minute și nu dispar niciodată în mod spontan. In timpul nopții, pacienta se trezește și începe să țipe, trezind toată casa. Soțul său nu poate s-o ajute. Medicul a examinat-o de mai multe ori și cei doi soți s-au dus de mai multe ori la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de lume. ”Imi voi pierde în curând controlul”. Informare și formare Sedința permite realizarea analizei funcționale și stabilirea diagnosticului: acela de tulburare de panică cu agorafobie. Terapeutul explică diagnosticul pacientei, insistând pe atacul de panică și dispariția acestuia în mod spontan. Sarcini de îndeplinit Sarcinile ce vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - să completeze fișele de auto-observație; - să continue să-și noteze atunci când își administrează anxiolitice. Terapeutul îi transmite doamnei S. o informație mai clară în ceea ce privește terapia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
serios obiceiurile individului, activitățile sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din copilărie... Uneori, exercițiul constă în a se ridica și a traversa încăperea de mai multe ori în tăcere sub privirile celorlalți. Câteodată aceste exerciții sunt efectuate la cerea terapeuților, alteori pacientului i se cere să le inițieze în mod spontan, de trei sau patru ori în timpul ședinței, „deranjând” discuția sau exercițiul în curs de desfășurare. Exemplu de ședință de lucru în grup: Isabelle are față nemachiată Obiectivul exercițiului este acela de a se demachia și de a suporta remarcile în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
efect deoarece „vorbesc amigdalei cerebrale”, prin intermediul exercițiilor de expunere care constau în a provoca o activare a amigdalei apoi în a o face să se conformeze unor pattern-uri comportamentale și cognitive de confruntare și acceptare, foarte diferite de reflexele spontane de evadare sau de inhibiție asociate stării maladive. Această capacitate neuroplastică (modificări ale arhitecturii funcționale cerebrale) a terapiilor comportamentale și cognitive este reconfortantă pentru pacienți: nu datorită existenței unor perturbații biologice sunt condamnați aceștia să nu schimbe nimic sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
izolarea socială prin reluarea progresivă a contactelor cu unele prietene pe care le-a neglijat, apoi cu membrii din organizația scout-iștilor. Gwen își dă acordul pe acest „caiet de sarcini”. Stabilirea acestor obiective terapeutice prioritare se bazează pe analiza reclamațiilor spontane ale lui Gwen, a modului personal în care aceasta și-a definit problemele („teoria implicită” proprie, „atribuirile cauzale” proprii), a dorințelor sale de schimbare și a resurselor sale. Obiectivele secundare ale terapeutilui Pentru a se ajunge la un rezultat eficient
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]