10,459 matches
-
adus cu sine o ramură din arborele sacru al Iluminării care, răsădită fiind, a prins rădăcini și crește până în zilele noastre la Anurădhapura. Învățătura buddhistă a lăsat o amprentă inconfundabilă asupra destinului regelui Aśoka. El este singurul exemplu din istoria umanității a unui cuceritor victorios aflat în culmea puterilor sale, care încă poseda forțele necesare pentru a-și continua cuceririle teritoriale, și care totuși a renunțat la război și violență și a adoptat calea păcii și a nonviolenței. În timpul domniei regelui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în propriile forțe. Astfel, Buddha se transformă cu timpul în divinitate. În cadrul Mahăyănei nu numai că sunt satisfăcute necesitățile religioase ale maselor, dar și filosofia sublimată cunoaște o nouă înflorire. „Ansamblul doctrinelor sale complexe constituie unul din principalele eforturi ale umanității de a interpreta problemele Universului și enigma destinului uman”. Buddhismul Mahăyăna a avut două școli principale: Mădhyamika, fondată în jurul anului 200 d. Hr. de Năgărjuna, și Yogăćăra, al cărui întemeietor a fost Asanga și care a trăit în secolul al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
religie a reușit? Mahomed este și el un învins, căci n-a reușit să cucerească lumea așa cum ar fi vrut. Existența umană evoluează într-un ritm alert, iar religiile rămân oarecum în urmă. Trebuie să avem totuși încredere în viitorul umanității. Buddha și Iisus nu mai sunt, dar spiritele lor trăiesc încă în inimile adepților și mai au încă multe de spus. Important este să fim pregătiți și să vrem să le ascultăm. ÎNCHEIERE Buddha s-a dovedit a fi un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
om poate deveni Buddha. Orice om are în el însuși potențialitatea de a deveni un Buddha, dacă dorește acest lucru și depune efort pentru aceasta. Putem să-l numim pe Buddha omul par excellence. El era atât de desăvârșit în „umanitatea” sa, încât a ajuns să fie privit mai târziu în religia populară drept aproape un „supra-om”. Una dintre trăsăturile caracteristice ale învățăturii buddhiste este autoîncrederea. Buddha însuși a spus: „Sunteți proprii voștri maeștri; lucrurile depind de voi înșivă. Eu sunt
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
trebuie să vă îngrijiți”. „Laboratorul” în care nobilele adevăruri ale lui Buddha au fost elaborate a fost experiența lui de viață. Geniul lui a constat în capacitatea de a distila esența acestei experiențe și de a o face accesibilă întregii umanități. În expunerea învățăturii sale, Buddha a adoptat următoarea regulă: „orice adevăr pe care-l afirm, trebuie mai întâi să-l fi trăit, să-l fi văzut, să-l fi cunoscut, să-l fi simțit eu însumi”. Buddha îi invită pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din robia acestuia, la fel ca și calea buddhistă care caută eliberarea omului din imperiul dorinței, exprimă intensitatea aspirației individului spre izbăvire. Ambele sunt strâns legate de idealurile umanității și de strădania de a da un sens vieții. De mai bine de 2000 de ani, buddhismul și creștinismul reprezintă suporturi spirituale pentru nenumărate popoare și sursele idealurilor acestora. Profesorul Nakamura a enumerat trei factori care, după părerea sa, au
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ți-o făcut dosarul, tot te mai chema și te mai Întreba... De la Uranus v-au dus la proces? De la Uranus ne-au dus și ne-au judecat În București și m-au condamnat la 18 ani pentru crimă Împotriva umanității. Câți erați, de data asta, În lot? Nu mai știu. În jur de 18 inși... Pe ceilalți Îi cunoșteați? Da, Îi cunoșteam. O fost și Berghezan, și Fulea, Râmboiu... Da’ ei o fost arestați Înainte... Practic nu a existat o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și noaptea când mergeam, făceam pipi, făceam pe oameni, acolo... Era un miros, o mizerie... Mi-e și greu să-mi mai imaginez acuma. Nu-mi vine să cred că au fost asemenea condiții. Asta nu o fost crimă Împotriva umanității, o fost ceva și mai grav, ceva pur și simplu de nedescris. Și, pe urmă, orice mișcare, dacă li s-o părut că te-ai uitat un pic mai urât, imediat te-o pocnit În cap cu bâtele alea. Din cauza
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o colonie de sacrificiu. Fuseseră și-nainte, muriseră ăia Înecați la diguri... i-au Înecat acolo cu sacii În valurile Dunării și i-a luat viitura. A fost lotu’ ăla de la Salcia, pe care i-a condamnat pentru crime Împotriva umanității, da’ de ochii lumii, că după aia i-a pus În posturi mari... Erau și momente În care oamenii erau mai optimiști? Era lumea prăpăstioasă: „Fraților, ne omoară!”. Unii făceau guverne, aveau credința aceasta nestrămutată că se schimbă regimul... Dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor...“ (MOF, nr. cit., p. 1308). O zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un cosmos; absența ei înseamnă (de aici drama) distrugerea acelui cosmos, haosul. Și astfel, scena pe care evoluează devine scenă planetară, iar lecția întîmplărilor transcende epoca în care ele se petrec. Nu e o lecție doar pentru martori, ci pentru umanitate. Cu fiecare operă, Shakespeare - a spus-o Eminescu, marele său admirator - ne învață „ce-un ev nu poate să te-nvețe” („Cărțile”). *După comunicarea „Literatura băcăuană 1964 1984”, pe care am ținut-o la Comitetul de Cultură, venind vorba despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
O poveste emoționantă despre felul în care viața îi asociază pe cîțiva nefericiți: o văduvă, un negru și un orb, invalid de război. Dincolo de legătura lor în plan material, economic, se realizează o puternică solidaritate sufletească. Un film plin de umanitate, cu adevărat memorabil. *La intrarea în expoziția lui Gheorghe Velea, m-a șocat reîntîlnirea cu Gr.V. Coban. Stătea pe un scaun lîngă eterna vitrină cu pliante. Avea fața galben pămîntie. A mai pleșuvit, i s-au clăpăugit urechile, îi tremură
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și se întreba cum anume vor trăi în libertate. *O „ruptură” veche, care iese la iveală din ce în ce mai clar acum: „în prezent - scria Robert Musil, în Omul fără însușiri, capodopera sa - fiecare individ poartă în sine, într un anumit sens, întreaga umanitate, dar e limpede că de-aci înainte nu va mai merge așa, astfel încît umanul a devenit o adevărată fraudă”. Iar numărul celor ce fraudează tot mai numeros. *Din cauza claustrării, a consumului în singurătate, a artificialității, viața scriitorului îi face
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
este posibilă datorită destrămării trăirilor interioare sub imperiul fricii, acest corp străin ce s-a strecurat în conștiințe. Omul lui Ionescu e fără apărare în fața ei. Dar Béranger rezistă agresiunii tocmai prin viața lui afectivă, rămânând fidel prieteniei, iubirii și umanității din el. Viața interioară, deci afectivitatea, îl apără pe om de înstrăinare. Rămân ceea ce sunt. Sunt o ființă umană. O ființă umană... Voi rămâne om până la capăt sunt ultimele cuvinte ale lui Béranger. Textul a fost foarte bine primit de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Din ce scrie Filip Începând de la alineatul 4, pagina 351, ar rezulta că Filip, personajul Dumneavoastră, preferă condiția umană datorită, anume, contradicțiilor ei fundamentale sau datorită faptului că prin ce e demonic În ea se poate exprima ce e divin. Umanitatea blestemă războaiele pentru că a umplut pământul cu arme; luptă Împotriva ierarhiilor pentru că le-a construit etc. Filip vine În felul acesta straniu destul de aproape de atitudinea estetă a celui care a făcut filmul Elvira Madigan, atitudine pe care o condamnați echivalând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au lăsat urme abisale și durabile, premisele par pe veci schimonosite, ruinate, promițând doar noi dezastre. Dramatica Gomoră a neantului și-a Întunecat peisajul și pedepsele. „Aici binele și răul se suspendă sunt identice/ Aici fiecare poartă În cârcă Întreaga umanitate/ iar efortul său/ stă nerăsplătit./ Aici moartea Își dă poalele peste cap/ aici bolile ca niște cățelandri vesel zburdă În haită/ aici durerea/ singurătatea/ deznădejdea cea mai adâncă/ rod temeliile dorinței de a fi” (Locul). Localizarea nu limitează Însă. Este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iar inteligența lui Paul Georgescu era una strălucită... Cum Își pacifica dezamăgirile și cum Își regenera militantismul? Chiar și după ce văzuse cu ochii și mintea, și inima mascarada coșmarescă a statului totalitar? * Scriitorul militant, de extremă stânga sau dreapta (pentru Umanitate sau pentru Națiune, adică), rămâne un caz neobișnuit Între „tovarășii” săi de drum revoluționar. Himera literaturii, compensând banalitatea și vidul cotidianului, ar fi trebuit să-i ajungă... Este nevoia de „altceva”, mai mult decât literatura Însăși, parte din ne-sațul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În spaima eroului față de schimbare, Însemnând, apoi, și o autoabandonare În fața societății, este bine definit.” „Este neglijarea contextului istoric o decizie conștientă a studentei? Analiza personajului principal (inconsecvența, deci slăbiciunea sa) pare chiar mai satisfăcătoare decât tradiționala interpretare «umanistă». Oare «umanitatea», adică slăbiciunea și cugetările sale, l-ar putea salva pe Bérenger? Interpretarea studentei, ignorând amărăciunea și tragismul (căci, la urma urmelor, piesa nu are Învingători), pare, paradoxal, mai «optimistă».” „Lucrarea este unilaterală. De fapt, rinocerizarea nu este, conform logicii interne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întâmplă, lui și celorlalți, cu o candoare abia atinsă de tristețe, fără a exprima ultragiu moral, suferință sau revoltă, nici ură, nici dezgust, ba, cu o vag melancolică „bunăvoință” față de oroare, Încearcă să transfere chiar asupra opresorilor săi propria sa umanitate „normală”, ambiguă, adâncă, parțial complice. „În lagăr existau doar situații predeterminate și Înăuntrul lor alte predeterminări”, va explica impasibilul observator. Abia la Întoarcerea la Budapesta, imediat după război, pus să confrunte pe cei care Îl sfătuiesc să uite totul sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reformulare a avertismentului biblic: „ferește-te să te recunoști pe tine Însuți”. * Auschwitzul a fost culminarea firească a Istoriei care Îl precedase și nimic din ceea ce s-a Întâmplat ulterior nu l-a infirmat, ne avertizează Imre Kertész. Crimele „contra umanității” continuă, Într-adevăr, zilnic, cu regularitatea cu care Pământul se Învârte, netulburat, În jurul Soarelui și În jurul axei sale tot mai incerte. Fisura adâncă și ireversibilă pe care Auschwitz a marcat-o, totuși, În conștiința despre sine a omului a lăsat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi aflat doar foști legionari. Este interesantă și semnificativă această afirmație a lui, care arată că în concepția sa, dacă cei supuși unui regim de exterminare erau legionari nu este atât de grav. Deci legionarii după mintea lui nu aparțin umanității. Dar iată că și Herbert Zilber în volumul „Actor în procesul Pătrășcanu” relatează: Din octombrie 1963 până în 1 august 1964 am trăit în fiecare zi cu 65 grame de pâine și 300 grame de turtoi rece, la prânz și seara
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ileana Corbea. Cele zece interviuri, cu Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L. M. Arcade, Nicu Caranica, Al. Ciorănescu, Dan Petrașincu și Emil Turdeanu, toate reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, tind să configureze o umanitate aparte, care în opinia autorului „ne-a salvat spiritual și moral de comunism”. De profil și cu finalitate similare, Convorbiri prin timp (2003, în colaborare cu Ileana Corbea) întregește seria „biografiilor posibile”. Structurat pe tiparul interviului, privind opinii, atitudini, opere
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
diferite structuri spațial-temporale, în care linia și cerul joacă un rol important. Emoționantă este metamorfoza anotimpurilor. O toamnă încărcată de frunze moarte sufocă un spațiu colinar, supus unei degradări iminente. În petele de culoare, aglomerate, deslușim drama naturii și a umanității. Obiectele bine conturate sunt dispuse după logica obișnuită. Dar tocmai această luciditate se încarcă mereu cu un fior nebănuit. Obiectualitatea relevă un spațiu domestic, candoare, intimitate, comuniune plăcută cu natura. Nu e ușor de ales între atâtea imagini familiare, cu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
diferite structuri spațial-temporale, în care linia și cerul joacă un rol important. Emoționantă este metamorfoza anotimpurilor. O toamnă încărcată de frunze moarte sufocă un spațiu colinar, supus unei degradări iminente. În petele de culoare, aglomerate, deslușim drama naturii și a umanității. Obiectele bine conturate sunt dispuse după logica obișnuită. Dar tocmai această luciditate se încarcă mereu cu un fior nebănuit. Obiectualitatea relevă un spațiu domestic, candoare, intimitate, comuniune plăcută cu natura. Nu e ușor de ales între atâtea imagini familiare, cu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
pe un fond oniric, oscilația dintre puritate și abjecție. Pendularea între spiritual și material va fi un element de construcție și în cel de-al doilea volum al său, Frumos e numai adevărul (1979). Ceea ce se evidențiază aici este o umanitate în criză, aflată în căutarea certitudinilor, a principiului ordonator al existenței. Variate ca sorginte socială, toate personajele, de la militarii dezertori din Iedule, am căzut în lapte! până la nuntașii din Frumos e numai adevărul sau la tovarășii întâmplători de ascensiune din
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]