8,350 matches
-
nebunul, maniacul... Liviu Antonesei: Nu trebuie să-mi mulțumești! Eram obligat să-mi corectez lapsusul! Nici nu cred că Don Quijote era ne-bun, cred mai degrabă că era singurul sănătos, în sensul pro-fund al termenului, și se chinuia să-i vindece și pe ceilalți, să facă ordine în lumea nebună. Doar că nu era ceva ușor... Dorin Popa: Eu am un cult pentru Mihail Kogălniceanu. Îl consider primul mare jurnalist român. Nu atât pentru "Dacia literară", cât mai ales pentru "Steaua
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe Montmartre ori pe Tamisa. Liviu Antonesei: Eu înțeleg ce spui tu! Doar că eu, când eram puști, eram mare jucător! Între altele, am pierdut, la ștrand, banii cu care ar fi trebuit să plătesc factura la electricitate. Ca să mă vindece, tata mi-a organizat niște partide de pocker acasă, cu doi veri de-ai mei, partide care începeau sâmbăta seara și se terminau duminica noaptea... După un număr de astfel de ședințe, care s-au întins aproape un an, m-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mi-a organizat niște partide de pocker acasă, cu doi veri de-ai mei, partide care începeau sâmbăta seara și se terminau duminica noaptea... După un număr de astfel de ședințe, care s-au întins aproape un an, m-am vindecat! De altfel, tata era un jucător excepțional, trăgea și niște cacealmale aiuritoare, ceea ce înseamnă că, la sfârșitul partidelor, toți banii erau la el! De unde știu însă că, ajuns la Las Vegas, mă voi mulțumi să privesc? E, totuși, capitala mondială
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
alunecă lent către persoana a treia și, voit ori involuntar, autorul iese în față. Avem de-a face cu o carte oarecum deprimantă, despre tot soiul de morți: de la sinuciderea involuntară a lui Chatterton (un tratament menit inițial să-l vindece de o boală rușinoasă), la moartea lui Charles Wychwood în urma unui atac cerebral. E un roman morbid și deznădăjduit, lipsit de orice fel de bucurie. Hawksmoor era înțesat cu morți, dar textul era așa de viguros încât lectorul se simțea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
așa zisei sărăcii și nereușite literare, și suntem introduși în povestea reală a tabloului pictat mai târziu. Iese la iveală că Chatterton nici nu se gândea să se sinucidă: el s-a folosit de laudanum și arsenic pentru a se vindeca de boala contractată cu ocazia pierderii virginității. După ce a întrecut măsura cu băutura, a pus prea mult arsenic în amestec. Cât despre tablou, povestea lui e mai degrabă asociată cu legătura amoroasă a lui Wallis cu Mary Ellen Meredith, nevasta
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la naștere. Se pare că ea este de fapt izvorul puterii tămăduitoare a celor doi (mai ales a lui Tim), ea fiind și modul lor de a comunica permanent cu eternitatea. La început, când Tim e abia un copil, tatăl vindecă folosindu-se de energia specială a fiului, ori cel puțin așa bănuim. Curând bunicii lui Tim (părinții mamei) iau copilul la ei. Clement Harcombe își pierde harul până ce, după șapte ani, izbutește să-și vindece singur propriul fiu. Tim recunoaște
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e abia un copil, tatăl vindecă folosindu-se de energia specială a fiului, ori cel puțin așa bănuim. Curând bunicii lui Tim (părinții mamei) iau copilul la ei. Clement Harcombe își pierde harul până ce, după șapte ani, izbutește să-și vindece singur propriul fiu. Tim recunoaște că tatăl deține o parte din moștenirea inexplicabilă a mamei și acceptă să "lucreze" iar cu el. Clement Harcombe moare curând după ce amândoi îl însănătoșesc pe prietenul cel mai bun al lui Tim, Edward, care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui, mediu și vindecător, adună un mic cerc de adepți, întâmpinându-i astfel: Bine ați venit la Chemical Theatre. Acolo unde toate spiritele trecutului vostru vin mute să vi se arate. Timothy are doisprezece ani, vede "duhuri" și, când tatăl vindecă ori "îndrumă" pe cineva, stă cu palma pe creștetul copilului, care are "viziunea", care simte "o lume de energii ce adastă pe pământ". Se apropie de morți și îi ajută pe cei care "au eșuat în viață într-un fel
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vrea să plece din Londra cu un bunic despre care, în 1992, își amintește: El credea că mă apără, mă scapă de o existență dubioasă cu un tată suspect, un șarlatan care pretindea că are viziuni și se prefăcea că vindecă oameni. Tim însuși își vindecă bunica de un tremurat permanent al întregului corp, înconjurând-o cu brațele și închipuindu-și că e mama lui. Nimeni nu pomenește această minune, fapt pentru care ne simțim frustrați atunci când tăcerea autorului refuză să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu un bunic despre care, în 1992, își amintește: El credea că mă apără, mă scapă de o existență dubioasă cu un tată suspect, un șarlatan care pretindea că are viziuni și se prefăcea că vindecă oameni. Tim însuși își vindecă bunica de un tremurat permanent al întregului corp, înconjurând-o cu brațele și închipuindu-și că e mama lui. Nimeni nu pomenește această minune, fapt pentru care ne simțim frustrați atunci când tăcerea autorului refuză să comenteze ceea ce nu înțelegem. La
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
valuri de "muzică englezească". În cele din urmă, Tim se duce la școală și-și face primul prieten de vârsta lui, Edward Campion, un băiețel tarat fizic. De la bun început e cât se poate de predictibil că băiețelul va fi vindecat la un moment dat, lucru care se întâmplă către sfârșitul volumului, când cei doi au în jur de douăzeci de ani. Răsar peste tot propozițiuni angelice, care presară poezie peste această narațiune reticentă, rătăcită în labirintul pe care vrem să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
satul bunicilor Sinclair. Edward a luat locul tatălui lui, cu toate că e licențiat în filozofie. Tim învață și el șiretlicurile tatălui, renunțând la aplecarea către literatura engleză și muzică. Cade grav bolnav. Deși tatăl îi mărturisește că nu poate tămădui, îl vindecă de o boală misterioasă. Din generație în generație se transmit o povară dar și o cheie. Aflăm acum că și bunicul lui Tim a fost magician. Tată și fiu, alături iar, îl vindecă pe Edward. Clement Harcombe moare de o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îi mărturisește că nu poate tămădui, îl vindecă de o boală misterioasă. Din generație în generație se transmit o povară dar și o cheie. Aflăm acum că și bunicul lui Tim a fost magician. Tată și fiu, alături iar, îl vindecă pe Edward. Clement Harcombe moare de o hemoragie cerebrală subită. Născut în 1899, se duce lângă Cecilia în 1936. Mor și bunicii lui Tim. Singur, Tim locuiește la ferma unde, în 1992, e bătrân, trăind în umbra familiei lui Edward
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un șiretlic narativ, o ironie amară. Naratorul vrea să vorbească într-un fel numai al lui despre cruzimea Holocaustului și descrie comic tragedia, răsturnată, pentru a părea bunătate. Because I am a healer, everything I do heals (Fiindcă știu să vindec, tot ce fac eu vindecă) e tot o fereastră spre Holocaust. Încă nu cunoaștem trecutul eroului. Habar n-avem că a fost doctor SS în lagăre. Nu știm decât că e doctor, ginecolog pare-se, și abia mai târziu aflăm
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
amară. Naratorul vrea să vorbească într-un fel numai al lui despre cruzimea Holocaustului și descrie comic tragedia, răsturnată, pentru a părea bunătate. Because I am a healer, everything I do heals (Fiindcă știu să vindec, tot ce fac eu vindecă) e tot o fereastră spre Holocaust. Încă nu cunoaștem trecutul eroului. Habar n-avem că a fost doctor SS în lagăre. Nu știm decât că e doctor, ginecolog pare-se, și abia mai târziu aflăm că tot așa a fost
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a făcut experiențe pe evreice. Titlul capitolului respectă logică inversată a eroului: e doctor, deci în lagăre nu putea face altceva decât să dea viață (să reînvie femeile moarte, cum vedem pe imaginile derulate invers), deci tot ce face el vindecă. You do what you do best, not what's best to do (Faci ce știi mai bine, nu ce e cel mai bine să faci) e o justificare a actelor ucigașe ale eroului, pe care nu putem evita să le
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trimite la absența iubirii din toate romanele Desperado. Poezia Desperado e mai îndrăzneață și mai înclinată către emoție. Capitolul oferă o imagine comică a Hertei, soția lui Odilo, înaintând către vârsta de bebeluș. Resentimentul ei pentru medic pe vremea când "vindeca" trupuri moarte în lagăre se șterge: nu mai e silită să îndure durerea pierderii fetiței, impotența lui, viața lui în umbra cuptoarelor de exterminare. Eul interior vede purtarea ei prezentă (care e de fapt trecutul ei) ca pe o consecință
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
forță de vindecare a poeziei stă în faptul că pune o punte peste hăul dintre limbaj și fapte. Aceasta e menirea ei. Dar numai un monstru, un descreierat ori un grandoman ar putea chiar să creadă că poate el să vindece lumea, să-și închipuie că menirea poeziei lui e vindecarea universală. Nu numai că sunt sceptic în ce privește propria mea motivație altruistă, dar, ca orice alt poet, sunt teribil de superstițios în această privință. L-am avut profesor la Leeds pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
motivată științific, de aceea, considerăm necesar să întârziem puțin și asupra termenilor sintagmei „Medicina - știință și artă“. Dacă deschidem un dicționar latin, întâlnim, pe lângă substantivul medicină = leac, remediu, doctorie, vindecare, și verbele: medeor și medicor = a îngriji, a trata, a vindeca precum și cuvântul medicus, ca adjectiv = tămăduitor, vindecător, ca substantiv = medic, același sens desemnându-l și cuvântul medenstis; iată o întreagă familie de cuvinte completabilă cu medicabilis = vindecabil, și medicamentum = medicament, tuturor asociindu-li-se verbul meditor = a reflecta, a cugeta
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
erau considerați o categorie socială deosebită fără a-i confunda cu magii, știuți ca înțelepți, profeți, regi. Magicianul asocia invocativ voința unui zeu, voinței sale îndreptată spre pacient și integrată unor practici oculte, încât bolnavul să fie convins că se vindecă. Această coparticipare psihică, spirituală la actul curativ își are subtilitățile ei. Practicile magice erau cu atât mai complexe cu cât etiologia simptomului nu era cunoscută. Relația magie-religie constă în direcționarea atenției omului spre divinitate, în timp ce societatea îl așează în raport cu semenul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mediteranian. Omul și faptele, medicul și opera s-au completat de legende. știut ca al 72-lea urmaș direct al lui Asklepios, el a fost considerat ca descinzând din lumea divină a înaintașilor solari. Urmașii și urmașii descendenților săi au vindecat regi și familii regale, între care și pe Alexandru cel Mare. Locurile pe unde a trecut ca medic, au intrat și ele în legendă ca Platanul din Cos, sub ale cărui imense ramuri se spune că a dat consultații. Vestitele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
teoretician comentând operele înaintașilor dar și inovator în medicina experimentală. Experimentează pe animale și sclavi accidentați mortal. Galen valorifică și tradiția timpului său. Se ocupă de astrologie medicală. Interpretează medical visele. E mereu atent la natura medicatrix, deci care poate vindeca sau participa la vindecare. Dincolo de unele erori, Galen are meritul de a fi făcut o remarcabilă sinteză a doctrinelor filosofice legate de medicină, Influența sa a fost atât de importantă în terapie încât și azi se mai vorbește de farmacopeea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
țânțarilor. Acest popor curios prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința lui, s-a dovedit foarte sensibil la practicile medicale ale altora și a știut să le fructifice creator. MEDICINA îN DACIA „Nu se poate să vindecăm trupul, fără să îngrijim sufletul“ Un medic trac către Socrate Apud Platon: Charmides (De la Zalmoxis la Gengis-Han) ARGUMENTE PENTRU MEDICINA DACĂ Am văzut că medicina romană a fost în bună măsură romanizată, în sensul preluărilor de la greci, dar și romanizantă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
întregul e bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și de acolo curg ca de la cap la ochi, prietene, și mai observa el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciune“. Această mărturie este excepțională, ca și concepția medicală dacică. Întâi, pentru că a lăsat-o Socrate prin Platon dar și prin faptul că Socrate a preluat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creat procese de conștiință convertite în adepți. Întoarcerea spre semeni pe care a preconizat-o creștinismul înseamnă întoarcere spre Dumnezeu. Voința personală conectată la voința divină este salvatoare. Medicii l-au simțit aproape pe Christos, deoarece el a alinat, a vindecat și a lăsat lumii o nouă religie și știință, filosofie și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]