11,417 matches
-
degustă nu ca animalul, dintr-o mușcătură, ci din bucățele mici. Privirea spășită a lui Remy, care seamănă cu cea a Motanului Încălțat din Shrek; bucătăria restaurantului, extraordinară prin culorile ei și minuțiozitatea amănuntelor (pe net poți să o explorezi virtual prin toate cotloanele și cutele); străzile Parisului pe care realizatorii n-au vrut să-l recreeze în culori tari, ci în tonuri de culoare (și Parisul e, într-adevăr, Parisul pe care îl avem în cap, construit din raze de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
care sunt legate de un fir invizibil, un fir al Ariadnei, cu ajutorul căruia autorul-personaj pornește „în căutarea timpului pierdut“. Spațiul căutării (și al regăsirii?) este satul curcubeielor duble, în care se ajunge pe o șosea ce ține locul unei „autostrăzi virtuale“, care există doar pe hârtie. Scrierea cărții pare să coincidă cu „refacerea traseului“, cu acea căutare a ceasului, metaforă a timpului pierdut. Curcubeul dublu este o carte construită pe antiteza sat/oraș, iar viața personajului principal este o neîncetată călătorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
noi luăm într-un mare număr de situații statu quo-ul drept referință legitimă. Orice distanțare în raport cu statu quo-ul conduce la o pierdere sau la un câștig real. Invers, când optăm pentru statu quo, performanțele alternative sunt percepute ca fiind doar virtuale. Samuelson și Zeckhauser (1988Ă care au reperat diversiunea în discuție prezintă un experiment cu privire la comportamentele investitorilor după primirea unei moșteniri. Subiecții erau studenți absolvenți în economie și finanțe. Un prim grup a fost plasat în situația următoare: «Sunteți un cititor
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
a menține o situație neschimbată. Ritov și Baron (1992Ă au pus astfel la punct un experiment pentru a distinge importanța diversiunilor omiterii și de statu quo în decizii. Ei le-au cerut la 20 de studenți să claseze patru personaje virtuale, Paul, George, Frank și Henry în funcție de starea lor de prosperitate. Cele patru personaje se regăsesc toate în aceeași situație de a avea astăzi între valorile lor mobiliare acțiuni ale societății A, deși ar fi putut avea acțiuni ale societății B
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de motive mitice diferite, am încercat să delimitez coordonatele unui model de gândire arhetipală, pe care l-am numit convențional «Ordine și Haos». Pentru mentalitatea mitică, Haosul nu dispare odată cu actul cosmogenezei. Tot așa cum toate elementele Cosmosului preexistă, în stare virtuală și latentă, în materia Haosului precosmogonic, acesta din urmă supraviețuiește în chiar structura Cosmosului. Boala, moartea, furtuna, seceta, eclipsa, cutremurul, invazia inamicilor etc. sunt receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului își revendică drepturile și primatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și înstrăinare umană (lipsa vizitelor, privirii face-to-face, îmbrățișărilor etc.). Lucien Sfez21 subliniază prezența comunicării om-mașină în detrimentul comunicării om-om și ne atenționează asupra conturării formei de comunicare ,,autistă", în care oamenii vorbesc mai mult cu sine decât cu ceilalți. Dependența virtuală îi determină pe oameni, în special pe copii și tineri, să petreacă tot mai multe ore, navigând pe internet și comunicând prin intermediul blogurilor și forumurilor de discuții online. În concepția psihologului Kenneth Gergen de la Colegiul Swarthmore, această cufundare în lumea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
domeniul tehnologiilor și a noilor media nu fac decât să accentueze stresul 22. Impresionantă, dar alarmantă în același timp, este maniera în care este copiat limbajul trupului (înfățișarea, gesturile, expresiile faciale, pozițiile și mișcările corpului) din realitatea cotidiană în mediul virtual cibernetic, exprimând emoții variate: apropierea, dominația, dezgustul, supunerea, plictisul, interesul, plăcerea etc. Mai mult, realitatea virtuală are capacitatea de a crea noi imagini corporale tridimensionale, pe baza imaginii stocate digital, prin schimbarea unor părți corporale, deformându-le sau înfrumusețându-le
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în același timp, este maniera în care este copiat limbajul trupului (înfățișarea, gesturile, expresiile faciale, pozițiile și mișcările corpului) din realitatea cotidiană în mediul virtual cibernetic, exprimând emoții variate: apropierea, dominația, dezgustul, supunerea, plictisul, interesul, plăcerea etc. Mai mult, realitatea virtuală are capacitatea de a crea noi imagini corporale tridimensionale, pe baza imaginii stocate digital, prin schimbarea unor părți corporale, deformându-le sau înfrumusețându-le (de exemplu, tunsori, coafuri, articole vestimentare, accesorii etc.). O serie de mișcări și gesturi se manifestă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a crea noi imagini corporale tridimensionale, pe baza imaginii stocate digital, prin schimbarea unor părți corporale, deformându-le sau înfrumusețându-le (de exemplu, tunsori, coafuri, articole vestimentare, accesorii etc.). O serie de mișcări și gesturi se manifestă în realitatea virtuală, ca și în cea cotidiană: atingeri, îmbrățișări, sărutări etc. Dar oare, emoțiile și sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-le sau înfrumusețându-le (de exemplu, tunsori, coafuri, articole vestimentare, accesorii etc.). O serie de mișcări și gesturi se manifestă în realitatea virtuală, ca și în cea cotidiană: atingeri, îmbrățișări, sărutări etc. Dar oare, emoțiile și sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor. Un exemplu elocvent în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și semnificația gestualității din viața reală. Într-o lume virtuală, limbajul real al trupului rămâne cel mai prețios mijloc de care dispunem în fiecare zi. 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic Modalitatea în care o persoană deschide ușa și pășește într-o încăpere, întinde mâna celui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
specifice mediului în care întâlnirile sunt desfășurate. Trebuie să știm că, în literatura de specialitate, există deja descrise două tipuri de mediu pentru procesul de consiliere: real (specific întâlnirilor directe, indiferent că acestea sunt individuale sau întâlniri de grup) și virtuale (pentru cyber consiliere). Exercițiu: Cum vă imaginați mediul/cadrul ideal pentru susținerea unei sesiuni de consiliere? De ce resurse anume ați avea nevoie? Vom vorbi despre condițiile specifice de mediu pentru sesiunile "tradiționale" de consiliere, în cadrul cărora clientul și consilierul interacționează
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
informațiilor referitoare la oportunitățile de angajare; menținerea acestei rețele, întâlniri/discuții periodice cu grupuri care împărtășesc aceleași interese), informare continuă (prin participarea la evenimente speciale dedicate carierei, abonamente la publicații de specialitate, cercetare pe internet, afilierea la grupuri de discuții virtuale pe temă etc.), interviurile informaționale. Interviurile informaționale se constituie în vizite de informare pe care un client (potențial viitor angajat) le realizează în compania pe care o vizează. Au loc întâlniri cu angajații, se pot obține fișe de post, se
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de disipare a puterii de apel a structurilor autorităților dominante în fazele timpurii ale modernității. Analizând schimbarea culturală pe fondul interacțiunii interpersonale de reprezentare a organizării activităților sociale, Chaney ia în considerare impactul noilor tehnologii în crearea mediilor și relațiilor virtuale care duc la stabilirea noilor forme de comerț și entertaiment cu implicații directe în inovația culturală. Schimbarea mediului cultural ar fi un fenomen complex care s-ar datora în parte dezvoltării multiculturalismului, prin proliferarea indicilor diversității culturale în mediul urban
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe baza unei cercetări interdisciplinare, cât și la nivelul politicii și practicii educaționale. Astfel, studiile vizuale au fost înțelese fie ca o expansiune disciplinară a istoriei artei, fie ca o modalitate de abordare a tehnologiilor vederii dezvoltate digital în mediul virtual, fie ca un câmp de investigație care încearcă să ofere o alternativă la disciplina tradițională a istoriei artei. În ceea ce privește instituționalizarea studiilor culturii vizuale, Margaret Dikovitskaya vorbește despre fondarea a două institute de vară pentru teoria și interpretarea culturii vizuale de către
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Kevin Robins pune accent pe interesul actual cu privire la tehnologiile imaginii, implicate radical în transformarea socială și culturală.105 De pildă, proliferarea culturii ecranului ajunge să fie asociată cu proiecțiile apariției unei noi ordini a realității simulate. Idealizarea tehno-vizionară a vieții virtuale ar pune bazele unui nou utopism în timpuri post-utopice, creditând narațiunea teleologică modernă a dezvoltării și progresului prin intermediul inovațiilor tehnologice. Câtă vreme progresul este considerat a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de putere. În aceste condiții, instrumentalizarea strategiilor teoretice apare ca o consecință a transformărilor din practica artistică, de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia, happening-ul, performance-ul, instalația, intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
patra condiție ar fi fost instrucția artistică care s-ar fi transformat în funcție de practicile pedagogice variate ale artiștilor profesori. Cu timpul, practica artistică a evoluat în diferite spații de exprimare, de la spațiul academic la cafenea și de la studio la lumea virtuală. La rândul ei, înțelegerea rolului artistului s-a schimbat de la artistul-analist și cel tehnologist, din primii ani ai Iluminismului, la artistul-profesor, la mijlocul secolului al XX-lea. Discuțiile actuale sunt din ce în ce mai mult informate de practica post-studio a artistului, respectiv de abandonarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de exprimare a nemulțumirilor publice. În ceea ce privește proiectul dezvoltat în cadrul programului de "supraveghere inversă" a IAA, intitulat iSee, acesta constă în punerea în funcțiune a unor instrumente software pentru cartografierea și evitarea camerelor de supraveghere, proiectul fiind activat atât în spațiile virtuale ale motoarelor de căutare de pe internet, cât și în spații publice. Secțiunea Ready to Wear a fost în principal reprezentată de artiști care lucrează în domeniul design-ului de modă, concepând articole vestimentare funcționale, fie real fie simbolic, în diferite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tactical media e interesat de ocuparea spațiului public controlat de mass-media, însă nu pentru a-l scoate din funcțiune, ci pentru a-l reconverti și a-l folosi în sens opus. Câtă vreme operează, în mare parte, în rețeaua spațiului virtual, tactical media își crează propriile canale de chestionare a ierarhiilor puterii și a strategiilor de control. Chestionând în permanență sistemul în care operează, proiectele de media tactică iau aparența unui amestec de artă și activism, fiind influențate de modalitățile de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
relaționarea discursului teoretic cu practica artistică și socială 265, mediile tactice combină preocupările estetice cu cele etice și politice, concentrându-și critica asupra agendelor culturale și economice ale sistemelor de impunere a afacerilor și informațiilor drept conținuturi indiscutabile ale globalizării virtuale. Rădăcinile mediilor tactice au fost identificate atât în manifestările mișcării dadaiste, prin cultivarea șocului și antitezei, ori în cele ale mișcării suprarealiste, prin critica socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin aproprierea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dacă ar fi să se ia în considerare condițiile de posibilitate și de acțiune ale artei critice, s-ar putea susține că arta poate fi concepută și poate acționa sub forma refuzului, opoziției, rezistenței și chiar a protestului stradal ori virtual. Ca exemplu, opțiunea politică ar putea să fie văzută ca o construcție condiționată de modalități specifice de manifestare a artei, dacă ar fi să se țină cont de tendința structurării artistice a discursivității alternative auto- legitimării științifice a discursurilor logice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a nu vorbi deloc într-o manieră lipsită de patriotism americanilor, a cărei încălcare, de către pastor, Black o numește "contravenție"126. Toate acestea îl determină pe profesor să exclame: "Dar la ce bun să continui? Discursul a avut un public virtual inexistent, așa că la ce bun să discut un solilocviu ascultat de trei persoane?"127. Și totuși, Edwin Black remarcă, alături de Edmund Wilson, faptul că discursul lui Chapman e "straniu și impresionant"128. Profesorul ne dezvăluie, în cuvinte la fel de impresionante, că
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu trebuie confundat nici cu anarhismul: "pur și simplu, nu privilegiază nici una dintre opțiunile pe care analiza le oferă spre considerare"711. Într-adevăr, la o privire mai atentă, observăm, alături de McKerrow, faptul că, o dată ce am reușit să identificăm modalitățile "virtual invizibile, care s-au strecurat la un nivel atât de profund și de izolat în propriul noastru trecut încât au devenit anonime"712, până la revoltă nu mai este decât un pas. Însă anarhismul nu înseamnă altceva decât "libertate fără rost
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]