KorAP: Find »[drukola/base=vocație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...328 329 330 ...358 >

8,935 matches

Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686

vreodată. În primul caz, proiectul de schimbare a condiției persoanei ia forma unui plan social care are ca țel deschiderea persoanei către comunitatea persoanelor. În al doilea, avem de-a face cu un program educațional ce are ca scop descoperirea vocațiilor și așezarea lor în împrejurări care le permit și le încurajează munca. Dar un asemenea program are angajamente ontologice; el schimbă așezarea omului în lume, asigurând evoluția energiei universale. Și filosoful francez afirmă posibilitatea omului și a societății de a

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
omenească este pentru amândoi "energie de creație", dar în personalismul energetic este vorba despre creația de muncă, în personalismul mounierist, despre creația de sine întru valoare. Desigur, personalismul energetic nu este străin de ideea unei "creații de sine"; în fond, vocația este realizare de sine în universul muncii, numai că accentul este pus pe cultură, pe "popor". Vocația are, la limită, statutul unui "instrument" prin care este asigurată evoluția grupului social. Totuși, ea presupune conștiința menirii proprii, a chemării pe care

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
în personalismul mounierist, despre creația de sine întru valoare. Desigur, personalismul energetic nu este străin de ideea unei "creații de sine"; în fond, vocația este realizare de sine în universul muncii, numai că accentul este pus pe cultură, pe "popor". Vocația are, la limită, statutul unui "instrument" prin care este asigurată evoluția grupului social. Totuși, ea presupune conștiința menirii proprii, a chemării pe care o reprezintă, deci și interesul de autoformare, autocreație, în sensul acestei chemări. Finalitatea actului "creației de sine

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
este conceptul care, prin înțelesul conferit de Em. Mounier, distinge reconstrucția filosofică a acestuia de un model fatalist. C. Rădulescu-Motru concepe libertatea ca formă a muncii, ca activitate a personalității. Constrânsă, munca nu poate fi creatoare; dimpotrivă, munca liberă a vocațiilor aduce și impune noul în tehnica muncii și, în ultimă instanță, în cultură. Nici la filosoful român libertatea nu apare ca o lipsă totală a constrângerii, ci ca spațiu de joc în condiții date. Libertatea absolută, fără condiții, nu îi

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
prezența naturii în structura sa. Mișcarea sa socială este reglată valoric prin muncă. Accentul nu mai cade pe înfruntare, ci pe creație: creația unui gen de muncă ce îmbogățește cultura. Pericolul pentru persoana energetică este acela de a rata puterea vocației; pericolul pentru "persoana" lui Em. Mounier este faptul de a trăi ca lucru. Pierderea unei însușiri, în primul caz, care nu amenință statutul existențial al omului; pierderea calității de persoană, prin urmare, dezumanizarea, în cel de-al doilea. Angajată în

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
unitatea sin-tactică (formală) a personalismului energetic, prin raportare la programul antropologic pe care îl conține și care poate fi gândit în conjuncție cu proiectul antropologic kantian și cu alte modele antropologice explicative, cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin proiecția în universal a omului și raportarea lui totodată la condiționat și Absolut. A proiecta în universal (în universalul

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
sine în înțeles formal. El ajunge la o judecată de valoare asupra proiectului antropologic kantian (și asupra proiectului metafizicii de care acesta este legat), atingând problema identității și unității conștiinței, în ultimă instanță, problema statutului ființei umane. Filosofia personalității și vocației a lui C. Rădulescu-Motru are semnificația pe care o are la Kant descrierea subiectivității și, în fond, a ființei raționale. Ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia unitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea sa de structură cu universul însuși (personalitatea fiind formă

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
finalitate personalist energetic a constituit temei pentru a dezvălui: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (justificare posibilă prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor de personalitate); c) confirmarea sa deplină (prin conceptul vocației). Comparația dintre filosofia lui Rădulescu-Motru vizată din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului și cele două variante personaliste (a lui Ch. Renouvier și a lui Em. Mounier) a căpătat sens datorită acestor aspecte ale determinismului prin finalitate. Iar concluzia "finală

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
1912). RADULESCU-MOTRU, C., Curs de psihologie, Editura Esotera Editura Vox, București, 1996 (prima ediție, 1923). RADULESCU-MOTRU, C., Personalismul energetic, (1) în vol. Personalismul energetic și alte scrieri (prima ediție, 1927). (2) Editura Albatros, București, 2005 Ediție Constantin Schifirneț. RADULESCU-MOTRU, C., Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, (1) în vol. Personalismul energetic și alte scrieri (prima ediție, 1932). (2) Editura Albatros, București, 2005 Ediție Constantin Schifirneț. RADULESCU-MOTRU, C., Românismul catehismul unei noi spiritualități, Editura Științifică, București, 1992 (prima ediție, 1936). RADULESCU-MOTRU, C.

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
conscience transcendantale. Critique de la philosophie kantiene, în "Revue de Métaphysique et de Morale", Paris, 1913. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia lui Imm. Kant, în "Viața românească" 5/1924. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia în România veche, în "Convorbiri literare", apr. 1933. RADULESCU-MOTRU, C., Apriorism, vocație, știință, în "Revista de filosofie", 1-2/1941. RADULESCU-MOTRU, C., Ofensiva contra filosofiei științifice, în vol. Mărturisiri, Editura Minerva, București, 1990 (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 7/1943). RADULESCU-MOTRU, C., Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Studii, Editura Academiei, București, 1982. NOICA, Constantin, Eminescu și Kant, în vol. Introducere în miracolul eminescian, Editura Humanitas, București, 1992. NOICA, Constantin, Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz și Kant, Editura Humanitas, București, 1995. OTOVESCU, Dumitru, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. RădulescuMotru, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1990. PÂRVU, Ilie, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure", Editura universitară Politeia-SNSPA, București, 2004. PETROVICI, Ion, Kant și cugetarea românească, în vol. Studii istorico-filosofice, Tipografia "Jockey Club", București

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Fundației "Ștefan Lupașcu", Iași, 2008. MILITARU, Ion, Meditații asupra filosofiei românești, Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească. Eseuri aproape polemice, Editura Aius, Craiova, 2006. STAN, Emil, Vocația paideică a filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. SURDU, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. SURDU, Alexandru, Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004. ȘTEFANESCU, Marin, Filosofia românească, Ediția Caselor Naționale

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească. Eseuri aproape polemice, Editura Aius, Craiova, 2006. STAN, Emil, Vocația paideică a filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. SURDU, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. SURDU, Alexandru, Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004. ȘTEFANESCU, Marin, Filosofia românească, Ediția Caselor Naționale, Institutul Grafic "Răsăritul", București, 1922. VLADUȚESCU, Gheorghe, Personalismul francez, Editura Științifică

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru concepte fundamentale ale personalismului energetic vizat antropologic realitatea originară (ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea -, interpretarea de față scoate la iveală și ideea prezenței omului în structura lumii, în centrul de echilibru între condiționatul natural și Necondiționat

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
scoate la iveală și ideea prezenței omului în structura lumii, în centrul de echilibru între condiționatul natural și Necondiționat. Pe măsură ce omul se apropie de idealul (analogonul absolutului) personalității energetice, el se apropie și de natură. Nici o personalitate, prin urmare, nici vocația, cea care aduce noul în viața socială, nu are în structura sa doar determinări culturale, ci, de asemenea, condiționări naturale, dispozițiile care fac posibil exercițiul muncii, fie în cadre date, fie în unele ce impun un nou fel al muncii

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
se vedea Vasile Dem. Zamfirescu, Nedreptatea ontică, București, Editura Trei, 1995. 12 Ion Petrovici, Kant și cugetarea românească, în vol., Studii istorico-filosofice, București, Tipografia "Jockey Club", 1925, p. 219. 13 Alexandru Surdu, Logica genetică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Vocații filosofice românești, București, Editura Academiei Române, 1995, p. 40. 14 În prima ediție (1912), această lucrare a avut titlul: Elemente de metafizică. Principalele probleme ale filosofiei contemporane pe înțelesul tuturor; a doua ediție, definitivă (1928), poartă titlul: Elemente de metafizică pe

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
L'activation de l'énergie, p. 330. 123 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, p. 360. 124 Ibidem, p. 346. 125 Idem, Personalismul energetic, p. 581. 126 Ibidem, p. 552. 127 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, p. 143. 128 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 656. 129 Relativ la ideea locului omului în ordinea universală, se cuvine o observație: în filosofia contemporană există și realizări sistematice ale identității omului cu natura (energetismul) și ale identificării omului cu Absolutul (personalismul), și, de asemenea, încercări ce experimentează

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
cu natura (energetismul) și ale identificării omului cu Absolutul (personalismul), și, de asemenea, încercări ce experimentează structura formală a finalității kantiene și care ajung la rezultate asemănătoare celor obținute de C. Rădulescu-Motru (de exemplu, filosofia lui Nietzsche). 130 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 689. 131 Idem, Timp și destin, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1940, p. 209. 132 Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, p. 79. 133 Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, București, Editura Științifică

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
socotite lucrări alcătuitoare ale sistemului filosofic al personalismului energetic, mai cu seamă, următoarele: Elemente de metafizică, 155 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 155 Pot fi socotite lucrări alcătuitoare ale sistemului filosofic ersonalismul energetic, Vocația..., Timp și destin; A se vedea în privința opiniei lui Motru despre propriul sistem Revizuiri și adăugiri 1944 II, Editura Floarea Darurilor, București, 1996, pp. 195-196. 156 C. Rădulescu-Motru, Timp și destin, p. 8. 157 Grigore Popa, Existență și adevăr la

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
de psihologie, p. 44. 177 Idem, Timp și destin, p. 153. 178 Idem, Personalismul energetic, p. 556. 179 Ibidem, p. 552. 180 Ibidem, p. 554. 181 Ibidem, p. 595. 182 Al. Surdu, Logica genetică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Vocații filosofice românești, București, Editura Academiei Române, 1995, p. 42. 183 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 588. 184 Idem, Lecții de logică, p. 36. 185 Idem, Personalismul eneregetic, p. 602. 186 Lévy-Bruhl, Les fonction mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Félix Alcan, 1922

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
96. 199 C. Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, p.118. 200 N. Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, p. 162. 201 Cf. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri, vol. I-VIII București, Editura Floarea darurilor, 1996-2001 202 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 665. 203 N. Berdiaev, Sensul creației, București, Editura Humanitas, 1992, p. 292. 204 Ibidem, p. 290. 205 Ibidem, p. 302. 206 Idem, Împărăția Spiritului și împărăția Cezarului, Timișoara, Editura "Amarcord", 1994, p. 54. 207 O. Spengler, Omul și tehnica

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
tehnica, Oradea, Editura Aion, 1996, p. 34. 208 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 695. 209 Ibidem, p. 690. 210 E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, București, Editura Științifică, 1972, p. 132. 211 C. Rădulescu-Motru, Curs de psihologie, p. 358. 212 Idem, Vocația..., p. 662. 213 N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, p. 298. 214 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 643. 215 Ibidem, p. 648. 216 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetica d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 217 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
p. 56. 217 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri, pp. 83-84. 218 Idem, Personalismul energetic, p. 618. 219 Ibidem, p. 586. 220 N. Bagdasar, Op. cit., p. 83. 221 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., 655. 222 Idem, Puterea sufletească, p. 356. 223 Ibidem, p. 353. 224 M. Aiftincă, Constantin Rădulescu-Motru la Academia Română, în "Revista de filosofie", 2/1992, p. 154. 225 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 353 226 Idem, Cultura română și politicianismul, p. 15

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
p. 154. 225 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 353 226 Idem, Cultura română și politicianismul, p. 15. 227 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993, p. 7. 228 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 521. 229 Idem, Vocația..., p. 662. 230 Ibidem, p. 663. 231 Corina Hrișcă, Op. cit., p. 178. 232 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv, p. LVI. 233 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 695. 234 Ibidem, p. 698. 235 Ibidem, p. 667. 236 Ibidem, p. 673. 237 Ibidem

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Științifică și Enciclopedică, 1987, p. 30. 306 Georges Gusdorf, Mit și metafizică, Timișoara, Editura Amarcord, 1996, p. 156. 307 Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în Estul Europei, p. 135. 308 Kant, Critica rațiunii pure, p. 549. 309 Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, p. 39. 310 Personalismul energetic ar putea institui noi exerciții filosofice. (Ar fi de semnalat faptul că în filosofia românească mai există proiecte "energetiste"; de exemplu, la Ștefan Lupașcu.). 311 Modelul ontologiei umanului este explorat, în filosofia românească

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]