82,956 matches
-
efectuarea de filmări suplimentare în 1971. În finalul filmului, Cristea pleacă într-o destinație necunoscută, iar un comentator relatează că personajul era de fapt un comunist deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
clorotic crepuscular în care trăise topindu-și treptat elanurile vitale”". Simbolismul "Seratei" a fost observat și de Manuela Gheorghiu. Ea a constatat că majoritatea personajelor se mișcă "„într-un univers închis, unde bubuitul războiului răsună surd, dar amenințător”". Ele sunt analizate din punct de vedere caracterologic în confruntarea cu un moment istoric crucial, fiind scoase în relief mai multe tipologii de personaje. "Serata" a fost prezentat în avanpremieră la 3 mai 1971 în cadrul Zilelor filmului românesc, cu prilejul aniversării a 50
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
fost vizionat de 4.730.969 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând acest film, Bujor T. Râpeanu a afirmat că tematica acestui film era "„simptomatică la jumătatea anilor ’70 (în urma unei directive programatice venite de la înalt nivel)”", ea având menirea "„să calomnieze memoria celor care nu pieriseră din conștiința colectivă, ca singurii
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
o cascadă, după Happy End-ul programat doar trei zile la un singur cinematograf), ca să nu se bage de seamă tertipul demagogic: cât mai multe, pentru a rămâne cât mai puține șanse de consacrare în timp util a debutanților talentați.”". Analizând acest film, ziarista Iulia Blaga a afirmat că "Happy End" "„abundă în stângăcii și trădează lipsa și a unei viziuni, și a capacității de a lucra cu actorii, dar mai ales a unei povești și a unui scenariu ca lumea
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Analizând acest film, Bujor T. Râpeanu a afirmat că acesta era un "„pseudofilm de aventuri pentru copii și adolescenți. Într-un orășel din Transilvania, în toamna anului 1944, un adolescent orfan se simte atras de acțiunile uteciștilor, cărora le dezvăluie malversațiunile
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
că radiația de lângă Oceanul Arctic ar putea fi mai mică decât cea din mijlocul emisferei nordice. Dacă ar fi așa, acest lucru ar indică că radiațiile s-ar putea dispersa înainte de a ajunge în emisfera sudică. Acest lucru trebuie să fie analizat alături de misiunea principala a submarinului. După ce navighează la Point Barrow, Alaska, ei determina că de fapt nivelul radiației se intensifică. Următoarea oprire a submarinului este la Sân Francisco. Observațiile prin periscop nu detectează niciun semn de viață și nicio clădire
Ultimul țărm () [Corola-website/Science/327062_a_328391]
-
ale acordurilor postbelice. Președintele, care a fost din ce în ce mai frustrat de acțiunile sovieticilor, a vrut "să să dezvăluie în sfârșit lumii întregi adevărul complet privind cum Rusa nu-și onorează acordurile." Cu ajutorul lui George Elsey, Clifford a scris un raport care analiza „ Telegrama lungă” și a tradus-o în recomandări politice concrete. Raportul final, intitulat „Relațiile americane cu Uniunea Sovietică”, a fost prezentat exclusiv președintelui pe 24 septembrie 1946, și nu s-a permis și circule dincolo de biroul președintelui. De fapt, președintele
Telegrama Lungă () [Corola-website/Science/327179_a_328508]
-
încercat-o și apoi, zice el, ar fi abandonat-o pentru că mai mult le încurca. Cred și eu că le încurca!...”" Potrivit lui Alex Ștefănescu, autorul nu aprofundează această explicație, fiind interesat mai mult de situația pitorească decât de senzaționalismul științific. Analizând evoluția inginerului Eugen Cucoaneș, criticul literar Carmen Mușat considera că personajul abandonează Cultura și se reintegrează în Natură (traseu invers față de cel urmat de Dumitru din „O fotografie veche de 14 ani”), depășindu-și condiția de om în urma unui accident
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
și-l privesc pe uriaș, așteptând lămuriri pe care nu le mai primesc. Dispariția finală în mare (izvor al vieții) a lui Cucoaneș ar putea semnifica o cufundare în înțelepciunea primordială și eternă a Cosmosului și depășirea granițelor condiției umane. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Întîlnirea" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl consideră „un suspans polițisto-lirico-psihologic” care se petrece într-un decor insolit, Delta înghețată care devine ea-însăși un „personaj” datorită imaginilor de efect ale operatorului Nicolae Girardi. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
se impună în discuția cu fata căpitanului, Agripina, „dovedind, practic, că imaginația este superioară culturii”. Băiatul este privit de scriitor ca o ființă liberă, spontană și intuitivă, având un spirit superior față de cei care și-au petrecut viața în biblioteci. Analizând proza fantastică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
le recunoască: "„Acum [...] nu vă pot spune decât atât: că ni se întâmplă, fiecăruia dintre noi, fel de fel de întâmplări, dar din nefericire le uităm. Iar când nu le uităm, nu știm să le recunoaștem”". Criticii literari ce au analizat nuvela s-au exprimat laudativ la adresa ei, remarcând fragmentarea sa epică și complexitatea simbolistică, „într-un stil deliberat complicat”. Academicianul Eugen Simion evidenția că „Podul” prezintă câteva acte de manifestare a sacrului (hierofanii), „alternând notația eseistică (despre gândirea occidentală, de
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
universalități a societății occidentale. Dumitru este prezentat aici ca un „simbol viu al unui popor fără acces la o «limbă universală», dar cu intuiția directă a marilor adevăruri elementare și veșnice”. Nuvela „O fotografie veche de 14 ani” a fost analizată cu mai multe prilejuri de către eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia. Comentarii cu privire la semnificația nuvelei sunt realizate în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) și în eseul
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
calculatorului: - adresează și extrage din memoria principala instrucțiunile binare ale programului; - decodifica (interpretează) instrucțiunile și generează secvență semnalelor de comandă necesare către toate celelalte unități funcționale ale calculatorului; ca urmare a acestor semnale instrucțiunea curentă este executată; - în plus, UCC analizează semnalele de stare și sincronizare ce provin de la celelalte unități funcționale ale calculatorului și ca urmare poate schimba succesiunea semnalelor de comandă pe care le generează. La terminarea execuției instrucțiunii curente, se trece la instrucțiunea următoare. Tot în cadrul UCC se
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 12.004 spectatori. Designera Doina Levința a primit în 1980 Premiul pentru costume al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Ultima noapte de dragoste". Criticii care au analizat filmul au constatat că acesta este doar inspirat din romanul lui Camil Petrescu, el nefiind o ecranizare fidelă a operei literare. Mircea Alexandrescu observa că filmul lui Nicolaescu este o ecranizare „de o inspirație liberă de orice servitude sau chiar
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
încadrează în directivele Sistemul European de Conturi (SEC), a cărui versiune din 1995 a înlocuit-o pe cea din 1979. Plecând de la statisticile elementare - statistici industriale, ale pieteti muncii, comerțului exterior, etc. - tehnicienii contabilității naționale ale fiecărei țări estimează, calculează, analizează fluxurile economice care formează întreg sistemul național. Problema este foarte complexă din cauza frecvențelor incoerențe ale rezultatelor statisticilor elementare și lacunelor informative din unele sectoare, generate de insuficiență performanțelor atinse în conducerea tuturor segmentelor contabilității persoanelor juridice din anumite țări (cum
Sistemul conturilor naționale () [Corola-website/Science/327365_a_328694]
-
consolidat substanța moral-filozofică a demersului său artistic.” (Călin Căliman); Niciodată sărăcia nu a avut mai multă poezie!” (George Popescu); Când un film românesc apare din ani în paști și când mai e și un film bun, mai are rost să analizezi? zi mersi că-l vezi!...” (Cristian Tudor Popescu); ”Filantropica” împacă, în fine, spectatori și critici.” (Alex Leo Șerban); ”Filantropica e un film care creează dependență” (Gabriela Hurezean); Este cel mai armonios film al lui Nae Caranfil...” (Mircea Toma); Comic, inteligent
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
sado-maso populată de culturiști cu cagule roșii și legături de piele bătute-n ținte argintii în jurul șoldurilor, cărora notoria „Oaste a lui Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Când privim o mandala, ea ne armonizează forul interior, ne aduce liniște și pace, ne pune în echilibru, stimulează în noi idei creatoare, capabile să se orienteze spre un țel constructiv. Octavian Simu, specialist în cultura și civilizația Extremului Orient, analizează evoluția istorică a mandalei și spune că în cultura occidentală, «mandala a fost definită și ca "psiho-cosmogramă"», având puterea de a atrage privirea spre centrul ei, altfel spus, spre unitate, spre divin și, în ultimă instanță, spre propriul nostru centru
Mandala () [Corola-website/Science/330642_a_331971]
-
au fost observate atât în natură cât și în condiții de laborator. Există cazuri cunoscute de formare a unor noi specii. Procese de speciație au fost observate direct în natură. Pentru a obține informații despre istoria evolutivă a vieții, paleontologii analizează fosilele. Gradul de înrudire între speciile moderne poate fi stabilit prin compararea structurii lor, a genelor, dezvoltarea embrionilor (embriogeneza). Surse suplimentare de informații despre evoluție: tiparele de distribuție geografică a animalelor și a plantelor (biogeografie). Toate aceste date se încadrează
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
și rozătoare (vezi mai jos) au produs adaptări notabile care apar în circa 10-20 de generații iar experimentele pe guppy sălbatici au fost observate adaptări într-un număr asemănător de generații. Mai recent, indivizi sau populații evoluate experimental au fost analizate folosind segmentarea întregului genom, manieră cunoscută drept evoluează și resegmentează (Evolve and Resequence, E&R). Fără să realizeze asta, oamenii au realizat experimente evoluționare de când au domesticit plante și animale. Cultivarea/creșterea selective de plante și animale au condus la
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
Un număr de exerciții cu bacterii și drojdii predau conceptele variind de la evoluția rezistenței la evoluția multicelularității. Odată cu apariția tehnologiilor de segmentare de nouă generație a devenit posibil ca studenții să facă experimente evoluționare, să segmenteze genomurile astfel evoluate, să analizeze și să interpreteze rezultatele.
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
de a face cu teatrul datorită represiunii venite din partea autorităților dar și datorită faptului că aceștia contestau multe dintre stereotipurile și tabuurile unei societăți conservatoare. Pentru actorul Faisal Abu Al Heija, utilizarea dramaturgiei pentru a confrunta trecutul și pentru a analiza prezentul, a deschis "un nou spațiu" în care se simte liber să viseze ""ca toți ceilalți oameni din lume"". Un alt membru al teatrului, directorul Nabil Al Raee, un bun prieten al lui Juliano Mer Khamis, promovează visul acestuia care
Teatrul Libertății (Freedom Theatre) () [Corola-website/Science/330751_a_332080]
-
religie. Exemple de astfel de teze sunt argumente că evoluția ar fi bazată pe credință religioasă, că susținătorii evoluției i s-ar închina lui Darwin ca unui profet și că susținătorii evoluției resping în mod dogmatic alternativele fără a le analiza. Aceste teze au devenit mai populare în ultimii ani, în care mișcarea neo-creaționistă a căutat să se distanțeze față de religie, deci dându-și motive de a folosi o analogie aparent antireligioasă. Susținătorii evoluției au răspuns că nicio teză a vreunui
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]