939 matches
-
fost coleg de muncă, la fel de hârbuit și lovit de amnezie, cu care mai schimbă o vorbă și evocă vremuri, evenimente și oameni de demult. De fiecare dată, la ieșirea din locuință, își verifică ținuta în oglinda încețoșată, veghind ca hainele, îmbătrânite și ele, să arate cât de cât acceptabil, și controlează dacă și-a luat ochelarii, demodați și uzați, de care are nevoie pentru a-și satisface plăcerea de a intra în librării ca să vadă noutățile editoriale și să mai răsfoiască
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ființă. Cutele numeroase ce-i brăzdează obrazul, stingerea luminii din ochii săi altădată expresivi și sclipitori, curbarea tot mai accentuată a spatelui, proeminența pomeților și a oaselor mâinilor i-au scofâlcit înfățișarea. Bucurii? Din ce în ce mai puține și mai palide. Inima-i îmbătrânită și obosită își întețește bătăile atunci când vine câte o scrisoare din îndepărtatele așezări ale globului, de la nepoți. La telefon nu prea se înțelege cu strănepoții, pentru că aceia dintre ei care au văzut lumina zilei pe meleaguri străine abia dacă au
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Contemporanul"! "evanghelia vremii de atunci" cum i-a spus odată Jean Bart. Parcă văd și acum căsuța cu verandă modestă, amicală, veselă, primitoare din Sărărie. Va mai fi existând, oare? Acum câțiva ani, o știam încă în picioare, singuratecă, tristă, îmbătrânită, uitată. "Contemporanul" a apărut la 1881. A trăit până la 1893. Iată câteva fragmente din programul publicat în primul său număr: "Scopul nostru e de a face cunoscut publicului român cum privește știința contimporană lumea. Voim să aducem în țara noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care am sugrumat-o. Atît de goi, Încît văd limpede că mă Îndrept spre ceea ce am zărit acolo jos; femeile trace mă vor sfîșia În bucăți și mă vor arunca Împreună cu lira mea În apele rîului Hebrus...) Orfeu Înaintează Îmbătrînit brusc. Și-ar putea atinge nefericirea cu degetele. Pentru prima dată are dovada clară că prin trupul său nu mai curge același sînge ca Înainte. Descoperă În sine o absență, a celui ce-a fost altădată, iar cîntecul său, care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
generoase curburi dau impresia unei porniri din loc, abstrăgându-se gravitației, asemenea copacilor, gardurilor ori stâlpilor. Deasupra au povară ocrotitoare a acoperișurilor din stuf, paie sau tablă ruginita („Periferie la Huși”, „Peisaj” - p. 142). Aflate într-o degradare lentă, par îmbătrânite, dar nu părăsite. Cu geamuri mici, inegale, uși înguste, hornuri zvârlite spre cer, beci căscat spre lumină și, neapărat, un brâu cenușiu care le îmbrățișează delimitândule de sol, casele au specificitatea zonei Hușilor. Lipsite de pretenții arhitecturale, casele au expresii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
atâtea trepte că, puse una peste alta, m-ar apropia mai mult de Dumnezeu, care mi-ar asculta cu înțelegere durerile, doleanțele, dorințele. Dar poate că am coborât toate aceste trepte, până la tărâmul Proserpinei. Azi casa mi se pare nițel îmbătrânită, poate pentru că și eu arăt rău de oboseală. O biată față boțită, trasă, fără ruj pe buze; poftă nebună să mă duc să-l văd pe Tăticonț. Dar vai, n-am cum; poate că totuși se va întâmpla foarte repede
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
făcut datoria cu entuziasm. Spre sfârșit, eram un pic obosită. Am plecat acasă; trotuarele - alunecoase ca oglinda. Arătam foarte bătrână, cu șalul legat peste pălărie și cu bastonul în mână. Draga mea are să fie foarte mirată când are să mă vadă îmbătrânită și stafidită ca un măr renet în luna martie. Chiar cu riscul de a-i displăcea, mi-aș dori, totuși, să mă revadă. Sper că ești sănătoasă. Ăsta e singurul lucru care contează pentru mine. Ca și purtarea ta, integră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
putea stoarce din vorbirea cetățenilor din Midwest, fără a cădea în batjocură. Plasat în L.A., ...Lebowski e un mystery superîncurcat după modelul ălora pe care le descurca odinioară Bogart, cu diferența că rolul lui Bogart îi revine acum unui hippiot îmbătrînit, care și-a fumat de mult și ultimul neuron. Ar fi putut să fie unul dintre joculețele cinefile ale Coenilor, dar aceștia au atîta simpatie pentru eroul lor, pentru viața lui lipsită de orice căpătîi și de orice stres, încît
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ființele cele mai năpăstuite. Și eu, și prietena mea aveam cerșetorii noștri care știau unde lucrăm, la redacția revistei Luceafărul, pe bulevardul Ana Ipătescu, așteptându-ne după orele de lucru, probându-ne de fiecare dată generozitatea. Sânziana avea o cerșetoare îmbătrânită prematur de alcool, dar cu fața încă tânără, da, cu soarele pe față. Ea mulțumea râzând, bătând din palme, ca și cum ar fi făcut atenți chiar zeii din castanii de pe bulevard. Cerșetorii mei erau mai puțin pitorești, dar cu aceleași fețe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mari, tubul se înfunda cu aluviuni și crengi, iar apa inunda drumul și grădina. Sătenii săpau șanțuri adânci printre rândurile de legume. Pământul era gras și mănos. Producția de legume era suficientă pentru necesitățile satului și nu numai. Populația era îmbătrânită. Tineretul plecase să muncească la oraș, prin fabrici, șantiere și mine. Școala din sat era închisă anul acela, din lipsă de elevi. Am plecat de dimineață spre sat. Primisem o reclamație precum că un cetățean, frate cu 167 redactorul-șef
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
văd cu dragoste în fiecare zi, mai ales plăcându-mi cum se văd la orele înserării, pierzându-se, discret, printre boschetele de roza canină, măcieșul cum îi spune toată lumea, o cărare se strecoară printre micile dar ascunsele văi, printre dealurile îmbătrânite, pierzându-se departe, într-o regiune mai mult celestă decât pământească, în Basarabia. Teritoriul Basarabiei, văzut de aici, este mai mult presimțit decât vizibil. Nu știu din ce motiv, în mulții ani cât am fost slujbașul spitalului deși mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un amănunt locativ contrazice ordinea logică stabilită între ficțiune și realitate. Și nu m-am gândit la valoarea artistică a acestei amintiri. Duminică, rătăcind prin Piața Crângași, am descoperit un cartier de altă dată, fermecător, cu case burgheze, cu copaci îmbătrâniți și tufe de dumitrițe, cu mușcate în ferestre și perdeluțe curate. Era cald încă și câteva familii se pregăteau să mănânce în grădină, la mese sclipitor de albe. Ora de amiază blândă mă îndemna să rătăcesc, în voie, pe străzile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
posesiunea firmelor evreiești. Paralel cu această neiertată greșeală - acceptată din păcate de Sima - Pătrașcu a dus în chip permanent o adevărată campanie de denigrare a vechilor cadre legionare și în special a celor mai mulți dintre comandanții legionari, sub pretext că sunt „îmbătrâniți” și „moi”, sau nu tocmai devotați lui Sima. Eu personal am fost în cei mai buni termeni cu Pătrașcu, n-am revendicat nimic de la Mișcare, fiind hotărât să-mi îndeplinesc misiunile ce mi se încredințează, iar când n-ar mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Ceea ce înstrăinează, și pe nedrept, pe mulți de literatura Hortensiei Papa-dat-Bengescu e stilul prolix și chiar agasant, stil de conversație în definitiv, potrivit materiei. HENRIETTE YVONNE STAHL O nuvelă a Henriettei Yvonne Stahl, Mătușa Matilda, se remarcă prin poezia lucrurilor îmbătrînite, a rochiilor demodate, a oglinzilor ce nu se pot curăți fiindcă înlăuntrul lor "s-au împăinjenit imaginile". Alte scrieri, Voica, Steaua robilor, apărute unora ca dovezi ale unei puteri excepționale de analiză nu ating intențiile, care în general se rezumă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Are optzeci și șase de ani și ori de cîte ori o văd îmi evocă senectutea ca pedeapsă. Trupul i-a devenit o virgulă schimonosită. Cînd ridică (gest pe care îl face cu mare greutate) capul, i se vede fața îmbătrînită nemilos, grotescă. Are un ochi cuprins de albeață, iar celălalt îl ține pe jumătate închis. Galbenă spre negru, pielea feței îi este invadată ici-colo de peri lungi, țepoși. Din partea dreaptă a bărbiei, peste pliul broboadei saltă un neg cît o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mele sînt întunecate. Mă visez prin cețuri, mlaștini și noroaie.” „Probabil că nemulțumirile de peste zi le imprimă această geografie”, i-am răspuns, încercînd să-i abat gîndul de la orice premoniție negativă. A tăcut, cum numai el știe să tacă. Arăta îmbătrînit, trist, uzat... Cînd am ajuns acasă, m-am dus repede la oglindă. Oare nu cumva și chipul meu e palid, scofîlcit de dificultățile materiale și de alt ordin? *Ani s-a întors fără medicamente de la Lentopol, care e plecat în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care Îmi descriați sărbătorirea Centenarului 74. Ați fost mai clar și mai detailat decât Dl. Ciurea În scrisoarea sa. La televizor am urmărit și eu câteva secvențe, În care am zărit figura D lui Ciurea. Mi s-a părut foarte Îmbătrânit, totuși distins În grupa În care se găsea. După scris, Îmi pare tot atât de trecut; are un scris foarte tremurat și aproape indescifrabil. În asemenea situație, mă miră Însă luciditatea minții, a judecății actuale! E Încă capabil, cel puțin cu mintea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Luceafărul. Nichita a băgat un cap pe ușă, a văzut cine și câți eram, s-a retras. A reapărut Însă după câteva minute, cu o floare În mână. O culesese din curte, probabil, și se tot codea, ca un balerin Îmbătrânit, În jurul meu. Mi-a Înmânat-o, În cele din urmă, cu o plecăciune, copleșindu-mă, apoi, În stilul său inimitabil, cu tot soiul de șolticării și drăgălășenii. Pentru cei prezenți În Încăpere nu era greu de făcut legătura Între oprobriul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doi ani, l-am Întâlnit, totuși, pe Zigu. În seara deschiderii oficiale a Târgului internațional de carte de la Ierusalim, duminică, 20 iunie 1999, orele 20 punct, apăruse, Împreună cu câțiva dintre colegii români, la manifestarea care Îmi fusese dedicată. Gârbovit, albit, Îmbătrânit, obosit. Părea totuși, paradoxal, neschimbat! Vocea aceeași, la fel lucirea șugubeață a privirii, luciditatea afectuoasă, glumeață. Îmbrățișarea noastră a fost spontană, o regăsire intimă, profundă, dar și un soi de instantanee regăsire a României În afara ei, la un târg internațional
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a exilatului, chiar dacă otrava nostalgiei des-țăratului, a dorului după ceea ce nu mai poate fi recuperat se adaugă tributului de cruzime cerut de imposibila renaștere În alt loc. Cocleala și fermentele celor care așteaptă, „acasă”, reîntâlnirea (bârfele, umilințele, exagerările, lingușeala, ipocrizia Îmbătrâniților și limbajul acidulat al noilor juni) fac contrapunctul și contraponderea grotescă a cadrului. O carte a surdinelor, interceptate cu mare finețe, surdina Estului dinainte și din timpul comunismului și cea a Germaniei naziste și postbelice. Abia sugerat, de asemeni, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu sunt lipsite de semnificație nici observațiile traducătorului asupra limbii germane Înseși, cea adusă de sași Înapoi În țara lor veche sau cea păstrată, În România, pentru traducerile de export. „Germana vorbită și scrisă În România este corectă, dar stătută, Îmbătrânită. Procesul de sclerozare este vechi, din 1867! Abia mutându-mă aici, În limba vie germană, mi-am dat seama cât de mic și sărac este fondul lexical pasiv al germanei din România, comparat cu cel de aici. Or, sursa oricărei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o valoare europeană, aparținând noii spiritualități continentale, nouei comunități istorice europene, nouei faze majore a destinului omului alb, care intră revoluționar într-o nouă eră, deschis politic, statal, rasial și imperial.... Reacțiunea firească împotriva vechilor forțe dominatoare peste o lume îmbătrânită, s-a putut produce numai la acele popoare la care virusul distrugător n-a atacat fibrele organice de viață biologică și sufletească. Acolo unde forțele latente ale rasei au rămas intacte, a fost posibil revirimentul miraculos, ivindu-se și personalitatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
timorare. Ce întrebări putea să-și pună Nicolae Petrașcu, când așa pe neașteptate este pus în situația să-și vadă soția? Deasemeni D-na Livia ce putea să gândească văzându-și la 20 de pași soțul, desigur foarte schimbat și îmbătrânit, datorită regimului de detenție în mod deliberat excesiv de greu? în martie 1961 este cerut la Aiud (poz. 61) căci acolo se pregătea „reeducarea” Colonelului Crăciun. Tot în martie (poz. 62) apare un diagnostic într-un referat medical. în August 1961
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spune asta. Poate că nu le priește decât iarba de aici. Sau nu pot traversa deșertul de calcar. Nu știu ce să zic. — Ce se întâmplă cu cadavrele? — Le incinerează Paznicul, răspunse Colonelul, cuprinzând ceașca de cafea cu mâinile lui mari și îmbătrânite ca să le încălzească. Asta va fi ocupația lui principală o vreme. Mai întâi taie capetele celor moarte, le scoate creierii și ochii și apoi le fierbe într-o oală mare până rămân craniile curate. Pune gaz peste cadavre și le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și foarte astringent. Modificarea culorii prin închiderea ei rezultă fie prin expunere prelungită la aer, fie în legătură cu sursa de miere. Modificările datorită îmbătrânirii și reacțiilor acidului decenoic cu alți acizi, face ca un LM foarte vâscos să fie considerat ca îmbătrânit, alterarea sa ducând la modificarea mirosului său care devine foarte puternic (Neacșu, 2002). Compoziția chimică a lăptișorului de matcă Cantitatea totală de substanțe biologic active în lăptișorul de matcă este foarte variată în funcție de proveniența și modul de păstrare a produsului
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]