1,358 matches
-
retina/perlă a încrederii/ palmele muncitorilor se șterg aspre de cer trec orice tristețe ca pe un nor spre nisipul efemer din vitrine îmi zâmbesc pantofii Cenușăresei rochia croitoresei este atât de zdrențuită încât cuvintele scot limba printre franjuri mă îmbie cu vin la taverne acru ca oțetul balsamic poetul care își bea versurile dar nu își pierde mințile este rege al cârciumilor în ziua de salariu chelnerița nu-i primește banii de două ori altfel cum ar mai scrie poezie
BIORITM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377090_a_378419]
-
în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se naște Pruncul Tatălui! Se văd lumini la porți de Rai, Se naște Pruncul Tatălui! O iesle, căptușită-n pai, I-a fost sortită patul Lui. Fecioara Sfântă Îl îmbie, Privirile Li se-ntâlnesc. Cu răsuflarea, Îl mângâie Boii, ce ieslea I-o-ncălzesc! A fost trimis spre mântuirea Pământului și-a omenirii! Aduce lauda, iubirea Mariei Sfinte și-a-mplinirii! El primenește viața lumii! El, e trimisul salvator! Primindu
SE NAȘTE PRUNCUL TATĂLUI! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377887_a_379216]
-
Acasa > Cultural > Marturii > FANTOMELE TRECUTULUI Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Fantomele trecutului... Fantomele trecutului mă-mbie Să-mi dezvelesc acuma sentimente. N-aș vrea nicicum de ele să se știe Doar că le consemnez ! ... Evenimente ! Trecut-au anii când noi ne-am iubit Dar ce-am simțit nu vei afla în veci. Era-ntr-o vară
FANTOMELE TRECUTULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377933_a_379262]
-
cândva-ntre noi E doar tristețea care dă târcoale. Noi am clădit castele de nisip Ce au ajuns doar ziduri în ruine. Vedem că nu-i speranță, niciun chip Ca să revii, să știu că-ți este bine. Fantomele trecutului mă-mbie Să-mi dezvelesc acuma sentimente. N-aș vrea nicicum de ele să se știe Doar să le consemnez ! ... Evenimente ! Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: fantomele trecutului / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie
FANTOMELE TRECUTULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377933_a_379262]
-
ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeața, Când lângă sân, un riga spân, Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o îmbie cu dulceața: - Enigel, Enigel, Ți-am adus dulceața, iaca. Uite fragi, ție dragi Ia-i și toarnă-i în puiacă. - Riga spân, de la sân, Mulțumesc Dumitale. Eu mă duc să culeg Fragii fragezi, măi la vale. - Enigel, Enigel, Scade noaptea
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
Dacă pe pământ pot spune că sunt un om matinal ( mă trezesc întodeauna înainte de ora șapte !), pe apă lucrurile stau exact invers. Azi, de exemplu, este trecut de amiază și încă nu mă dau sculat, deși Ali mă îmbie, mai întâi, cu micul dejun, iar apoi cu prânzul, fără prea mult succes. Doar apariția lui Thomson în peisaj mă determină să-mi înving lenea. - Sunteți singurii de pe vas, tu și Voquin, care mai trageți la aghioase ! - Ești nedrept, îi
DRUMUL APELOR, 57 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376335_a_377664]
-
Melcii poartă casa-n spate, Pomii-s încarcați de roade, Către cer fluturii zboară Când copii merg la școală! Vântul peste câmp adie Purtând puf de păpădie, Doar în vârful unui nuc A rămas un guguștiuc! Soarele la drum ne-mbie Strălucind de bucurie, Iar zorelele din glastra, Stau de pază la fereastra Noaptea sub un con de luna Câte-un greier canta-n sttruna Iar albinele din zori, Culeg roua de pe flori! Culorile toamnei Zilele-s de farmec pline, Coapte
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
dea timpul înapoi, Multe-ar povesti bunica Despre viața de la noi! Despre munca-n zori de vară Prin pământul ud de ploi Și-ai săi ochi de niagară Ce cătau tot după noi. Și-apoi câte alte cele Nu ne îmbiau atunci! Bunătăți rupte din stele; Numai bune pentru prunci! Eram toți de la olaltă Și mai mari și mai pitici, Iar bunica, dezinvoltă Era cloșcă printre țânci! Toate-au fost făr’ de tăgadă, Timpul a trecut nebun, Doar eu mai trec
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
din 08 octombrie 2016. Noi îi spunem crizantemă, Are mândră diademă, Floarea este minunată, Cu volane îmbrăcată. Mai are multe surate, În culori nenumărate, Unele cresc buchețele, Altele, mai singurele, Dar cea albă e regina, E semeață ca lumina, Ne îmbie cu tandrețe ... Citește mai mult Noi îi spunem crizantemă,Are mândră diademă,Floarea este minunată,Cu volane îmbrăcată.Mai are multe surate,În culori nenumărate,Unele cresc buchețele,Altele, mai singurele,Dar cea albă e regina,E semeață ca lumina
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
tandrețe ... Citește mai mult Noi îi spunem crizantemă,Are mândră diademă,Floarea este minunată,Cu volane îmbrăcată.Mai are multe surate,În culori nenumărate,Unele cresc buchețele,Altele, mai singurele,Dar cea albă e regina,E semeață ca lumina,Ne îmbie cu tandrețe... XXV. DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016. ÎN LOC DE PREFAȚĂ Dragii mei, Tocmai m-am întors dintr-o călătorie mirifică, făcută în cartea cu povești a Marioarei
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DIN IZVOARELE IUBIRII! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din izvoarele iubirii! Din izvoarele iubirii Mă inundă apa vie Cu preaplinul împlinirii, Mă rodește și mă-mbie. Din castelele iubirii Sosesc scântei de frumos, Îmi ating unda gândirii, Mă-mplinesc armonios. Din altarele iubirii Aud glas de cununie Cu valorile cinstirii, Pe Pământ și-n veșnicie! Mulțumesc în gând iubirii Pentru darul ei cel mare, Îi ud
DIN IZVOARELE IUBIRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376084_a_377413]
-
o mai găsesc nici pe morminte iar, tu, te rog, să iei aminte că dincolo de punctul înnegrit nu e sfârșit ci o lumină lină plină boboc de floare-n amiaza mare parfum de rozalie ce îmi așterne visul și mă-mbie să urc la fel spre cer... acum, zâmbesc și pier. Referință Bibliografică: Zâmbesc și pier / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZÂMBESC ȘI PIER de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376657_a_377986]
-
umbreluță. Nu avea curajul să se expună direct soarelui stând cu cearceaful pe nisip. Era prima zi de plajă și nu risca să facă insolație, așa că o lua gradual stând pe șezlong la umbra ciupercii. Marea era liniștită și te îmbia la scaldă. Valurile cu unduiri leneșe se îmbrățișau la mal cu nisipul, într-un sărut fierbinte. Dalia era îmbrăcată într-un costum de baie nou, luat din București, încă din timpul când se pregătea pentru examenul de licență. Era un
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
la o plimbare nici despre mașini, darămite de altceva nu puteau să vorbească ei doi. Și-atunci? I se păruse o glumă, dar, cum se repetase acest refuz, îl scutise de asemenea propuneri. Nu uitase și nici că-l mai îmbiase la vreo ieșire... Dacă era ceva de luat pentru casă, o însoțea la cumpărături, bineînțeles, dacă-l ruga. De fapt, i-ar fi plăcut să se ducă singur, mai degrabă. Dar... Și Mira își mustră cugetul că-și amintește așa
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA E atâta sete de lumină, Că întunericul din noi Ea l-ar preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Referință Bibliografică: PRIMĂVARA / Camelia
PRIMĂVARA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375264_a_376593]
-
te-a purtat spre succese durabile! Poate ne-am molipsit de cumpănire de la Cibinul traversat de poduri frumoase, râul care dă cotul moale, cu apă aproape stătătoare, între malurile umbrite de sălcii aplecate spre ochiul apei, într-o oglindire care îmbie la ... reflecție. În Piața Cibin, țăranii nu... precupețesc. Așezați reglementar, cu șorțuri curate, licență și prețuri la vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
arăta. Când de-al tău trup nevrednic te vei fi curățat, Se va privi în tine ca-ntr-un izvor curat. (Șabestari) * Izvor de bucurie e-această plămădeală, Ce miezul Poeziei îl dete la iveală. Miresmele acestei nădejdi care te-mbie Vreau duhul să le simtă de-acum în veșnicie. (Hafez) Poate că aceste versuri, selectate de noi în mod arbitrar, reprezintă ultima dorință, ultima speranță și mesajul către posteritate al marelui poet Otto Starck. Dumnezeu să-l odihnească în pace
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
dărui veșnic și cu iubire, Pământul. Toate frumusețile pământești cunoscute de poetă ni le împărtășește prin vers cu iubire: „Din limpezi izvoare îmi iau apa vie Și fosnetul frunzei din codru mi-e cântul Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul”. (Sunt) „Nu m-am gândit niciodată să încadrez poezia între limitele unei definiții, cum niciodată nu am citit-o, nu am scris-o sau trăit-o limitat. Spuneam undeva, în una dintre primele mele
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
din Vale Să țâie în veci aprinsă- Flacăra Vie De Neam, de Glie- Pământul Străbun Din bucium să sune. Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi ca alt neam de coloni să se-mbie De-al Țării pământ și Apa cea Vie. În veci să rămână această poruncă Zis-a Zamolxe cu Piatra cea Sacră în mână Că cine-o pofti la Apa cea Vie, venin cumplit să le fie Pământul Străbun, înfricoșat mormânt
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Țării pământ și Apa cea Vie. În veci să rămână această poruncă Zis-a Zamolxe cu Piatra cea Sacră în mână Că cine-o pofti la Apa cea Vie, venin cumplit să le fie Pământul Străbun, înfricoșat mormânt să-i îmbie. Așa a lăsat Dumnezeu pe pământ Fiu al Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre om și pământ Lăsat să fie, de-apururi moștenire. Iar ciuma pământului, coloni și păgîni Născuți din colb de copite Să-și vadă de drum
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Acasa > Strofe > Atasament > HAI SĂ FUGIM ! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din cosiță. Altfel, s'or lăcomi la
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din cosiță. Altfel, s'or lăcomi la ie Să cerceteze cele ape Țesute mai îndeaproape Și sânii care le îmbie. De i'or atinge, doar în fugă, Simți'vor cum se înfioară Mugurii sfârcuri de fecioară, Tu, zbate'te ca o zvârlugă. Dar, nu m'asculți, cu gura fragă Miere îmi dai să uit de lațul De flori, până'mi
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
încheiase. Octombrie a venit cu ploi, frig și frunze veștede, măturate din copaci de vântul aprig. Noiembrie a adus cu sine un soare rece, distant, zile scurte și nopți lungi. Lumina rară, asemenea unei haine strâmte, a amiezelor sale, te îmbie să mergi la pas, pe străzile din centrul orașului ori pe aleile parcurilor. De la Șosea până în Grădina Botanică, de la Băneasa până la Cinema Patria, Bucureștiul își risipește ultimele podoabe, înainte să își îmbrace straiele de zăpadă și ger. Acum, în noiembrie
E PREA DEVREME PENTRU CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373150_a_374479]
-
broderia Cerului voi merge să-mi aleg, Să fiu aceea fată, la care poeți neobosiți visară, Să-ncerc să zămislesc cuvinte din neînchipuita vară. Mi-ar sta alături cartea, pe verdele câmpiei, Din buchia de-acasă, aș țese vers ce-mbie, Zburdalnicele vise să le opresc,doar pe o clipă, Reala mea dorință s-o simt în vara neînchipuită. Cununa florilor s-o port pe creștet și-n acest alai, Să vină dulcea zână, pe neînchipuitul drum bălai, Atâtea vești să
ÎN VARA NEÎNCHIPUITĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373179_a_374508]
-
figură sublimă avea, cu urechiușe lungi și cornițe încă foarte mici! Ce să mai vorbim de ochișorii lui cât se poate de expresivi, ca de fată frumoasă! Atunci, beduinul luă o cană cu apă, se apropie de pui și-l îmbie, cu vorbe blânde, să bea din cană. Se vede că puiul remarcase bunătatea deosebită a omului, de aceea nu se sperie deloc de el, nici când cana îi atinse botișorul. În acel moment, puiul se cutremură, o zbughi mai încolo
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]