38,737 matches
-
lui Stalin, de bună seama!!" Iar în 1947, cînd SUA a lansat planul Marshal o clipă a crezut că și țara sa va beneficia de el, curînd dîndu-și seama că, datorită opoziției Moscovei, vă rata și această posibilitate. Europa se împărțea definitiv între cea de apus și cea de est, zidul despărțitor ("cortina de fier") fiind bine întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
nimic). Poetul se pune în paranteză, paradoxal, filtrîndu-si ființă pentru a obtine esențele ei mixte, metaforic-morale, cu alura obiectivă: "așteptînd scrisori pe cerul galben/ versurile ce par ale mele se duc/ să bată pe la porți că acei milogi/ ce-și împart roșia cu un cîine// sînt trist: și pentru a nu spune nimic/ ai nevoie de timp" (zile particulare). Rănile ce le exhiba sînt concomitent ale sale și ale celuilalt, ale lumii: "în dimineața cînd nu-i nimeni la ușă/ doar
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
tablă emailata/ și cu olanele căzute își amintește de mine/ că de un cutremur mulțumitor/ ce n-a tras chiulul dar nici n-a făcut mare zurba/ inventînd în schimb atîtea moduri, de a opri tăcerea pe hîrtie/ de-a împărți mici picături de apă/ dintr-un ocean viitor"(Un cutremur mulțumitor). Pierdut deopotrivă în mijlocul oamenilor și al lucrurilor, poetul se dizolvă în informul materiei familiare, putînd repeta spusă lui Baudelaire, conform căreia poezia nu e decît răsplată efortului cotidian. Un
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de telefon a Bucureștiului pe care, spre amuzamentul colegilor mei, am citit-o pe toată. Și așa, mi-am refăcut lista de nume, reamintindu-mi-le pe cele care mai lipseau. A urmat o muncă enormă: am început să-i împart pe închisori, pe unde i-am întîlnit, apoi mi-am zis că ar fi bine să-mi amintesc și niște întîmplări. Toată lumea se miră de memoria mea, care însă nu prea există. Nu din memorie am scris această carte, ci
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
fără să renunțe la cetățenie. - Sînteți de atîta vreme la postul de radio Europa Liberă. Cum se vede de aici exilul românesc? - Viața exilului românesc începuse cu mult înainte de a ajunge eu aici. Oricum, noi, românii ne remarcam prin disensiuni. Împărțiți pe grupuri, cu adversități - majoritatea desuete ce vin din trecut, românii își aruncă unii altora vini de care nu sînt vinovați, pe care nu le-au trăit. Cu românii de-aici nu se poate înjgheba o societate românească. Mentalitatea de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
și cu uitarea, fixează fapte, chipuri, imagini, călătorii, experiențe directe, experiențe artistice, experiențe livrești. Intervalul de referință este de aproape treizeci de ani, mai exact cuprins între 2 iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. Între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, si ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor care se nasc și care dobîndesc viața autonomă
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
de unul din cei mai iubiți profesori ai mei și de un bun prieten dispărut pe neașteptate acum patru ani. Dl Rădulescu a descoperit că Victor Hugo are rude în România. Un văr primar al poetului, cu care acesta a împărțit o mansarda din rue du Dragon de la Paris, în anii tinereții lor comune, a avut o fiică, Auguste Trébuchet, care s-a căsătorit în 1863, în Franța, cu românul Xenofon Eraclide și pe care l-a urmat la Iași. În
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
pune este: de ce pe hârtie igienică? Răspunsul, la îndemână: singurul material pe care-l punea la dispoziție comanditarul. O intrebare naște din altă: este moralmente acceptabil, recomandabil că asemenea extemporaluri să fie date pe fata? Presupunem că aici publicul se împarte în două ireconciliabile cete: cei care vor să știe totul și cei care mai bine n-ar ști. Fiecare cu dreptatea lui, în cortul sau. În cazul Caraion, râul a fost făcut și încă într-o manieră scandaloasa, prin prezentarea
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
în aceeași figurină, că Eliade a plecat din țară, în diplomație, la început la Londra, în 1941 ci, se știe, în anul 1940. Dl Pericle Martinescu stăruie, apoi, asupra ideii, și ea știută, că încă în țară fiind, s-a împărțit, cu același profesionalism, între știință (filosofia religiilor) și literatură. De adăugat ar fi aici faptul că în străinătate, unde s-a stabilit în 1945, ca azilant politic, a suferit enorm că nu poate reedita performanța din anii treizeci din țară
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
milionari de pe cel mai puternic continent al lumii. Alegînd vreo douăzeci de țigări de foi Romeo și Julieta și aranjîndu-le cu grijă într-o cutie elegantă de aluminium, al cărei pocnet, la deschidere și închidere, scotea un sunet elocvent, le împărții pe toate sponsorilor de seamă spre profunda lor surprindere și încîntare. Lăsaseră de-o parte Hondurasul, inomabil, precum și celelalte mărci inferioare, și trăgeau cu nesaț din papiroasa superb răsucită, cum pretindea grecul, pe pulpele fierbinți și asudate ale negreselor.
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
să ies cu tavanul în cap, întunericul și singurătatea/ au fost de la un timp prea strîmte pentru mine și apoi/ cît de cumplită mai poate fi nevoia de comunicare umană/ cînd trebuie să te hrănești numai cu măruntaiele șobolanilor morți/ împărțindu-le și pe acestea/ cu chițcăiturile celor fătați de curînd./" Lăsați-mă-n pace, le-am spus, știu ce fac/ știu mai bine ca voi ce am de făcut/ în mileniul acesta și în cel următor,/ o să-mi iau lumea
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
gheena nenorocirilor, timidul nevrotic adulmecă, rapid, o intrusă, în persoana unei brune palide, cu zulufii zbîrliți (Helena Bonham Carter): "Te prefaci! Nu ești pe moarte! Ești turistă!", îi aruncă el în față, după care, ca să nu se mai vadă, își împart parohiile terapeutice ("Vreau cancerul intestinal! - Nu! Eu vreau cancerul intestinal!"). Filmul începe să se dezechilibreze, din clipa în care naratorul întîlnește un alter ego ("o voce în capul meu"!), un înger al răului plin de vitalitate (Brad Pitt, malefic-senzual), care
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
Nicolae Manolescu, Norman Manea, Dorin Tudoran, Gabriel Liiceanu, tangențial Vladimir Tismăneanu, Horia-Roman Patapievici și alții încă, sînt de o bună vreme "personajele" unui masacru intelectual în desfășurare. Personaje, dar și, unii dintre ei, deopotrivă "autori", dublă calitate sau dublu statut împărțite cu doi cercetători originari din România și dedicați problematicii istorico-politice românești, Michael Shafir și Radu Ioanid, aceștia avînd însă avantajul ori dezavantajul de a nu poseda, în conștiința culturală internă a momentului, aceeași cotă de prestigiu și de notorietate ca
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
faptul că aceste experiențe de viață intens emoționale și aventuroase nu și-au găsit nici un fel de debușeu în literatura de ficțiune. Reich-Ranicki a rămas, la nivelul strict al judecății criticului, martor atent și obiectiv al creației altora. Cartea este împărțită în cinci capitole: 1920-1938; 1938-1944; 1944-1958; 1958-1973; 1973-1999. Primele trei sunt dominate de nota social-politică; ultimele două, de vocația și activitatea profesională. Marcel Reich s-a născut în 1920 în orășelul polonez Wloclawek, într-o familie de evrei bine situați
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
nu are nimic în comun cu/ setea. Nimic cu îndîrjirea tulpinii de grîu în luturi/ sărace.// Știu bine crăpăturile lutului/ din sat. Tăcutele crăpături" (Oraș așteptîndu-și poetul). Sau: "Pe podul orașului Ioachim, poetul, cu un vraf din/ cărțile sale. Le împarte trecătorilor apostrofîndu-i:/ "De unde vii orbule? Și-n alcoolurile crîșmei și-n duhoarea/ odăilor tenebrele sînt la fel...".// În fond de ce n-ai intra într-o crîșmă, străinule. E ca/ o ceață a unei aureole. Intri în ea și pipăi cu
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
decis de un juriu în alcătuirea căruia nu intră doar alți scriitori, sau jurnaliști culturali, ci și profesori universitari, academicieni, specialiști scorțoși într-ale literaturii. În fine, ultima particularitate a Whitbread-ului este că, dacă inițial cărțile intrate în competiție sînt împărțite pe bine-știutele categorii - poezie, proză, non-fiction și literatură pentru copii-, în ultimul stadiu întrecerea nu mai ține seama de distincții de gen sau de convenții de vîrstă. Sînt judecate laolaltă cîștigătorii fiecăreia dintre categoriile de mai sus - cea mai bună
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
un întuneric total. Endymion n-a mai avut ce face și a trebuit să înceapă tratativele de pace care s-au încheiat prin semnarea unui tratat redactat după toate regulile artei diplomatice a epocii prin care spațiul cosmic a fost împărțit în zone de influență între cele două puteri aflate în conflict. După încheierea pactului Lucian și companionii săi părăsesc regatul lui Endymion nu înainte de a mai descrie unele ciudățenii pe care le-a văzut pe Selena. Reveniți pe pămînt eroii
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
teribile; dar, numărătoarea abstractă, existînd totuși, dublată de întunericul ori fanatismul religios, operà încă de pe atunci. Și s-au tras clopotele. S-a înghesuit lumea prin biserici. S-a spovedit. S-a împărtășit. Cei bogați și avînd conștiința necurată își împărțiseră averile celor săraci, ori le spălau de zor picioarele zdrențăroșilor, ca regele Spaniei... Natura, dacă, - antropomorfizăm, - privea nedumerită acest spectacol al neamului omenesc, habar neavînd că pe una din poalele ei fluturată de vînt scria mare de tot, să vadă
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
să trăiască în locul nostru/ cu numele/ noastre. iar noi ne uităm la ei cum se nasc și mor cum există/ ne uităm cum se/ uită niște copii zgribuliți sărmani prin geamul înghețat la cei din camera/ luminată feeric care-și împart daruri de Crăciun sub bradul împodobit. ne/ uităm cu jind din afara din neant la cei fericiți din noul real./ (de nu cumva și/ ei se uită la noi și au aceeași impresie...)" (ibidem). Natural, aceasta incertitudine a realului, resimțit precum
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Dacă Ion Cristoiu nu-și reneagă editorialul de atunci, putem trage concluzia că azi Cotidianul îl sancționează pe președintele PRM deoarece acesta dă semne că vrea să renunțe la tactică sa politică. * După încheierea summit-ului NATO, părerile cotidianelor sînt împărțite în privința rezultatelor palpabile obținute de țara noastră cu acest prilej. Asta în pofida faptului că se știa cu mult înainte de adoptarea Declarației finale de la Washington că nu se vor face noi nominalizări pentru aderare, cu acest prilej. Cele cîteva dovezi palpabile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
și epuizante încercări de exterminare reciprocă, ajung la un fel de înțelegere pașnică, pe care însă o vor sabota cu orice prilej. Evident, românul lui Sînger are un filon foarte actual astăzi pentru că problematizează ură etnică, vrăjmășia între oameni care împart același teritoriu, si care, treptat, din sentiment oarecum motivat (voința de expansiune sau dorința de răzbunare) devine sminteala pură, violența oarbă în care nimeni nu mai știe exact de ce e atît de important să îi ia viața celuilalt. Craiul cîmpiilor
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
pe care le pot ușor numără/ în globuri albastre" (Gratii). Ori: "Reverberat în cristalul/ atîtor neîntîmplate întîmplări/ cu coaja lor amară asuprind/ trecerea/ ochiul povestind sărbători// goluri ne pîndesc/ pe altarul comun/ refugiu tocmit în ninsoare/ unde de o vreme împărțim/ aceleași cuvinte" (15 februarie). Relațiile predilecte pe care le stabilește sînt cu lucrurile-trăiri și cu trăirile-lucruri, într-o simbioza care e o viziune în spe, aidoma unor mărunte semințe pe care, privindu-le, nu fiecare se gîndește la plantele ce
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
să conțină, neapărat, un numar de gropi proporțional cu procentul lipsa din coeficientul de inteligență al celor care ne conduc cu deplină abjecție morală. Fire acomodanta, românului îi pasă prea puțin că vecinul său de ieri, fostul securist cu care împărțea scară de bloc, a ajuns astăzi un multimiliardar invizibil, mutat la vila și slujit de-o armata de bodyguarzi cu fețe impenetrabile, înarmați până-n dinți, care le protejează afacerile murdare. N-avem nici o tresărire când alt vecin, care ne turnă
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
un om politic, pentru că în situația lui, dacă ai pierdut cartea, ai pierdut-o." Așa se scrie istoria: Al. Voitinovici jucase cărți la tinerețe, pasionat, si obținuse bani pentru pocher pe cai demne de suspiciune. Și tocmai el făcea jocurile, împărțea dreptatea... Asemenea "scene de gen" precum cea descrisă de Malaparte, par a fi doar miniaturi ale adevărului, desi alcătuiesc în fond substanță istoriei, despre care ce și cît știm? De-a lungul ultimelor decenii s-a mințit mult și sistematic
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]