4,324 matches
-
își spun speranța în academicianul Ionel Haiduc, o somitate în chimie, care a condus echipa academică ce a stopat programul companiei Gold Corporation, ce ar fi o devastatoare bombă cu cianură deasupra Roșiei Montane și a celor cincisprezece sate din împrejurimi. Pentru Băsescu toate astea nu au importanță, el a venit la Roșia Montană să pună placa cu pensionarii și să transmită mesajul de undă verde pentru cianurizarea Roșiei Montane. A plecat stăpânit de culoarea apei ce ieșea din mină și
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
niște oaspeți ai caselor lor, mereu zâmbitori și dispuși întotdeauna să ajute. Sâmbăta este considerată zi de piață, toată lumea din mediul urban merge la piață să cumpere pește proaspăt, brânză, legume și fructe. Fermierii și pescarii se adună aici din împrejurimi, astfel încât diversitatea produselor este foarte mare. În afară de brânză olandeză, heringul este de asemenea considerat un produs popular și oamenii din Delft îl pot mânca în fiecare zi. Bucătăria națională se distinge prin simplitate, ea poate fi denumită și rurală, așa cum
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
să fiu împușcat în post, militar în termen fiind înainte de facultate, sau la revoluție în stradă pe 21 decembrie noaptea, sau în Spitalul ORL din șoseaua Panduri în zilele de dupa 22 decembrie când am păzit zile și nopți clinică și împrejurimile cu carabina și în veston militar primite de la comisariatul militar din zonă, daca as lua în seamă că la mineriada am scăpat că printr-o minune, nelinșați, împreună cu George Stâncă, izbutind să fugim din redacția ziarului Zig-Zag al lui Ion
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
pietrelor albe - iată o denumire ce reflectă tocmai așezarea lui acolo unde rocile de calcar și siliciu asemenea unor limbi stâncoase, albe, se zăresc ca niște ochiuri dantelate printre pâlcurile de arbori și arbuști din peisajul superb al munților din împrejurimi. Casele Lefkarei, construite în stilul arhitectural tradițional și ornamentate cu binecunoscuta „piatră de Lefkara” și acoperișuri din țiglă de lut dau satului o notă distinctivă. Lefkara este, de fapt, împărțită în două: Pano Lefkara și Kato Lefkara - satul de sus
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Lefkara - satul de sus și de jos - și are în jur de 1.100 de locuitori. Izvoarele documentare atestă existența Lefkarei din vremuri străvechi alături de urmele lăsate de diferitele administrații străine care au domnit în Cipru. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Lefkarei demonstrează că locurile acestea au fost locuite încă cu multe secole în urmă. În testamentul Sfântului Neofit, născut în 1134 la Drys, lânga Lefkara pe timpul ocupației bizantine, se regăsește numele actual al satului. Există încă o casă veche cu
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
mașina în partea de sus a localității, pentru că străzile sunt aici foarte înguste, toate coboară spre Kato Lefkara, adică Lefkara de Jos, care este așezată în același fel, pe coasta muntelui dar înspre baza lui, alături de alte câteva sate din împrejurimi. Parcă sunt niște terase pe care în loc de butași de viță sunt case dăltuite în pântecele munților și răsfirate până jos la poale, unde se oglindesc cu toată frumusețea lor în apele unui lac: „Dhypotamos Dam” - o amenajare hidrotehnică datând de
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Tot ansamblul de mobilier vechi, sculptat, oglinzi înrămate în cadre de lemn dăltuite cu măiestrie, costume populare și nobiliare alături de colecția inedită de broderii dantelate sunt zestrea culturală a localității de care, mărturisesc cu toată sinceritatea, eu m-am îndrăgostit. Împrejurimile Lefkarei sunt numai bune pentru relaxare, cu sate frumoase, curate și ademenitoare, chiar dacă le privești numai de mai departe: Vavla, Ora, Meline, Odou, dar și Vavatsinia și Vavatsinia Ayious, care sunt situate tot la mare altitudine. N-am intrat să
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Andrew Pickens. S-ar fi spus că tăvălugul istoriei, a schimbat pentru a câtă oară, viața a mii de oameni și peisajul local, cu toate acestea, Helen a renăscut din propria-i cenușă și datorită minereului de aur descoperit în împrejurimi a cunoscut din nou o înflorire economică și socială. Această perioadă a fost de scurtă durată, minele de aur descoperite în 1829 s-au dovedit a fi sărace în minereu, și după o perioadă de exploatare brutală, au fost curând
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
forestier pe deplin abundent în Helen a dat curs unei noi anteprize economice, gaterul și morile din împrejuri dovedindu-se a fi aproape nesatisfăcătoare pentru toate cerințele de cherestrea și lemn la începutul secolului XX. Exploatarea forestiera a pădurilor din împrejurimile localității Helen a suferit un declin în anii ’50, și dintr-o localitate până nu demult prosperă, Helen se află într-un declin atât demografic cât și economic în anii ’60. Evoluția lui Helen în sătucul alpin de astăzi a
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
de toate și unde am fost invitate și noi-, ba la copii, ba la Pafos sau în alte locuri din insulă unde au treabă. Michalis este constructor de profesie. El a construit casa în care locuim și alte câteva din împrejurimi. A lucrat mulți ani în străinătate, din Cehoslovacia până în Arabia Saudită, a tras din greu ani buni departe de familie și a reușit, grație priceperii și hărniciei sale să ofere fiecăruia din copii o situație de care el și Avghi sunt
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
de gesturi și consideră un afront adus ospitalității lor. Așa că ne-am chinuit să facem față și după mai bine de trei ore de stat la masă și gustat ne-am urnit cu greu și am făcut o plimbare prin împrejurimi. N-a fost chip să urc mai mult decât până la stația de pompare, filtare și depozitare a apei, la câțiva zeci de metri de casă, unde domnul Pastellas mi-a vorbit despre afacerea care se vede că merge foarte bine
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
dotată în totalitate cu instalații noi și foarte moderne. De curând am ajuns din nou la Louvaras, dar de data asta ne-au pregătit altă surpriză și preț de câteva ore ne-am bucurat împreună cu familia Pastellas de locurile din împrejurimi făcând un drum de circa 60 de kilometri prin munții Trodoos și culminând cu o masă servită de data asta la un local situat în pădure și unde ne-am înfruptat din nou cu specialități tradiționale. La plecare, patronul restaurantului
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
Ctitoriile Ștefaniene”, deschisă la Galeriile de Artă Ion Irimescu, care fusese deschisă cu 15 zile în urmă. Un eveniment neașteptat. M-am întâlnit cu artistul plastic Ion Grigore, profesor la Academia de Arte din București. Bucovinean de origine, născut prin împrejurimile Fălticenilor, acolo sus în centrul Sucevei, aștepta o mașină care să-l ducă în târg. După ce ne-am salutat bucuroși de revedere, dânsul îmi spune; merg la maestrul Ion Irimescu ; mă așteaptă ! Ultima dată am fost să-l vizitez, după
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
în văgăună lua turnura unei glume fără sfîrșit și fără început, nu se mai mira nimeni de veselia generală, eu munceam nopțile, cînd oamenii dormeau și nu le mai simțeam tensiunea gîndurilor; cînd mă duceam la cumpărături, pe la magazinele din împrejurimi, luam un taxi cu doi cai și mă costa două mii de lei, prețul unui pahar cu țuică servit la botul calului; cumpăram ulei, zahăr, orez, napolitane pentru Carina și bere pentru bunica și țigări pentru mine, cînd venea CrisLi de la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Iisus crucificat, însuflețit deodată, rugându-l pe Francisc să-i repare casa care era numai ruină, acesta a luat imediat act de rugămintea Crucificatului și a început a strânge pietre și cărămizi de la concitadini pentru a repara toate bisericile din împrejurimi. Dar Iisus de la San Damiano vorbea despre o altfel de Biserică, și aceasta căzută-n ruină: biserica sufletească. Francisc n-a șovăit și a purces la restaurarea bisericilor sufletești, dând naștere celui mai răspândit Ordin călugăresc din lume: Ordinul Franciscan
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
i-au marcat decursul istoric, ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și ținând cont de principiile morale, etice, epistemologice, cartea este structurată în trei părți: • Partea I - Din istoria locurilor ori împrejurimilor Țigăneștiului - localizarea istorică și documentară; • Partea a II-a - Instituțiile Țigăneștiului - Tradiții și obiceiuri • Partea a III-a - Personalități ale comunei Țigănești, inclusiv prezentarea antecesorilor familiei autoarei. Lucrarea se încheie cu o serie de referințe critice, spicuiri din aprecierile făcute
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
castel? - În adâncul pădurii e un castel al zmeului. Acolo a închis-o el pe Ileana Cosânzeana, de frica lui Făt frumos. - Haide iubitul meu copilaș, spune unde ai fost că te-am căutat și în pădure, peste tot. Prin împrejurimi nu se află nici un castel. - Ba da, mamă, se află, că eu acolo am fost și acolo am dormit. - Dar eu n-am dat de nici un castel. - Poate e un castel fermecat și tu nu poți să-l vezi. - Și
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
fărâmituri.” În prospețimea și răcoarea pădurii, pe malul apei, Orchestra „Frații Hariuc” a interpretat aria „Corul vânătorilor” din opera Freischutz de Weber și cântece populare românești potrivite locului și evenimentului la care am participat. Pentru o mai bună cunoaștere a împrejurimilor comunei Ciocănești a fost organizată o călătorie pe muntele Suhard. Primul popas l-am făcut la Mânăstirea „Sfântul Ștefan cel Mare și Sfânt” cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, situată pe Dealul Arșița. Pentru construirea acesteia Dumnezeu a hărăzit trei spirite unite
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
au ținut post și s-au rugat la Dumnezeu și la Maica Domnului pentru a face rost de bani spre a o putea construi. Și ajutorul a venit de la toți cei cu credință în Dumnezeu, trăitori în localitate sau în împrejurimi. Din micile danii bine chiverniste preoții le oferă gratis câte o masă de prânz tuturor celor care participă la slujbă în zilele de sărbătoare, iar în altar se află în permanență dulciuri care le sunt oferite copiilor, adeverindu-se zicala
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
români. O studentă la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, care mergea să-și vadă iubitul. Nu știa mare lucru despre el. Doar că fusese fotbalist și că învârte niște afaceri prin împrejurimile venețiene. Să fi avut puțin peste 20 de ani. Un chip proaspăt, plăcut, sincer. O altă ingenuă copilă la cheremul șmecherilor români plecați peste hotare, gândeam în sinea mea. Și un fost profesor de sport, absolvent al Facultății de Educație
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Alesese, în urmă cu zece ani, Italia. Visul chivernisirii rapide. Lucra la o firmă de publicitate pe un salariu modest. Undeva la 1300 €. Chiria, cheltuielile lunare de întreținere, hrană și, poate, câte-o ieșire prin împrejurimi. Basta banii. Trăise și vremuri mai bune, spunea el cătrănit. Prietena lui îngrijea o bătrână pentru 700 € pe lună, plus masa asigurată. Criza datoriilor, austeritatea și recesiunea puseseră presiune pe toate băncile europene. Și pe buzunarele, mai ales, emigranților. Un
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
devenite tradiționale, Fiii satului. Chiar dacă sunt la mii de kilometri depărtare, Luciana Stănilă și nea Mitică Sinu țin legătura. Nicole și Mitică Sinu au primit-o cu drag în Arizona, când a avut ocazia să viziteze împreună cu ei orașul și împrejurimile, și au retrăit pentru câteva zile amintirile împletite în fire de dor, despre Sebeșul de Sus și despre consătenii lor. După ce am vorbit cu doamna profesor Stănilă minute multe la telefon, într-o atmosferă destinsă, deschisă și deosebit de plăcută, aflând
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
social-economice ale populației comunei Suceveni. Lucrarea cuprinde 25 de capitole sugestiv formulate, intitulate de autor, dintre care semnalăm pe cele mai importante, și anume: Școala; Biserica; Căminul cultural; Agricultura, Economia; Industria; Finanțele; Serviciile sanitare; Obiective de vizitat în comună și împrejurimi; Istoria localității; Folclorul; Personalități născute pe aceste meleaguri etc. Lucrarea întrunește toate exigențele publicistice, editoriale, dispunând și de un Glosar, Bibliografie, precum și de o Listă cu numele și prenumele locuitorilor comunei, Documente, Hărți, Manuscrise, Fotografii etc. Este un merit excepțional
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
zi de viață. Pe data de 18 mai, bucuros să încheie un an școlar, Andrei a vrut să sărbătorească evenimentul alături de fratele său și încă un prieten, au luat o barcă cu vâsle și au plecat la un lac din împrejurimi. Ce ar fi trebuit să fie o bucurie nevinovată s-a transformat într-o tragedie, barca a început să ia apă, copiii au intrat în panică și micuțul Andrei, dorind să-și salveze prietenii și încrezător că va înota la
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]
-
13) FESTINUL DE 10 MAI Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Beiuș, orașul tinereții mele, este frumos nu doar în ochii mei și în amintirile mele, ci și datorită oamenilor, obiceiurilor, împrejurimilor, „Văii Crișului”, pe acele vremuri „Valea Nimăieștiului", un fir de apă care curge prin centrul orașului, traversat de un pod. Acea vale avea apă multă, foarte curată, cu mulți pești. Cum valea străbătea orașul, pe malul ei, pe întreaga lungime
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]