2,389 matches
-
același unu cu buze crăpate cu gânduri înfierbântate cu limbi de foc rătăcite-n nemurire în împlinire în noroc? Mai ții minte, iubite, că-mi erai cer că-ți eram mare că ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemând încolăcind, împreunând dezmierdând, înflăcărând vorbe de dor înghițând în al nouălea cer zburând... iubirea-n absolut răcnind! Citește mai mult Mai ții minte, iubite,când ne rostogoleamunul peste altulunul în altulunul în același unucu buze crăpatecu gânduri înfierbântatecu limbi de focrătăcite-n nemurireîn
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
noi fără de prihană Și mă face să respir a inimii sorbire În nașterea ce o-mpărțim ca pe a vieții rană Chiar de-n noi doi lovește c-o flacără năucitoare Un singur drum încalecă destinul nostru simplu Și ne-mpreună cu sentimentul viu, cu buza noastră-n floare Îmbrățișându-ne, în orele furate, pe al ubirii templu Și de rămân al tău secret mâncat de molii-nfometate A vinei răfuială n-o port în lume cu rușine Chiar dacă-n văzul lumii
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
de copil și înger ale lui Ilorian. În pronaos și naos erau zeci de credincioși. Eram lângă domnul profesor dr. Ion Soare. Mai la dreapta erau poeții Nicu Cismaru și Nelu Barbu. Ilorian cu mâinile subțiri ca firele de crini împreunate pe piept, ca în semn de închinăciune, aștepta sărutul prietenilor care lăcrimau la cuvintele duhovnicești exprimate de preotul paroh, Popescu Florea, un preot solid, puternic, asemuind unui voievod, cu un chip trufaș de sfânt, desprins dintr-o icoană. M-a
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
două reviste de referință: „Păstorul Ortodox” și „Păstorul Creștin Ortodox”. Între 1932-1936 urmează cursurile Facultății de Teologie din Chișinău pe care o absolvă cu prodigioasa distincție Magna cum laude. Un an mai târziu termină și cursurile Seminarului Pedagogic din Iași. Împreuna sa slujire de profesor și preot, la catedră sau la altar a fost de o înaltă conștiință și demnitate, de o mare responsabilitate și onoare, de o profundă credință și o inegalabilă dăruire ortodoxă. Este arestat prima oară sub guvernarea
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
trecutului. Exista încă în manuscris o carte românească numită „Ceasornicul Domnilor” care cuprinde în mai multe volume atât înfățișări din viața trecutului cât și norme de virtute și înțelepciune. Era grea în adevăr sarcina unui Domn în zilele vechi, care împreuna în el adeseori toată răspunderea și toată suveranitatea națională, și ei erau prea buni creștini și prea buni patrioți pentru ca mărimea misiunii lor de pe pământ să nu le atingă sufletul într-un chip dureros. (ziarul „Timpul” din 10 mai 1881
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
-n lacrimi de foc... Le ștersese, vrând să-și ascundă ochii înroșiți de-ai lui. În trecere spre baie, își zărise tatăl așezat la colț de masă, parcă împuținat de-o povară neștiută, nevăzută... Își ținea greul gândurilor cu mâinile împreunate sub frunte, iar umerii aduși treceau printr-un tremur ușurel... Dinainte-i tronau pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a fi fost înfățișat prin
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ei nu a apucat sau nu a mai vrut să mănânce fiind plecat într-o misiune prin cetate în cursul acelei zile, trimis fiind de către centurionul său care a și confirmat asta. -Și totuși au adormit cu toții! conchise Comus Lucretius împreunându-și mâinile deasupra farfuriei. Chiar și cei din a doua încercuire! -Tocmai de aceea magister Comus, fiindcă au adormit cu toții, nu avem nici o dovadă a felului cum a dispărut corpul învățătorului evreu! -Și totuși această prezumpție a înmiresmării aerului ar
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
o lume virtuală deschide laptopul și postează o poezie sau o poză cu copaci înfloriți așa cum azi iubita mea a postat un test din care a aflat floarea ei spirituală și melodia Fragile poate și pentru noi cântată de Sting împreuna cu Stevie Wonder ne-am împrietenit printr-un like pe facebook iar acum suntem certați îmi zâmbește dintr-un wallpaper de pe desktop aș întinde prin ecran mâinile după ea sunt la o distanță de fapt doar de un sms să
DĂSCĂLIŢA MEA DE FERICIRE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373320_a_374649]
-
topim în îmbrățișări și ne contopim în dânsul nostru pătimaș.... XX. ZBOR, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015. Renasc și zbor când suntem împreună În colțul de Răi știut doar de noi, În care-mpreuna-am pictat Un colț de cer, o rază de soare, o floare, un petic de iarbă, un strop de mare, Unde să dormim, să visăm, să ne iubim. Îmi place când, rezemata la pieptul tău, Îți simt inima galopând, fremătând
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
cu patimă mă cuprinzi, Mă ridic să îmbrățișez slăvile Și la tine cu dor mă întorc, Într-o nouă și însetata dorința: Citește mai mult Renasc și zbor când suntem impreunaIn colțul de Răi știut doar de noi,În care-mpreuna-am pictatUn colț de cer, o rază de soare, o floare, un petic de iarbă, un strop de mare,Unde să dormim, să visăm, să ne iubim. Îmi place când, rezemata la pieptul tău,Iti simt inima galopând, frematând. Aș
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
pierdutele domenii Ale iubirii-ascunse printre stânci. Înfășurată-n pletele de ploaie, Te urmăresc, ca un spion fidel, Și pescuind cuvinte-ntre șiroaie, Mă strânge noaptea-n chinga-i de oțel. Aș vrea să sparg tăcerea ce mă doare, Cu ea-mpreună-al tău orgoliu crud, Să smulg din beznă patima ce-ți moare, Să-mbrac în lacrimi stinse al ei nud. Dar mă gândesc că totu-ar fi zadarnic, Prin viața mea n-ai fost decât turist, De ringul sorții m-
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371394_a_372723]
-
de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să îmbrăcăm veșmântul etern al iubirii din urmă. Referință Bibliografică: Veșmântul iubirii din urmă / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VEȘMÂNTUL IUBIRII DIN URMĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371409_a_372738]
-
aici mă puteam orienta către toate direcțiile în orice noapte senină. Dar, parcă niciodată nu am simțit atât de adânc în suflet dorul și dragostea de înălțimile necunoscute și de cele 200 miliarde de stele ce se spune că formează, împreuna cu materia interstelară, galaxia noastră, ca în acea noapte în care dragostea s-a desfășurat sub privirea albă si complice a Lunii și sub oblăduirea Luceafărului de seară și a celui de zi... Am ajuns în acea localitate subcarpatică pe la
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
era atât de intens încât aveam senzația că pipăim acest parfum unic, care ne îndemna la meditație și somn... Întins pe spate, jumătate îngropat în fânul proaspăt, cu o mână îmbrățișam bustul ei și cu cealalaltă mângâiam alene părul desfăcut, împreunat cu iarba moale peste pieptul meu. I-am desfăcut ușor fermoarul bluzei de trening și i-am eliberat sânii, care păreau deosebit de albi în întunericul obscur pe care razele lunii se osteneau să-l împrăștie. I-am mângâiat ușor cu
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
om, știe-l Domnul. Voi visa fără grabă, te ridic cu brațe mereu renăscute, O nouă lumină din ochii ce nu mai sunt orbi, Iar vocea pe care nicicând n-o auzi, Va fi lângă inima ta, cu ea se-mpreună. Boris Marian Referință Bibliografică: Compendiu two / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV, 02 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
Doamne, ai grijă de noi! Ropote de apă făcută-n miliarde de miliarde de picături, mă transformă din nou într-o înspăimântată de natură. Mă dau după perdea, ca și cum mi-ar fi cel mai zdravăn zid de apărare și-mi împreunez mâinile a rugăciune. Mi se răcește sufletul și trupul. Florile au miros de descompus, pământul e ucis în fiecare clipă și mă agăț de-un singur gând, să nu ajungă apă până la cer. Văzduhul este în dizolvare, plânsul norilor se
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
și cules. În romanele scriitorului Radu Igna, cele patru anotimpuri constituie delimitări structurale: Era noapte târzie de primăvară înaintea Floriilor, cu cer înstelat și lună plină. Noapte caldă cu parfum de flori și frunze tinere (Vâltoarea); Umbrele pădurilor dosnice se împreunau peste Limpejoara secată de arșița verii, încât printre bolovani noroiul uscat era cenușiu spre negru (Valea Proscrișilor); S-au dus ploile, s-au zbicit dealurile și văile verzi, îngălbenite, pline de petece roșcate ale sămănăturilor de toamnă. În pădurile ca
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
și apele Bucovului, și soarele, și pământul din marea lui rotație... Numai inima mea bătea ca ieșită din baieri. - Și eu, dragul meu! - îmi șoptește ea, încet, la ureche, și eu, repetă ea și se apropie de mine și ne-mpreunarăm într-un sărut mistuitor. După ce ne dezlipirăm din acel sărut, urmară câteva clipe de tăceri. Apoi îi șoptii tot la ureche: - Închide ochii! - De ce? -Ai să vezi! Îi închise. Scosei bijuteriile din buzunar și începui s-o împodobesc cu ele
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
tremurând și suspinând înfundat. Părea mai liniștit după mișcarea asta. S-a așezat greoi la masă, a sorbit câteva înghițituri din sticla de coniac și a întors capul după fata care stătea temătoare, gata îmbrăcată, pe marginea patului, cu mâinile împreunate pe genunchi și capul plecat. - Hai, vino la masă! Nu trebuie să te temi de mine... Nu-ți fac nimic rău dacă mă asculți. Îți promit c-o să-ți fie bine. Hai! Încet, încet, covârșită de teamă și silă, dar
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
Poem hieratic XXVII de David Sofianis reeditare 8.11. 2015 A.D. Anghel înveșmântat în zbor Înger înveșmântat în aripi copilul din tine a înflorit splendoarea ochii tăi lumini de borangic au uitat să mai plângă nemurirea pierdută cu palmele gândurilor împreunate a rugă îți strigi neputința de-a crede în apele Vieții scăldându-ți obrajii înviorată ți-e fața de perlă lacustră a animei tale columnă de semn † speranțele pleoapelor tale de smirnă licăresc esențele noimelor sacre caleidoscopic tărâm prin părul
POEM HIERATIC XVI -ANGHEL ÎNVEŞMÂNTAT ÎN ZBOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374910_a_376239]
-
16 iulie 2015. Cercetare cerească Bate pleoapa-nlăcrimată Pe obrazul trist al zării... Și așteaptă să deschidă Ușa încuiată a lumii. Cald, sfios, lacrima scrie, Cântec dulce de iubire Sacadat se mai aude O chemare ... și un nume. Și de-aodată se-mpreună Cerul cu pământul tot Și îmbrățișați suspină, Un salvat și-un Salvator. Bate cald la ușa vieții Fiecărui pământean Prințul cerului! Mesia! Să le dea cerescul har. Șoapta vieții de se-aude În sufletul tău ce-i trist.. Lasă lacrima
NETĂCEREA VIEŢII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374950_a_376279]
-
Să n-o mai văd cân’ suspină!/ Oi rupe scânduri din gard/ Și la ea tot merg cu drag!”/ Pesemne e un cântec ce vorbește despre frământările tale de mamă, prin care ai trecut! Este interesantă alcătuirea textelor acestor cântece. Împreunate într-o ordine se poate spune că deșiră o bigrafie? Oarecum! Fiecare album al meu cuprinde paisprezece, cinsprezece, optsprezece piese ce mi-au adus succes - sper să se întâmple întocmai și cu următoarele. Pe albumul „Am trecut de jumătatea vieții
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
a tristeții despărțirii. La fiecare colț de stradă se făcea o pauză, în care preotul intona cuvinte neinteligiblie pentru auzul meu de plod nedus la biserică. Lumea arunca priviri îngrozitor de concrete auspra mortului expus la vedere în ”copârșeu”, cu mâinile împreunate pe piept. Bocitoarele îmbrăcate în negru sporeau gravitatea sfâșietoare a momentului emițând strigăte disperate, învârtind, aș spune chiar voluptos, cuțitul în rană. O singură fotografie de la înmormântarea unei fete din satul tatei, îmbrăcată în strai superb de mireasă exista pe
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
vântul, iar, ca un descântec, Sub aripa serii, liniștea se lasă Dealurile mele n-au plecat de-acasă. Străjuiesc, tăcute, cerul și pământul, De o veșnicie tac și-și țin cuvântul, Mereu neclintite, sub sub aceeași lună, Dealurile mele, toate, împreuna. Pe cărări umbrițe, se aud sătenii, Măi străbat prin vreme, încă, idicenii, Turmele lor urca până-n coama rară, Ciurdele, alene, se întorc, spre seară. Caii scot pe pajiști icnete rebele, Călăreții urca dealurile mele, Se aud căruțe, glasuri minunate, Veșnicia
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]