16,677 matches
-
sute de actori, În Iran!), experimente reușite și eșuate, proiecte falimentare și conferințe lucrative ; se folosește de cutia neagră, cu covor negru, de muzicieni machiați puternic, de lumini ingenioase și mobile neobișnuite, de proiecții și intervenții la microfon; mișcarea e Împrumutată din codul pantomimei, replicile par incoerente, și de multe ori corul Înlocuiește individualitatea actoricească. Despre Hamletmachine spune că l-a montat ca pe-un spectacol...pentru orbi! (culmea, tocmai el, virtuozul imagisticii!). Repet, ciudat artist! Trebuie discutat, cîndva, și pe
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu siguranță prostituate. Să nu uităm de diferențele majore dintre culura japoneză și cea vestică. Japonezii, În primul rând, nu au acele tipuri de idei creștine despre sexualitate și puritate ca noi, oameni din Vest”. Acest popor a știut să Împrumute știința și tehnologia occidentului, lucruri esențiale unei dezvoltări sociale moderne, fără Însă a-și renega obiceiurile strămoșești, printre care prostituția elegantă și rafinată din bărcile cu flori, cea care va rămâne Încă mult timp una dintre cele mai curioase și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
este ceva foarte greu și datorită faptului ăsta nici nu s-a dus la servici și nu pot să zic că le-a lipsit ceva... le-a lipsit luxul, dar... bunicii mei erau niște persoane care niciodată nu s-au Împrumutat de la alții... au murit acuma... au o casă cu șase camere... deci ei s-au gândit... «să facem o casă mare ca să rămână la fiecare fată câte două camere...» O persoană mai curată și mai cinstită ca bunica mea eu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
printre primele din clasă am rămas. Încă ceva ce mi-a plăcut enorm de mult, mama de fiecare dată când era o serbare la școală sau când era premiere, tot timpul Îmi cumpăra haine, chiar dacă avea bani sau nu, se Împrumuta, făcea orice și Îmi lua. Eu sunt o persoana bună, dar În același timp foarte orgolioasă, trec ușor peste lucruri și sunt foarte sinceră și pot să spun că nici eu nu am avut foarte mulți prieteni, dar am avut
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ploaia la locul potrivit, adică în ziua nunții tale, în ziua când cavalerul tău puternic va ajunge la tine, la capătul drumului lung și întortocheat, în care aleargă cu fiecare pas cât un maraton, of, dacă i-ai fi putut împrumuta sandalele tale cu aripi, primite de la hermes când erai mică, dar din păcate nu s-ar fi potrivit măsura, iubitul tău este mai mare cu o optime decât tine, măsoară ceva mai mulți becuteci. vecinii tăi îți onorează acum sinceritatea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
unui lac portocaliu, pe la jumătatea după-amie zii în care, cu mușchii obosiți ai coapselor tale, încălzești toată bucata aceasta de ținut, te îmbăiezi cu nesaț în apele dulci și clare, printre puietul de broscuțe țestoase de galapagos, al căror trup împrumută culoarea întinderii lichide și răcoritoare, mângâi broscuțele pe căpușor și pe piciorușele cornoase, le strângi în jurul tău, ele te recunosc, le hrănești cu mormoloci de broaște spion, gurițele lor mestecă fericite puii de baltă, cresc, ușor-ușor, sub ochii tăi blânzi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că numa' bunica Safta lipsește de-acolo. (Vasilică iese) SMARANDA: Da' când te-ai întors, Dănilă, că nici n-ai plecat bine. S-a-ntâmplat ceva? DĂNILĂ: Nu s-a-ntâmplat nimica. SMARANDA: Zicea băietu' că iei boii. Ți-a împrumutat frate-tău carul? DĂNILĂ (caută ceva pe lângă gard): Nu. SMARANDA: Atuncea cum? DĂNILĂ: Iac-așa! SMARANDA: Spune, măi omule, să pricep și eu. Că doar la păscut nu cred că-i scoți. DĂNILĂ: Nu tocmai. SMARANDA: Și-atunci unde pleci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu casânca făgăduită Smarandei și cu turta dulce pentru gloată? Nu-i nimic, mă urc în car și merg acasă. Mâine dimineață îi îndrept proțapul spre târg și până-n prânzișor sunt înapoi cu tot ce-mi trebuie. Câțiva gologani îmi împrumută el frate-meu, c-o să fie bucuros când o afla ce afacere prima am făcut. Gata, la drum, sus proțapul (ridică proțapul) și să ne cam ducem. Iaca, dealu-i ici, iar dincolo-i casa. Acu' am plecat, acu' am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
goală, da' atârnă preț de doi boi falnici. ISPAS: Ia-o, Anisie, ia-o! ANISIA: Las' c-o iau, nu te teme. Ado-ncoace, Dănilă. (ia punga) DĂNILĂ: Așa. Iară pe dumneata, bădiță, te rog de toți dumnezeii să-mi mai împrumuți o dată carul, da' cu boii dumnitale, s-aduc niște lemne din pădure, că-mi spunea adineaori nevasta că nu se mai găsește așchie chioară la trunchi. Ș-apoi trag nădejde că nu te-oi mai supăra de-acuma înainte. ISPAS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
belește de pe spinare piele pentru trei perechi de opinci. D-apoi cumnata Anisia... Dănilă, alt chip n-ai decât să-ți iei lumea-n cap. Mă duc să văd, oare nu l-oi putea smomi pe frate-meu să-mi împrumute și iapa? Să mă tot duc unde-oi vedea cu ochii. Iară nevasta și copiii s-or descurca și pe mai departe cum s-or pricepe, că, din parte-mi, nici pân-acu' mare folos n-au cunoscut. (privește spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
drag ce-mi ești, da' nu pot de urechi. Ia zi, ce mai ala-bala prin fundul bălții? Nu te-a tăiat capul, venind încoace, s-aduci și toporul meu? Că am a-l da înapoi celui de la care l-am împrumutat. CODÂRLIC: Las' că-i pus la loc bun și toporul: Acu' alta-i. Tu, măi Dănilă... DĂNILĂ (încruntat): Cum ai zis? CODÂRLIC (temător): Mata, bade Dănilă... DĂNILĂ: Apoi așa! Zi! CODÂRLIC: ... cu șmecheriile... matele..., ai tulburat grozav toată drăcărimea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
între dânșii, și nu s-or sprijini la nevoie, apoi degeaba mai sunt neamuri pe lumea asta! Iaca așa mă gândeam în gândul meu când mă tot clănțăneam cu Ispas mai în fiecare zi, că se punea dimpotrivă să vă împrumute ba una, ba alta, iară eu nu și nu! Să-i dăm cumnatului Dănilă, că, de , îi de-al nostru... Așa-i, bărbate? DĂNILĂ: Da' nu te mai osteni să-l întrebi pe dânsul, că doară cunosc și eu într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ale Evei fiice dau buzna în livadă Din merele oprite să facă marmeladă! Ei, între drac și teatru sunt legături subtile Ce nu datează numai de trei sau patru zile; Căci el îmi dă costume, eu, la nevoie joc. Ne-mprumutăm în taină un sprijin reciproc. Bun! Onorate public, să faci pe dracu-n patru Și să-mi explici și mie: de ce-ai venit la teatru? E drept că toată ziua te-nvârți ca un șurub, Și poate că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și pe mine! (îl apucă de nas pe cel din dreapta, mișcându-i încet capul într-o parte și în alta. Îi aliniază pe toți trei. Triumfător:) Vezi că n-a dat? (Oftează, ezită, vine către cei doi sfinți) Părinte Pafnutie, împrumută-mi-i și mie măcar pe-un ceas... PAFNUTIE (atent la joc): Ce să-ți împrumut? SISOE: Pe... cei de colo... pe dânșii. Dă-mi-i, Sfinte Pafnutie, să fac numai două-trei ocoluri cu ei, și ți-i aduc înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
parte și în alta. Îi aliniază pe toți trei. Triumfător:) Vezi că n-a dat? (Oftează, ezită, vine către cei doi sfinți) Părinte Pafnutie, împrumută-mi-i și mie măcar pe-un ceas... PAFNUTIE (atent la joc): Ce să-ți împrumut? SISOE: Pe... cei de colo... pe dânșii. Dă-mi-i, Sfinte Pafnutie, să fac numai două-trei ocoluri cu ei, și ți-i aduc înapoi nevătămați... PAFNUTIE: Nici nu mă gândesc! SISOE (cu disperare): Rogu-mă sfinției tale... PAFNUTIE (ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spune, extrem de bine garnisită, aprovizionată sau cum vreți s-o luați. Găseai acolo de la Almanahuri ale umorului sau Perpetuum comic, cum parcă se numea și nu înțelegeam ce vasăzică asta, până la Cel mai iubit dintre pământeni, carte pe care o împrumutase de la maică-mea și nu apucase s-o citească. Atunci când citea o carte scria ordonat la sfârșitul ei: „Terminat de citit pe 27.04.1979“. Imediat lângă anunțul în cauză: „Cumpărat la data de 31.07.1976“. Sau, mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
orice ai face. Trebuie să te obișnuiești cu ideea. Îi arăt că are niște ochelari pe o masă, dar nu, ăia sunt de la doamna Aurelia care lucrează un etaj mai sus și care s-a îndurat de ea, i-a împrumutat ochelarii ei ca să se descurce cu registrele. Nu știu cum s-o ajut. Ei, o să-i găsiți până la urmă, cine dracu stă să fure o pereche de ochelari? Pe la prânz trec iar pe la bufet. Femeia e cam surdă. Dacă dimineața știe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Asta pentru că nu mai putea pentru ca să suporte, pentru că de cum apărea în capul străzii, pensionarii se postau în balcon și șușoteau, ia să vedem ce mănâncă ăsta azi! Are bani, fir-ar al hăluia! Și când i-am zis să mă-mprumute pân’ la pensie... O formă blândă de voyeurism. Într-o seară, întors acasă, după ce în prealabil, pentru a prinde ceva curaj, trecuse pe la o cârciumă, intitulată cu imaginație Cip-Cirip, s-a purtat o vreme absolut normal. Pentru atragerea victimelor. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de citim... Cosmetică, frizerie, coafor, epilat, masaj. Avocat Tuică Gheorghe. Angajează barman, ospătar, fete, minim 10 clase, 26 de ani, aspect fizic plăcut... Zicem: „Te-am citit!“. Mereu zicem. Te-am citit că ai bani și nu vrei să mă împrumuți. Sau orice altceva. Zicem și nu înțelegem de ce zicem. Pe strada Mărășești tocmai a venit o femeie să citească contorul. Uite că și contorul se citește. În cărți, în cafea se citește, în mucul de la țigară, în ciorba de burtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tot ai pomenit de Daurel, hai să-ți spun una. Spune, Petrache! Spune! Poate îmi mai trece necazul. Cică un gospodar, neavând de lucru, o botezat copchilul unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi, țiganul o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Poate îmi mai trece necazul. Cică un gospodar, neavând de lucru, o botezat copchilul unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi, țiganul o venit din nou, cu aceeași rugăminte. Seara, gospodarul avea banii înapoi. A treia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nuntă de Maria ca dar din partea mirelui, niște brățări și scrisorile Simonei. Și timpul trecea, succedându-și fără greș anotimpurile, care nu sunt numai ale anului, ci și ale oamenilor, mai ales că din zăpezile iernii, vrând nevrând părul lor împrumută din ninsoarea albă. 2 C ând profesoara Simona Deleanu intră la prima oră la clasa a V-a B, treizeci de perechi de ochi o săgetară țintuind-o cu mâna pe mânerul ușii. Zăbovi un timp locului apoi, văzându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
îi spusese că în gospodăria în care pășise, ,,cheia de la poarta ei e soarele". Acum mătușa locuia în Dealul Prunilor, plecase cu mulți ani în urmă pe acel drum lung, fără întoarcere. În satul acela natura era generoasă, oamenii locului împrumutaseră parcă ceva din atributele naturii în portul și graiul lor. Totul conferea așezării un blazon ce putea rivaliza cu o adevărată stațiune climaterică. În primul rând, acest sat impresiona prin pădurile imense ce-l înconjurau și care începeau din spatele caselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
curentă - sistemul info-documentar (biblioteca/unitatea de informare) care achiziționează documentul îl semnalează și celorlalte 3.2 partajare sistematică - bibliotecile / unitățile de documentare nu achiziționează decât un tip de document, ținând seama de origine, limbă, natură, subiect. Documentele achiziționate astfel sunt împrumutate, la cerere, în cadrul schimbului interbibliotecar. Xerocopia, scanarea și expedierea prin mesageria electronică, contribuie la extinderea acestui mod de achiziție. Avantajele acestui mod de achiziție constă în reducerea cheltuielilor, iar dezavantajele constă în cheltuielile făcute pentru a constata dacă documentul este
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Iată câteva cifre care ne pot indica o posibilă eliminare: 1. Prima cifră reprezintă numărul de ani scurși de la depozitul legal (anul publicării, retipăririi, reeditării) (8 ani) 2. A doua cifră reprezintă numărul de ani scurși fără ca documentul să fie împrumutat (3 ani) 3. A treia cifră este oglindită de către factorii negativi IOUPI IOUPI este un acronim, care rezumă cele cinci criterii de eliminare a documentelor din colecții; I: incorect, informație falsă O: obișnuit, mediocru, superficial U:uzat, deteriorat, urât P
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]