976 matches
-
bolnav atunci. Memoria lui nu putea să fixeze acea primă zi a lunii mai. Probabil că-și luase micul dejun. Probabil că plecase la serviciu după un sărut de la revedere al Anrellei. Gândurile i se opriră brusc, ca un animal împușcat în timp ce fuge. Anrella! gândi el. Ea trebuie să fi fost aici pe 30 și 29 aprilie și în martie, februarie, ianuarie și mai înainte. În zilele importantei luni mai, ea se purtase ca și când ar fi fost căsătoriți de ani îndelungați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
să oprească, urcăm în lada camionului, erau numai copii cu mamele lor, plecați în mare grabă printre gloanțe, îmbrăcați sumar, cu ochii în lacrimi, speriați, zgâriați, plini de sânge. Una dintre femei ne spune că a văzut vecini morți, oameni împușcați, era ceva de groază. Mașina cu refugiați a mers până în satul Roșcana, de acolo am plecat în continuare pe jos. La un moment dat ne-a luat o mașina mică, șoferul ne-a interogat ca la poliție. Eu nu am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
arestați sau deportați ca fiind opozanți ai regimului sovietic. Arestările se făceau de obicei noaptea, urmate de anchetări folosind tortură, schingiuiri, bătăi, înfometări până se obțineau declarațiile dorite, pentru a fi trimiși în lagăre de exterminare, la muncă forțată sau împușcați. Membrii familiilor deportate, odată ajunsi în gări, erau separați, apoi urcați în vagoane de vite și, în condiții greu de descris, ajungeau în GULAG uri. Potrivit unor statistici, peste 200 000 de persoane au fost deportate în perioada 1940-1941. Persoanele
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
cifra cât de cât exactă a călăilor participanți la măceluri? Victimele au număr - călăii, nu. Să fie una dintre răzbunările victimelor? 9: Într-o vilă de pe malul lacului Michigan se găsesc cadavrele a șase oameni - tatăl, mama și patru copii - împușcați, după cât se pare, de vreo lună de zile. Ziarele scriu: „Afacerea aceasta reamintește masacrarea familiei din Arkansas, descrisă de Trumam Capote în cartea sa Cu sânge rece”. Firește, ce altceva să reamintească? Într-o cronică a toridei din Mont-de-Marsan se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mediu. Alexandre Sanguinetti, fost ministru în cabinetul Couve de Murville, se opune propunerii ca Charles De Gaulle să fie numit mareșal al Franței: „În istoria Franței au fost 370 de mareșali. Mai mult de 40 au fost spânzurați, exilați extrădați, împușcați... Nu există decât un singur general de Gaulle. Titlul de mareșal n-ar adăuga nimic gloriei lui”. La Élysée, după ce strânge mâna lui Georges Pompidou, Alain Poher îi predă lui Pierre Messmer plicul în care se găsește codul atomic. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
le distrugea toate speranțele și îi ducea la ruină. Sfârșitul zdrobitor sosi pe neașteptate. Controlul veni într-o zi în adăpostul în care trăiau. În ciuda protestelor și a refuzului de a crede, tatăl fu scos afară, pus la zid și împușcat. Nici o explicație sau intervenție directă nu mai urmă, dar capul familiei dispăruse pentru totdeauna. Pentru mamă și fiică sosise timpul coșmarului. TRANZIȚIA CĂTRE ORAȘ A FEMEILOR AVU LOC ÎN DIRECTĂ LEGĂTURĂ CU NEVOIA DE HRANĂ. RIVA ÎNCEPU SĂ DEA SEMNE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
pe carte tipărit. Cartea rămâne carte chiar de nimic n-ai zămislit.” George Gordon Byron 394. „Există cărți ale căror cotoare și coperte sunt, pe departe, cele mai bune părți ale lor.” Charles Dickens 395. „Pe coperta cărții vezi unul împușcat, Iar spatele îți spune cum a fost curățat.” Gilbert Keith Chesterton 396. „Dicționarele sunt ca ceasurile: și cel mai precis e mai bun decât nimic, iar cel mai bun nu te poți aștepta să fie precis.” Mrs. Piozzi 397. „Întoarcem
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
condamnați la focul iadului. Și de fiecare dată când pielea de pe ei va arde, le vom da altă piele. Pentru ca ei să sufere la nesfârșit. Dumnezeu este Atotputernic. Și Cel Mai Înțelept.” Ahmad a rânjit către bărbatul îngenuncheat peste animalul împușcat și care plângea pentru exact acel lucru pe care el însuși îl distrusese. Americanii erau ca niște copii: proști și lipsiți de delicatețe. Distrugeau lucrurile, apoi voiau să vină cineva care să le repare. Propovăduiau pacea, dar, în realitate, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Parcă îl agasau înghesuiala, proximitatea familiilor boierești, amenințarea continuă a streliților, nu-i așa?) nu se poate împotrivi impulsului de a pătrunde (omul e un versat șperaclist) în camera nimfelor adormite, pe care le ia... prin surprindere. Majoritatea se dau împușcate în aripă (asta însemnând că fac dragoste în semitrezie, prefăcându-se că ar avea de-a face cu soțul/amantul etc.), câteva protestează inițial, pentru a ceda amuzate în fața asalturilor unui bătrân atât de vivace, iar câteva (de fapt numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
felul acesta cu siguranță descumpănit de mine, eu cântăresc, într-un prezent ce dispare tot mai repede, fiecare pas pe scară, mă aud tușind, respir greu și trăiesc cât mai voios cu putință tot mai aproape de moarte. Franz Krause, unchiul împușcat, a lăsat în urmă o nevastă și patru copii puțin mai mari, de aceeași vârstă sau cu doi-trei ani mai mici decât mine. Cu ei nu mai era voie să te joci. Ei au fost nevoiți să părăsească locuința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la urmă, în sufrageriile a doi angajați ai poștei care supraviețuiseră - găsisem și auzisem suficient material epic, mi-am continuat călătoria la țară, la rudele care mai trăiau. Acolo, în ușa unei căsuțe țărănești, am fost întâmpinat de mama poștașului împușcat, stră-mătușa mea Anna, cu propoziția invariabilă: „No, Ginterchen, da’ mare te-ai mai făcut.“ Mai înainte fusesem nevoit să-i potolesc neîncrederea și, la cererea ei, să-i arăt pașaportul, atât de străini eram unul față de celălalt. Pe urmă, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
copac urc și uit la cine primul vine. Și pă urmă ridic steag, pe ăla sau pe ăla...“ Chiar și și mai târziu, când trecuse destul timp, ne mai vedeam cu mama și cu frații și surorile unchiului Franz cel împușcat numai pe ascuns, după ora de închidere a prăvăliei. Cu acest prilej se dovedeau a fi de ajutor schimburile în natură, atât de utile în condițiile economiei de război: găini de supă și ouă de țară erau schimbate pe stafide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lampă cu carbid. Eram întinși pe paie care miroseau a mucegai și a urină. Lângă mine, un vânător de munte bandajat la cap citea la lumina slabă a lanternei sale o carte pioasă. În timpul ăsta își mișca buzele. În dreapta, unul împușcat a tot țipat, până când a tăcut. Provizii de apă nu existau. Nici un sanitar care să fi reacționat la strigătele răniților nu ne însoțea. Glasuri și gemete, indiferent dacă trenul mergea sau staționa. Tăcere bruscă după ultimul geamăt. Vecinul din stânga se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
malurile astea erodate pe care mi te sprijini în fiecare noapte cu miresme de regina nopții și trandafiri sălbatici. În mine și-a făcut aseară cuib chiar aurora boreală. Așa, imperfectă, ca o pasăre rănită în ambele aripi sau chiar împușcată perpetuu în gât să nu mai scoată triluri hâșcâite, ca o vioară dezacordată. Lumea ar avea nevoie de perfecțiune. Eu nu gândesc perfecțiunea. Zidurile mele sunt neatinse. Sunt aceeași fortăreață de la începuturi. De aceea te încorci noapte de noapte. Labirintul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
un păhărel-două alături de oaspeții pe care îi omenea cu licori de-ale lui și cu bunătăți de-ale mătușei Ortanța, gospodina. Din când în când, mai făcea și câte o împăcăciune între oameni care își purtau pizmă încă de pe vremea împușcatului sau împricinați de dată mai recentă: Ia lăsați-o cu ura mai moale că doar oameni sîntem și trebe să trăim în liniște și bună înțelegere că avem același drum în viață. Fiecare să mai lase de la el câte ceva pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în același timp mineral. V. tînăr înghit etapele. Trăiesc arzînd cu fierbințeala fosforului renunțînd la orice control sau cenzură. Mă căsătoresc, fac copii, scriu ca disperatul mulțime de cărți ciudate care fac criticii să strige că ar trebui să fiu împușcat. Cei apropiați mie vor să mă transforme în unealtă, în instrumentul propriei lor mulțumiri și îi sfidez. Îi abandonez, deși rămîn în mijlocul lor la fel cum, văzîndu-mi mai departe de treabă, mă abandonez eu însumi. Renunțînd la a-mi face
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mare, sora mea și eu, dar și alți copii din vecini, am traversat drumul și ne-am ascuns în pâlcul de salcâmi să vedem ce se va întâmpla. După ce prizonierii șiau săpat propriul mormânt, au fost aliniați în fața gropii și împușcați. Doi militari ruși au adus niște bătrâni din apropiere și sub amenințarea armelor i-au obligat să-i arunce în groapă pe cei împușcați și să astupe groapa. Mult mai târziu, abia prin 1995, aveam să aflu că cei 63
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ce se va întâmpla. După ce prizonierii șiau săpat propriul mormânt, au fost aliniați în fața gropii și împușcați. Doi militari ruși au adus niște bătrâni din apropiere și sub amenințarea armelor i-au obligat să-i arunce în groapă pe cei împușcați și să astupe groapa. Mult mai târziu, abia prin 1995, aveam să aflu că cei 63 de militari germani nu erau soldați germanigermani, ci erau foști militari sovietici făcuți prizonieri de către nemți și cei care se ofereau să lupte contra
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
groază, poterașii ar fi aruncat cât colo puștile încărcate cu cuie de potcoavă găsită și sfințită apoi de preotul satului. Ar fi fugit unde vedeau cu ochii, dar le era frică să nu fie luați, pe întuneric, drept Zlota și împușcați. Își frigeau degetele, ascunzând în pumn țigările, să nu se dea de gol și să le ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu un capăt, iar celălalt, strecurat printre crenguțele din gâtuirea făcută de mâna braconierului, urma a declanșa moartea sigură a animalului venit la apă. În ziua fatală, ciobanul ce-și căuta câteva mioare rătăcite, prin pădure, Îl găsise, pe Victor, Împușcat, În gâtuirea de frunzare. Înspăimântat, fugi acasă la Ion. Hai, să vezi nenorocire! Și-i povesti: oo! Ce grozăvie-mi spui?! Hai, și-o să vezi. S-au dus. Și-au văzut. Victor - Mârlanul, era căzut pe o parte, cu pieptul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
parte din cărămizi s-au topit fără urmă, iar cu cele rămase s-a ridicat așezământul, unde avea În curând, după cum spunea babulea, să se oploșească Anticristul. De altfel, În lutul adus din Râpa Roșie, țiganii aruncaseră și toți caii Împușcați, și toți porcii secerați de holeră, astfel Încât cărămizile păreau desprinse dintr-un basorelief asiro-babilonian. Satul stătea În așteptare. În locul croncăniturilor de rău augur, se instalase acum o liniște amenințătoare. Oamenii se uitau la cer și așteptau să apară alte semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
încălzire, și care n-o să-ți spună că un alt bețiv a fost împușcat și cadavrul aruncat în râu, a cincisprezecea victimă în seria de crime îndreptată împotriva oamenilor străzii din oraș, ale căror leșuri continuă să fie găsite înjunghiate, împușcate, incinerate cu combustibil de brichetă. Cuprinși de panică, vagabonzii se zbat să-și găsească un pat în adăposturile de noapte, în ciuda noii tuberculoze. Vagoanele de marfă care pleacă din oraș sunt pline ochi. Activiștii sociali afirmă că administrația a ordonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
oreion, tuse măgărească, râie, ca și apariția păduchilor și suferința de plămâni a tatei (diagnoza care a coincis cu diagnoza doctorului Ďjurović: emfizem datorat fumatului excesiv). Tot aici veți găsi și afișul de pe avizierul din piața Bajlon cu lista ostaticilor Împușcați, printre care avea mulți prieteni și cunoscuți; numele compatrioților spânzurați ale căror trupuri atârnau pe stâlpii de telegraf de pe Terazije 1, cuvintele ofițerului german care i‑a cerut Ausweiss‑ul În restaurantul gării din Niš, descrierea unei nunți de cetnici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu spatele în direcția în care mergea. Știam că are arc cu săgeată și nu voiam să am parte de asemenea înțepătură. Trebuie să vă spun că ai mei colegi se premiau când împușcau un aborigen. Aceștia erau vânați și împușcați ca animalele. Erau împușcați și împinși spre deșertul foarte fierbinte, unde nu mai găseau hrană și unde mureau ca muștele din cauza bolilor aduse din Europa și pentru care ei nu aveau imunitate. Statul australian nu vrea să vorbească despre acest
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
H. este un impostor în totalitate. Nu cred că-i evreu. H. e un nume curent românesc, în zona Rădăuți. Povești cu excluderea din comunitate... cu mesianiștii... povești rocambolești, tată cercetător științific principal (II) și el nu face acordul subiect-predicat. Împușcat Italia (caseta 1), sau în Franța (caseta 2). Vameșii de la Passau nu închid ochii. Episodul cu nevastă-sa pe care-o duce la furat... atâtea detalii sunt suspecte. Remușcările contrastează cu emfaza cu care-și povestește ticăloșiile anterioare. Bănuiesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]