1,177 matches
-
care asigura numai calea de înălțare spre transcendență. Ca ferment al cunoașterii de sine, femeia garantează în schimb accederea în profunzimile umanului, a transcenderii abisului interior, sentiment care nu este lipsit de fiorii unei sfinte spaime. Suntem departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul contemplativ. Ceea trimite spre o ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin atracția periculoasă cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
moarte, reprezintă un fel de Romeo și Julieta avant la lettre. Povestea lor de dragoste este impresionantă, cutremurătoare. Moartea îndrăgostiților, ce nu au fost tolerați de cei din jur din considerente sociale, simbolizează pătrunderea într-o lume mai bună, iubirea înălțătoare, devine „un imn închinat sincerității”111. Personajul masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii și anihilării, de cele mai multe ori, a tot ceea ce înseamnă aspirație feminină spre dragoste autentică și independență personală, dar și de individ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vol. 28, nr. 2, p. 155. (trad. n.) 767 Ibidem. 768 Robert O. Payne, op. cit., pp. 32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
petrecuți în calitate de doamnă a cetății și promite solemn o fidelitate eternă, fără nicio urmă de resemnare. Deznodământul nu 798 Ibidem, p. 357. 799 Ibidem. 800 Ibidem, p. 359. 801 Ibidem, p. 358. 802 Ibidem, p. 360. 217 poate fi decât înălțător: Valter recunoaște calitățile exemplare ale soției, o readuce în treapta de unde fusese înlăturată și îi dăruie înapoi cei doi copii, pe care îi ținuse departe. Virtuțile personajului feminin au făcut posibilă transformarea lui într-un simbol 803, iar întreaga poveste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
așezate. Conform acestei păreri, zeii sunt Într-atât de Încătușați și zăgăzuiți În materie, Încât Împărtășesc cu aceasta până și ceasul declinului, precum și tot soiul de dezagregări și transformări. 30. (C) După părerea mea, o altă concepție, mai aleasă șimai Înălțătoare, este aceea care Îi consideră pe zei ființe independente și autonome. Așa, de pildă, când Tyndarizii aduc ajutor marinarilor loviți de furtună: «Înfruntând asaltul mării dezlănțuite și vuietul impetuos al vânturilor»2, ei personal nu plutesc pe mare și nu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
social-economică actuală a așezării. Analiza cadrului natural se face pe elemente componente, dar ținându-se seama de conexiunile dintre ele și evidențiindu-se specificul cadrului natural complex. Evoluția istorică se realizează în conexiune cu istoria națională ce cuprinde atât momente înălțătoare, cât și perioade mai umbrite, cu oameni care au provocat durerea materială și spirituală a locului și a neamului, dar și atâția alții dinlăuntru sau din afară ce au trăit aici care au adus, cum se zice în popor, “vânturile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care asigura numai calea de înălțare spre transcendență. Ca ferment al cunoașterii de sine, femeia garantează în schimb accederea în profunzimile umanului, a transcenderii abisului interior, sentiment care nu este lipsit de fiorii unei sfinte spaime. Suntem departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul contemplativ. Ceea trimite spre o ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin atracția periculoasă cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
moarte, reprezintă un fel de Romeo și Julieta avant la lettre. Povestea lor de dragoste este impresionantă, cutremurătoare. Moartea îndrăgostiților, ce nu au fost tolerați de cei din jur din considerente sociale, simbolizează pătrunderea într-o lume mai bună, iubirea înălțătoare, devine „un imn închinat sincerității”111. Personajul masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii și anihilării, de cele mai multe ori, a tot ceea ce înseamnă aspirație feminină spre dragoste autentică și independență personală, dar și de individ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vol. 28, nr. 2, p. 155. (trad. n.) 767 Ibidem. 768 Robert O. Payne, op. cit., pp. 32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
petrecuți în calitate de doamnă a cetății și promite solemn o fidelitate eternă, fără nicio urmă de resemnare. Deznodământul nu 798 Ibidem, p. 357. 799 Ibidem. 800 Ibidem, p. 359. 801 Ibidem, p. 358. 802 Ibidem, p. 360. 217 poate fi decât înălțător: Valter recunoaște calitățile exemplare ale soției, o readuce în treapta de unde fusese înlăturată și îi dăruie înapoi cei doi copii, pe care îi ținuse departe. Virtuțile personajului feminin au făcut posibilă transformarea lui într-un simbol 803, iar întreaga poveste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
porc sau de lup, unei capitulări văzute mereu ca o posibilitate tentantă. Am Încredere Într-o inteligență fermă, inventivă, atentă, poetică, ingenioasă, intensă și stimulantă. Eu sper ca Într-o zi să putem slăvi triumful său prin cuvinte mari și Înălțătoare, ca În versurile lui Pablo Neruda: Mi-ai dat forța tuturor celor vii. Mi-ai dat libertatea pe care cel singur nu o are. M-ai Învățat să aprind, ca pe un foc, bunătatea. M-ai ajutat să construiesc pe
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Moscova etc. etc. Acum, dacă am avut șansa să vizitez Praga, unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii, mă țin... de obicei ! Spre deosebire de atâția care-s numai pentru ei. PRAGA DE ZI , adică orașul excursioniștilor din toată lumea, al imaginilor înălțătoare ca pildă și realitate al întoarcerii spre valorile mari și greu pieritoare ale unor vremuri demult apuse; dar, deosebit prilej de mândrie și onoare. După cum se știe, un musafir prost povestește ce-a mâncat și ce-a băut; deșteptul ce-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
faza fantasmării, Încât tendința de a construi se relevă drept unul dintre atributele esențiale ale jurnalului intim. Când Tolstoi scrie: „Nădăjduiesc că ceva va trezi odată În mine energia și că nu mă voi Împotmoli pentru totdeauna Împreună cu visele mele Înălțătoare și generoase despre glorie, folos și iubire, În balta incoloră a unei vieți meschine și lipsite de țel”6, vorbește, de fapt, despre imposibilitatea construcției. Pentru că o construcție nu e doar un act, ci și un final de drum: e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
alături de, cât și împotriva, îmbină cele două atitudini fundamentale ale parodistului: cea de apropiere limpede de modelul selectat, dar și cea de distanțare critică sau persiflare, în anumite cazuri. În plus, alăturarea acestui prefix numelui desemnând ceea ce se înscrie în înălțătoarea sferă a odei trădează intenția de coborâre, de demitizare a subiectului specifică parodiei. De fapt, evoluția pe care au cunoscut-o sensurile termenului grecesc propriu-zis se suprapune fenomenului literar în sine. Astfel, prima apariție atestată a termenului parwdia ("parodia") se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din epopeile homerice implicând un cu totul alt sens) la aspectul auctorial, la asumarea paternității operelor parodice (deși având încă un statut de secundariat, de gen minor) într-o perioadă care prețuia mai mult decât orice eroismul faptelor, noblețea caracterelor, înălțătoarele idealuri. Suficiente premise pentru o asemenea dezvoltare se găseau în ideea artei ca imitație (mimesis-ul aristotelic ridică și astăzi întrebări cu privire la originea artei și la sursele de inspirație); parodia ar funcționa deci ca o imitație a imitației, asigurându-și ecoul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vagoane descoperite, în ploaie) duce la o risipă mai mare. Această opoziție între viziuni anticipează întâmplarea centrală a povestirii, devenită tragică tocmai din cauza viziunii inflexibile a lui Zotov asupra lucrurilor. Sistemul de opoziții este creat și prin diferența dintre preocuparea înălțătoare a lui Zotov pentru soarta războiului și preocupările meschine (judecate ca atare de Zotov) ale celorlalte personaje: ploaia care nu se mai oprește, aprovizionarea cu cărbuni și trocul făcut cu evacuații. El nu intră în discuții de genul acesta, deoarece
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
liderului comunist. Dintr-o perspectivă istorică, romanul Primul cerc îl plasează pe Stalin în opoziție cu Lenin. Soljenițîn nu face o analiză istorică sau politică în cazul lui Stalin, dar se concentrează pe rezultatul final, marcând distanța între principiile inițiale înălțătoare ale revoluției și realizarea lor sordidă. Cu acest prilej, scriitorul dezvoltă vechea sa idee, care i-a marcat destinul. Pentru a contura caracterul malefic al lui Stalin, el alege să-l înfățișeze în culmea carierei sale politice, când opozițiile eficace
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
al unui popor se măsoară cu gradul lui de civilizație și cultură, iar ace stea se măsoară cu va loarea creațiilor lui spirituale. Academia Română va îndeplini cu sfințenie an cu an dorința fierbinte a sufletului său, înflăcărat de sinceră și înălțătoare iubire de neam, păstrând astfel, în ritmul vieții noastre academice, amintire neștearsă marelui jurist, distinsului nostru membru onorar și donator C . Ha mangiu. Fie-i țărâna ușoară!” Textul cuvântării fusese depus și la Academie, iar în ședința ordinară din 22
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe parcursul acestei cărți. 1.3. Relația dintre religie și implicare socială în cadrul dinamicii societății Religia este una din cele mai importante părți din viața umană. A cauzat războaie, a inspirat acte mărețe de compasiune, a produs unele din cele mai înălțătoare literaturi și filozofii cunoscute umanității. Și totuși, adesea e greu să obții informații despre tradițiile religioase ale lumii, informații care nu sunt doar simple și interesante de citit, dar și obiective, nu parțiale din punct de vedere al unei religii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în Gărzile Patriotice, alții și-au dat adeziunea în scris ori de la tribuna Marii Adunări Naționale.” Iar mie cel care scrie aici aceste pagini dați-mi voie să mă simt în continuare mândru că am trăit și eu acele momente înălțătoare alături de acest popor care acum este din ce în ce mai umilit de oricine i se scoală peste noapte vreo idee. Eram atunci militar în termen într-o unitate de infanterie de la Gura Humorului și tocmai începusem de câteva zile școala de gradați. În
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Am prins teroriști la Buzău. Intrau în unitate după muniție și armament.”. Nui așa stimate telespectator că rămâi uimit la asemenea declarație. Iată că în sfârșit, cineva are curajul să spună pe șleau adevărul! Nu simțiți că este un moment înălțător, în dezlegarea încurcatelor ițe ale terorismului din timpul revoluției? Întrebat fiind de moderator dacă nu s-a înșelat cumva, marele apărător al democrației cu arma în mână, Neluțu Giuran a ținut-o gaia-mațu pe a lui, „După părerea mea au
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
este și nu va fi rivuluție, ci doar carnaval. Trebuie să recunoaștem onest, revoluțiile ies prost la români. La circ ne pricepem însă cel mai bine. Suntem "nemții" derizoriului, ai bășcăliei, marii maeștri ai tocatului de frunză la câini. Ce înălțător! Eroul neamului trebuia să apară în fața poporului cu demisia în dinți și cu paloșul dreptății în mâini. În loc de asta, se dă jos din limuzină, se urcă patetic pe lada de bere, spunând scrâșnind cât de mult ne iubește. Mulțam de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
multpreaiubitul său secol al "regelui soare": "...cred și voi crede întotdeauna că Parisul este mai presus de Atena în privința tragediilor și a comediilor.[...] Vă spun, fără nici o teamă, că toate tragediile grecești mi se par niște lucrări de școlar pe lângă înălțătoarele scene din Corneille și tragediile desăvârșite ale lui Racine."133 nota în aceeași scrisoare către Horace Walpole menționată mai sus, adăugând totodată în această direcție: Cred că pot demonstra că în Paris sunt mult mai mulți oameni de gust decât
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de aici necesitatea de a căuta mereu subiecte ieșite din comun. Astfel, justifică Hulme, prelucrarea cultului lui Ossian și a baladelor străvechi, elemente cu totul exotice pentru cititorii secolului al XVIII-lea. Baladele ofereau o imagine a omului "stranie, supranaturală, înălțătoare", caracteristici pe placul romanticului, care este definit de Hulme în termeni ușor ironici, desigur drept "o persoană aflată sub imperiul unei dezordini mentale în care poți rămâne numai dacă iei doze repetate din acest tip de emoție. E tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
autoculpabilizează: dă semne de umilitate, de pietate și pocăință, vizează lepădarea de sine, dar se simte împresurat de demoni; chinuit, așteaptă grația divină, tinde spre puritate și redempțiune, crede în mizericordie și în apostolul Pavel, însă conștiința izbăvirii întârzie. Accente înălțătoare sunt dedicate Mariei-Fecioara. Un ciclu, Către discipoli, se deschide la modul jelitor patetic: "Cine vrea mă scuipă, / scuipă cine vrea, / eu mereu tot urcu, / urc pe Golgota..." Pe ultima pagină a ciclului, izbucnește într-un fortissimo deznădăjduit conștiința tragică; existența
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]