6,950 matches
-
să te debarasezi de un cadavru. Am găsit foarte ușor un mușuroi și am avut noroc. Un furnicar făcuse o gaură destul de mare într-o parte a mușuroiului și am reușit s-o măresc puțin, iar apoi să bag trupul înăuntru. Apoi am îndesat înăuntru pietre și pământ și am măturat în jurul moviliței cu o ramură de arbust țepos. Cred că am reușit să acopăr toate urmele deoarece căutătorul de urme pe care l-au adus n-a găsit nimic. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
un cadavru. Am găsit foarte ușor un mușuroi și am avut noroc. Un furnicar făcuse o gaură destul de mare într-o parte a mușuroiului și am reușit s-o măresc puțin, iar apoi să bag trupul înăuntru. Apoi am îndesat înăuntru pietre și pământ și am măturat în jurul moviliței cu o ramură de arbust țepos. Cred că am reușit să acopăr toate urmele deoarece căutătorul de urme pe care l-au adus n-a găsit nimic. În plus a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
a rămas pe birou. - Ce faci, omule? Te-ai mutat aici cu tot calabalâcul? - Da, de săptămâna trecută. M-a dat afară băboiul și unde aveam să mă duc? Te invit la mine în „garsonieră”. Deschide un dulap și-aruncă înăuntru, peste cazarele cu fișe, o parte din boarfe. - Stai și tu pe banchetă... A, dă-mi și papucii ăia de dedesubt... Pantofii cu noroi uscat pe tălpi dispar și ei în burta primitoare-a dulapului cu știință. - Fac imediat și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
colț, lângă niște piei de iepure uscate, era prins un cuib de viespi, un ciorchine ca de hârtie, cenușiu, cu multe căsuțe, mai mare decât bostanul pe care-l scobisem, îi tăiasem dinți, să fac felinar și să pun lumânarea înăuntru. - Hai să luăm cârpe, le dăm foc și-l afumăm... - O să ne muște, i-am zis gâtuit de frică. Nu... - O să ne muște, o să ne muște... m-a maimuțărit. Faci pe tine? Am căutat prin cutii, am dat foc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mică victorie în fața destinului, sâc-sâc! Mi s-a întâmplat să vin cu sacoșa încărcată de la socru-meu și s-o las primului cerșetor întâlnit în cale, mi-era și lene s-o car, nici nu mă osteneam să mă uit înăuntru. Nu mă supăr dacă lumea nu-mi mai restituie cărțile, oricum rafturile se-ndoaie, praful se-adună, păianjenii își țes pânze groase pe după ele. Calculatorul? L-aș da dacă n-ar trebui să mai câștig niște bani stând în fața tastaturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
definitiv, se tîrÎ pe nisip spre șalupă, Încercînd să facă În așa fel Încît aceasta să Îl ascundă, interpunîndu-se mereu Între el și cei care l-ar fi putut zări de pe vapor. CÎnd ajunse În dreptul ei, se strecură cu grijă Înăuntru și puse mîna, fără grabă, pe cîteva cuțite late, ață de pescuit și cîțiva metri de lanț de ancoră. Se Întoarse cu toate acestea, tot pe brînci, adăpostit acum de stînci și arbuști, și porni grăbit și silențios către apus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu delicatețe și puse mîna pe singurul ou pe care Îl clocea. Îl sparse de o piatră mică și-i bău cu nesaț conținutul. Căută apoi alte cuiburi și ouă și le mîncă lacom pe toate cele care nu aveau Înăuntru un embrion de pui. Ochii i se obișnuiseră cu Întunericul, ceea ce Îi Îngăduia să distingă contururile la cinci-șase metri distanță, și asta făcu pentru vreo jumătate de oră, pînă cînd găsi ce căuta: un grup de stînci care aveau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de șase metri de intrarea În peșteră. Îl Încolțeau, știa asta. Era numai o chestiune de timp pînă să dea de el, și atunci nu avea să-i mai rămînă altceva decît de făcut decît să moară de foame acolo, Înăuntru, ca un iepure Înhățat de dihori. Nu exista portiță de scăpare, le-ar fi fost de-ajuns să se așeze pe culmea falezei și să aștepte. Se hotărî prin urmare că sosise clipa să dea bătălia cea mare și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
la mine ca și când aș fi câștigat ceva important, orice. O mână coboară și-l plesnește pe băiețel, și băiatul începe să bocească. Băiatul bocește așa cum plângi când n-ai făcut nimic rău, dar tot ai fost pedepsit. Afară apune soarele. Înăuntru totul e mort, cu excepția vocii aceleia mici care strigă iar și iar: De ce m-ai lovit? N-am făcut nimic. De ce m-ai lovit? Ce-am făcut? Am luat curcanul. M-am dus cât de repede m-au ținut picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bărbat care ar fi perfect pentru mine. Singura mea iubire adevărată. Făt-Frumosul meu deformat sau mutilat sau bolnav. Al meu „și trăiră nefericiți până la adânci bătrâneți“. Viitorul meu oribil. Restul monstruos al vieții mele. Trântesc ușa biroului și mă-ncui înăuntru cu Brandy Alexander. Pe masă e carnețelul logopedei, și-l înșfac. salvează-mă, scriu, și i-l flutur lui Brandy în față. Scriu: te rog. Sari la mâinile lui Brandy Alexander. Întotdeauna se începe cu mâinile ei. Brandy Alexander întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
podiumurile de la Paris. Să fie blocată în mijlocul unui nicăieri e scuza de care are Evie nevoie, adică să locuiască aici, pentru o fată osoasă care n-o să aibă niciodată mare succes undeva. Ușile sunt încuiate în noaptea asta. Pisica e înăuntru. Când mă uit la ea, pisica se uită înapoi la mine, așa cum se uită câinii și unele mașini când oamenii zic că zâmbesc. Chiar în după-amiaza aia, Evie m-a sunat implorându-mă să mă externez și să-i fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fiecărei coloane uriașe. Aici ți l-ai imagina pe Ashley Wilkes tăind iarba, sau pe Rhett Butler dând jos obloanele de furtună, dar Evie, ea îi are pe ăștia trei sclavi din Laos cu salariu minim care refuză să locuiască înăuntru. Sari la ziua dinainte, Evie aducându-mă cu mașina de la spital. Evie este în realitate Evelyn Cottrell, Inc. Nu, de-adevăratelea. Acum e cotată la bursă. Falimentul preferat al tuturor. Când Evie avea douăzeci și unu de ani, soții Cottrell au emis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
roșu pe care mama le-a cusut pentru fiecare dintre noi, pentru Shane și pentru mine, atârnă de polița șemineului, fiecare cu numele noastre cusute de sus până jos, cu litere dichisite de fetru alb. Fiecare gâlmoasă de la cadourile îndesate înăuntru. E dimineața de Crăciun și toți stăm în jurul bradului, tata pregătit cu briceagul pentru panglicile înnodate. Mama are o pungă maro de cumpărături și zice: — Înainte ca lucrurile să scape de sub control, hârtia de împachetat se pune aici, nu alandala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mai mult loc în dulap. Cam atât mi-a spus regina Brandy. Cu Brandy ar trebui să vorbesc, dar îi sun pe ai mei. Mi-am încuiat logodnicul ucigaș în dulapul cu haine, și când mă duc să-l pun înăuntru văd și altele dintre frumoasele mele haine, toate lăbărțate cu trei mărimi. În hainele alea am băgat toți banii, până la ultimul, pe care i-am câștigat vreodată. După toate astea, trebuie să sun pe cineva. Din atât de multe motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
duce și pe Lună și tot aș fi auzit țipetele alea. Shane și ai mei erau în sufragerie, eu, eu eram în spatele ușii de la camera mea. Hainele mele, majoritatea hainelor mele de școală erau afară, pe sârma de uscat rufe. Înăuntru, tata zise: — Ce ai tu nu e-un streptococ, domnule, și ne-ar plăcea să știm pe unde-i umblat și cu ce te-ai ocupat. — Drogurile, zise mama, asta am fi putut înțelege. Shane n-a scos nici o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
monștri, întunecată și întărită de explozia sprayului fixativ. Dă-mi teroare. Flash. Din câte știam, nu fumase niciodată, dar aprinse un chibrit și-l duse la țigara pe care o avea între buze. Ciocăni la geam. Zise: — Hei, lasă-mă înăuntru. Dă-mi negare. Zise: — Hei, e frig. Dă-mi ignoranță. Am aprins lumina din cameră ca să mă văd doar pe mine în geam. Apoi am tras draperiile. Nu l-am mai văzut niciodată pe Shane. În noaptea asta, cu luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mea drăgăstoasă. Apoi mă întreb dacă are nevoie să se pișe. Arunc pușca pe scaunul pasagerului și intru înapoi în infernul colonial al lui Evie. În holul, transformat în furnal se crează un tunel vântos, cu aerul rece dând buzna înăuntru pe ușa din față și urcând spre căldura și lumina de deasupra mea. Holul încă mai are măsuța aia cu telefonul saxofon de aur pe ea. Fumul e peste tot, și corul tuturor sirenelor detectoarelor de fum e atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
hormoni un an întreg în noul meu rol sexual înaintea vaginoplastiei. Îi spun Training pentru Viața Reală. Brandy țâșnește pe stradă și aproape am scăpat. Echipele SWAT ale poliției, cu elegante accesorii negre, gaz lacrimogen și arme semiautomate, dau fuga înăuntru, trecând pe lângă portarul cu galoane care ține ușa deschisă. Surorile Rhea fug după noi, fluturând din mâini și trimițându-ne bezele și comportându-se ca niște oribile domnișoare de onoare până când se împiedică, gâfâind, în stradă, cu tocurile cui duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
împrăștiate peste tot pe dulăpioarele aquamarin din jurul chiuvetei. Mâna mea, am ținut un pumn de Valium atât de mult că palma mi-a devenit de-un albastru deschis Tiffany’s. Doar Brandy și cu mine toată după-amiaza, cu soarele răzbătând înăuntru în unghiuri din ce în ce mai înguste prin geamurile cu margini de alamă ca niște hublouri mari. — Talia mea, zice Brandy. Gura Plumbago pare puțin prea albastră, e de-un albastru deschis Tiffany’s, după părerea mea. Supradoză de albastru-pulbere. Sofonda a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
meu pare întinsă și tare la atingere, coaste împletite, întărite prin încleiere și racordări. O simți la fel ca pe marginea superioară a unei rochii sau un costum de baie fără bretele, susținut de sârme și straiuri de plastic cusute înăuntru. Dură, dar caldă, așa cum arată o garoafă. Osoasă, dar acoperită de piele moale, palpabilă. Genul ăsta de mandibulectomie traumatică acută fără reconstrucție, înaintea decanulării tubului traheotomiei, poate duce la apnee în somn, au zis doctorii. Ăștia erau ei discutând unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
burlanul. De jur-împrejurul lui pui cartofi mari din recolta curentă. În burlan pui cartofii de anul trecut, moi, moi, zdrobiți, tăiați, putrezi, așa că oamenii nu-i pot vedea prin burlan. Scoți burlanul și coși sacul strâns, să nu se miște nimic înăuntru. Îi vinzi pe marginea drumului cu ajutorul copiilor tăi și, chiar la un preț scăzut, scoți bani frumoși. Aveam un Ford în ziua aia în Idaho. Era maro pe dinăuntru și pe dinafară. Brandy trage umerașele deoparte, verificând toate hainele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lor rigide sub formă de potcoavă și umeri bufanți, talii strânse, cu peplurile și osaturile scoase în evidență, astea nu rezistă niciodată mult timp. Tensiunea, presiunea și întinderea satinului și crepului care încearcă să țină firele de sârmă și osatura înăuntru, lupta pânzei cu metalul, această tensiune le va face bucăți. Pe măsură ce exteriorul îmbătrânește, pe măsură ce slăbește stofa, partea care se vede, interiorul începe să împingă și să rupă, croindu-și drum spre exterior. Prințesa Prințesă zice: — O să fie nevoie de cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de metal o înțeapă în gât, o înțeapă în talie. Panourile oase-de-balenă din plastic cu colțurile și marginile lor ascuțite se înfig și taie. Mătasea e extrem de caldă, tulul - aspru. Numai respirația ei face să zăngănească oțelul și celuloidul vârâte înăuntru, ascunse, numai faptul că Brandy e vie le face să muște și să ronțăie stofa și pielea ei. Sari la vreme de noapte, tatăl lui Brandy îi zicea mereu, grăbește-te. Îmbracă-te. Trezește-o pe soră-ta. Pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Diamante zdrobite de sticlă securizată erau peste tot în jurul platformelor transportoare de mașini răsturnate într-o rână, cu mașinile nou-nouțe dinăuntru complet distruse, cu pneurile lor curate și negre în aer. Brandy trage de gulerul rochiei și aruncă o ocheadă înăuntru la plasturele cu Estraderm de pe un sân. Dezlipește folia de pe spatele altui plasture și-l aplică pe celălalt sân, apoi mai trage o gură de aer chinuitoare și se crispează. — Tot tam-tamul s-a stins cam după trei luni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ăstuia, detectivului ăstuia îi zic: „Nu“, și el zice: „Bun“. Zice că-i place un puști care știe să păstreze un secret. La o deraiere poți strânge câte două sute de creioane odată. Becuri încă perfecte, care nu scot zdrăngănitul ăla înăuntru. Chei neștanțate cu sutele. În camionetă locul era limitat și, oricum, pe-atunci soseau deja alte camionete cu oameni lopătând cereale pe banchetele din spate și oameni privindu-ne cu mormanele noastre de prea multe lucruri în vreme ce ne hotăram ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]