1,815 matches
-
Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip, înțepându-i pe cei neatenți când se așteptau mai puțin, regăsea neliniștea vântului ce galopa neobosit locurile precum un cal sălbăticit, regăsea mirosul acela inconfundabil, umed și sărat ca de vietate marină și totuși... privirile-i continuau să caute ceva și
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
Cucul Cucul veșnic a uitat Unde puiul și- a lăsat Poate-n cuib pe la străini Sau poate prin mărăcini! De -aceea de vreme multă, Singura jalea lui și-o canta! Rici-Arici, Prinre tufe mari și mici Far-a ști mă înțepai La picior, de un arici, Pare-a fi un ghem de scai, Pripasindu-se pe-aici, Ca să caute furnici! Oac-oac Oac-oac, Un brotac, Toată ziua stă pe lac, Și vorbește c-un ortac, Am văzut, O broscuța Și-a făcut
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
arbore de nopți sub pleoape, Și-un răsărit de zile mari, De aștri gânditori aproape... Că nu-i disting așa de clari. Întinderi mari există-n mine... Pe trupul ce-mi lipesc de simț, Însămânțez muguri de sine, Ce mă -nțeapă ca un zimț. Citește mai mult Cu zbuciumul de azi spre mâine,Noroiul vieții se-ntinde...Dorințe le hrănesc cu pâine, Din inimă ce se desprinde? Un arbore de nopți sub pleoape, Și-un răsărit de zile mari,De aștri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
arbore de nopți sub pleoape, Și-un răsărit de zile mari,De aștri gânditori aproape...Că nu-i disting așa de clari.Întinderi mari există-n mine...Pe trupul ce-mi lipesc de simț,Însămânțez muguri de sine,Ce mă -nțeapă ca un zimț.... XXIV. ÎN SUFLETE GOI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând; Și gustă din pleoape pe arșița verii- Fie vorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015. “Zgrunțuroasa mi-e pielea și aspră mi-e firea, pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea. Cine vrea să m-atingă se umple de sânge, îl înțep și îl doare, se întoarce și plânge. Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu, mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu. Animalele trec cu băgare de seamă, cine nu e atent lasă sânge drept vama. Alte plante în jur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
atinge!” Cam așa îi vorbea, cam așa îl ruga ... Citește mai mult “Zgrunțuroasa mi-e pielea și aspră mi-e firea,pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea.Cine vrea să m-atingă se umple de sânge,îl înțep și îl doare, se întoarce și plânge.Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu,mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu.Animalele trec cu băgare de seamă,cine nu e atent lasă sânge drept vamă.Alte plante în jur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Fără să-i pese de urmări. Acum își ține strâns vioara, Și rătăcește pe cărări. Iar peste el încep să cadă, În liniște de nefiresc, Steluțe albe de zăpadă, Pornite din înalt ceresc. Un ultim cri... mai lasă somnul Să-nțepe zarea albă toată. Cu gându-apoi alerg spre Domnul Și Maica Lui Imaculată. Mă-ndrumă steaua fermecată Și pruncul îl ascult cum plânge, Spre primavara luminată, Când de pe cruci picură sânge. Un sânge ce renaște viața, În spirite și în natură
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]
-
Numele roză mi s-a dat Din roua-ros ce-a fost odat`. Culoarea mea trandafirie Din sânge sfânt a fost să fie. Căci m-am născut din albul pur, Frunze și spini având contur. Și te anunț că sunt dual, Înțep, dar sunt și senzual. Sunt semn al dragostei curate Și sentimentelor furate, Din calde inimi de codane. Dar pot să stau și la icoane! Mă vezi la ceasul înserării Ca simbol al regenerării. Asta mi-a spus minunea albă Și
CE-I ROZA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376709_a_378038]
-
se lupta în continuare cu fixa . Nu-i trebuia nici mâncare, nici suc, nu vroia decât să prindă și el un pește și asta s-a și întâmplat. Când a văzut că pluta saltă zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Chinuindu-se să ridice varga cât mai sus, cu greutate a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Taică-său
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
un tun cu porcii, nu cu o baterie de mașină. Apoi, în caz că îl paște păcatu’ să se dea la mine...știi brișca aia pe care o folosesc vara la pepeni? O port mereu cu mine. Să-ncerce! Știi cum îl înțep?..Măă, și este ascuțită brișca mea!..Vrei să ți-o arăt? --Lasă, mă! râse Firuța, amuzată de brișca lui Tricuță. Acum observ că marile genii ale omenirii au fost oameni mici. Bunăoară Napoleon, Ștefan cel Mare și alții... Mici și
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
că ai venit, îmi spune Menașe bucuros. Am o problemă și nu mă descurc deloc. - Ce fel de problemă? - O problemă adevărată, o problemă de matematică de clasa a patra primară... - Păi, ce?! Ai început să-ți pregătești doctoratul? îl înțep cu prietenie. Ce ți-a venit să rezolvi probleme de clasa patra? - Nu e problema mea, e problema lui Adrian, nepotul meu. Am văzut că nu se descurcă, am zis că-l ajut, dar uite că nu merge. Nu merge
SCHIŢE UMORISTICE (79) – O PROBLEMĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375110_a_376439]
-
noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depășirea acestora. Esențial este când vorbiți despre problemele și emoțiile dvs. să nu căutați milă sau compătimiri. Țânțarii și furnicile apar când este prezentă trufia. Când țânțarul vă înțeapă este o umilință pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. și reușește să vă înțepe simțitor. În această situație dacă nu vă enervați trufia descrește. Deci țânțarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului și micșorarea
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
și emoțiile dvs. să nu căutați milă sau compătimiri. Țânțarii și furnicile apar când este prezentă trufia. Când țânțarul vă înțeapă este o umilință pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. și reușește să vă înțepe simțitor. În această situație dacă nu vă enervați trufia descrește. Deci țânțarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului și micșorarea trufiei... Dac ă aveți o mare supărare sau tristețe încercați să nu aduceți sentimente acasă. Ieșiți în stradă- cu deosebire
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
Eseuri > ARIPI Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina Popescu Aripi Am privit într-o zi cu atenție o frunză. Era o frunză fragedă, abia ivită dintr-un mugur. A înțepat cu încredere aerul și a zâmbit soarelui. Era momentul cercetării. Frunza a început să învețe. A făcut cunoștință cu vântul și i-a plăcut mângâierea lui, a cochetat cu ploaia și s-a simțit atât de puternică sub potopul lacrimilor
ARIPI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375162_a_376491]
-
Acasa > Strofe > Creatie > IARNĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Iarnă, zborul nins coboară o bucurie caldă Din albul nor, deși,..e înțepat în spini de ger... Ești atât de fermecată prin fulgii de zăpadă Deprinși să râdă tocmai din cer! Iarnă-nflorita-n tăceri, sculptată-n zăpezi, Strecurată prin plase de păianjeni enormi Care din lipsă de hotare poți să te pierzi
IARNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372748_a_374077]
-
Articolele Autorului De te plimbi pe bulevard simt cum plopii parcă ard și asfaltul brusc fierbinte se topește hăt înainte Și mergând așa pe valuri culegi stele de pe maluri când se uită toți la tine parcă ești roi de albine Înțepi cerul vai cu sânii la-nceputul săptămânii și pe joi și poate miercuri pământul crapă la cercuri Și toți îngerii se-adună să-mi arate că ești bună Costel Zăgan, CEZEISME I Referință Bibliografică: DRAGOSTEA-I PÂNĂ LA CER / Costel Zăgan
DRAGOSTEA-I PÂNĂ LA CER de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372794_a_374123]
-
uscați. Peștele trăgea destul de bine, dar nu era mai mare de jumătate de kilogram. Gică prindea mai bine ca mine, deoarece când a văzut că trage carasul, a abandonat două lansete, rămânând doar cu două și așa putea să-l înțepe mai ușor când mișca bambina. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această cauză, iar Gică râdea de mine și mă tachina în privința sculelor mele. Până seara, făcusem amândoi ceva
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
pe mine și mi-am recuperat forfacul. Timpul înainta și noi nu prea aveam cu ce să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
față, i-a mângâiat abdomenul și i-a admirat cu insistență locul mult dorit. Ochii i s-au oprit câteva clipe, mângâind catifeaua sânilor pregătiți pentru momentul de extaz. Mugurii sânilor frământau și deveniseră mai tari, gata pentru a-l înțepa pe cel ce îi dorea să-i mângâie și să-i sărute... Pentru ambii, plăcerile au fost totale și intense, anticipate de un preludiu până la ignorarea totală a reținerii. În postludiu, Bebe i-a admirat în detaliu zona puberală și
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
iar apoi, trudiți fiind de eforturile făcute pe ogorul învățăturii ați adormit. Apa curge, iese din vană și - încet-încet - nivelul ei creste, depășind înălțimea vasului de toaletă pe care stați adormiți visând la vacanță. Cineva, din exterior, sesizând pericolul, vă înțeapă cu un băț, prin conducta de scurgere a vasului. Ce se va întâmpla atunci? Vă veți deștepta brusc și veți sari în picioare. Apa în exces se va scurge prin vasul de toaleta eliberat de către fundul vostru, pănă va coborâ
PROFESORUL DE TEHNOLOGIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372261_a_373590]
-
Sorin le apucă posomorât și dispăru în spatele unui pâlc de sălcii. Florin rânji cu importanță. El era un bărbat adevărat! Nu avea nevoie de dădăcelile unchiului, se descurca de minune la pescuit și nu-l deranja pe căpitan tocmai când înțepa momeala cu cârligul. - Ei, te-ai descurcat, soldat? - Trebuie să mă spăl... mi-au intrat degetele prin frunză! Râsul gros al unchiului răsună în ecou deasupra lacului. Apucă flaconul de apă și îi turnă copilului în palme, cu țârâita, un
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
uscați. Peștele trăgea destul de bine, dar nu era mai mare de jumătate de kilogram. Gică prindea mai bine ca mine, deoarece când a văzut că trage carasul, a abandonat două lansete, rămânând doar cu două și așa putea să-l înțepe mai ușor când mișca bambina[Bambine = inele din plastic atașate pe firul de nailon pentru sesizarea mușcării peștelui din momeală (n.aut.)]. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
pe mine și mi-am recuperat forfacul. Timpul înainta și noi nu prea aveam cu ce să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
oriunde ușor, E căruță cu motor. (anișam) Strângi, aduni, muncești non-stop Cu suratele din bloc, Apoi iarna când se-arată, Pe greier îl iei la ceartă. (acinruf) Ești pufoasă, bine-mi pare, Albă ca spuma de mare, Rece de ne-nțepi la oase, De cazi mult, ne ții în case! (adapăz) Tu cu țepii tăi de foc Scoți semințele la joc. Vara totul pârjolești, Iarna... cu dinți ne zâmbești. (eleraos) Roșcată, as în hoție Când pune de-o viclenie. Cu un
GHICITORI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376192_a_377521]