1,381 matches
-
se căsătoriseră, iar el văzuse cu ochii săi de patru ori săgeata tragediei arcuindu-se peste șine, spre Întunericul groazei, peste coșul cazanului - o căruță ușoară, de vară, plină de copii, un buchet de chipuri mici, Încremenite; un automobil ieftin, Înțepenit pe șine, plin de figurile rigide ale oamenilor paralizați de frică; un vagabond bătrîn, mergînd pe lîngă șine, prea bătrîn și prea surd ca să audă semnalul de avertizare; o siluetă trecînd În goană pe la fereastra sa cu un țipăt - pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu se pot mișca dacă le e frig. ...Desenați aici, copii, cum stă o viperă pe munte: Îmi pare rău, doamnă viperă, ați nimerit cam prost, pentru că bate vântul și soarele ăsta e grozav dar cam cu dinți. Când sunt înțepenite de frig, ca acum, viperele nu ne pot face nici un rău. Trecem, deci, liniștiți, încet - încet, pe lângă dânsa, fără s-o deranjăm. Privim înainte și în sus. Adică spre cer. Dar acuma ce văd? Mă frec cu labele din
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
mai aștepte să i se dea permisiunea. - Pun pariu că pot să-mi țin respirația mai mult ca. tine. În încăpere se făcu o liniște perfectă. Gosseyn Trei avu timp să remarce cum cei prezenți, aflați în uniformă sau curtenii înțepenesc și devin - da - speriați. - Pun pariu că nu poți, spuse băiatul-âmpărat. După care, fără a mai aștepta, trase puternic aer în piept. Își lărgi plămânii. Își umflă obrajii. Și Gosseyn, reacționând imediat, făcu la fel. Și iată-i așa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
răsucise. A executat două bătăi scurte, furioase, a privit în jur din nou și a încuviințat. Alinierea putea reîncepe. Încă nu-mi era frică și tensiunea trimitea o undă electrică prin trupul meu. Îl puteam simți, pe rînd, relaxîndu-se și înțepenind. Sufletul îmi era la gură. Steag alb. Steag roșu. Prima comandă a celui care dădea startul. "Pe locuri!" Și mi s-a scurs toată puterea. "Fiți..." Un zgomot din celălalt capăt al dreptunghiului. Campionii luaseră startul prea repede. Tensiunea fusese
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de pompare pentru irigații aparținând de drept COMTIM-ului. Imaginile care ni se înfățișează ar putea prea bine fi folosite de Tarkowski pentru filmări ca acelea din neuitatul film Călăuza: traverse și piedestale de beton, uriașe grinzi din fier, statoare înțepenite de la urieșești motoare electrice, cutare recipient din plastic de Coca Cola plutește pe apele întunecate, afară câmpuri nesfârșite și, din loc în loc, stâlpii de beton lipsiți de cablurile care purtau odinioară curentul electric. Pe când stăteam noi acolo, mie pe dată
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
era Eldred Crang. Crang? Dar atunci trebuia să fie... trebuia să fie... Se întoarse și o privi în momentul în care Patricia Hardie spunea șugubeață: - Enro, lasă-mă. Dă-mi voie să ți-l prezint pe soțul meu. Corpul dictatorului înțepeni. Ușor, puse femeia jos, și, ușor se întoarse spre Crang. Privirea rău voitoare întâlni ochii galbeni ai detectivului non-A. Crang zâmbi, de parcă inconștient de imensa ostilitate a lui Enro. Ceva din puternica înfățișare a lui Enro se schimbă puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
dar nu capitale. Nu corespundeau niciuneia dintre necesitățile sale prezente. Dar ce putea să facă, decât să continue? - Prezicătorii există de mult? - De mai multe sute de ani. - Atunci, este rezultatul unei descoperiri? - Există o legendă,... începu Yanar. Tăcu și înțepeni, blocat. - Refuz să răspund la asta, mai zise. Gosseyn întrebă: - În ce perioadă apare facultatea profetică? - De la 12 ani. Și uneori mai devreme. Gosseyn aprobă, mai mult pentru sine. În mintea lui se alcătuia deja o teorie, iar aceasta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
un obiect strălucitor. Din cauza sclipirii, Gosseyn nu recunoscu imediat obiectul, mult diferit de matricea precedentă: o matrice de distorsor în bună stare, încărcată. Gosseyn ieși din ascunzătoare și se îndreptă spre individ. Era la trei metri când celălalt îl auzi. Înțepeni și se întoarse încet. - Vă rog să mă scuzați, domnule, zise. dar am primit ordin să vin să lucrez aici, la acest... Se întrerupse și ușurarea i se citi clar pe față. Spuse: - Credeam că erați unul dintre ofițeri. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Ashargin - angoasă, îngrijorare, frică - ca fulgerul, emoțiile intrau în horă. Ca fulgerul, câmpul de forțe se impunea și punea stăpânire pe conștiința lui. Într-un efort disperat, Gosseyn se aruncă pe pat pentru a se relaxa. În zadar. Mușchii se înțepeniseră. Înțepenit, zăcea lângă pat. Se întrebase ce efect putea să aibă și ce simțea și gândea un individ sub control. În realitate, nu era deloc complicat. Dormea. Și avu un vis ciudat. Visă că trupul lui Gosseyn din sarcofag se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
se întorsese în aceeași casă. CAPITOLUL 13. Un cămin Se schimba ceva în casă. Părea cuprinsă de o nelămurită stare de urgență, iar noaptea, în pat, auzea zvonuri de pregătiri și discuții. Venind acasă din grădina unui prieten, a rămas înțepenit în gard, cu capul într-o parte și corpul în cealaltă. Domnul și doamna Thaw l-au eliberat ungîndu-i urechile cu unt, trăgîndu-l fiecare de un picior și rîzînd. Cînd se văzu scăpat se aruncă urlînd în iarbă, dar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dimineață proaspătă de iulie. Thaw se prinse de marginea băncii din ambulanță, în timp ce domnul Thaw, aflat pe cea din față, mormăia și încerca să ridice cu ajutorul unui pix încuietoarea unui geamantan. — Ce s-a-ntîmplat? întrebă Thaw. — încuietoarea asta blestemată s-a înțepenit. — N-am nevoie de geamantan la spital. — Bineînțeles că n-ai. E pentru hainele tale. Fereastra mată era puțin deschisă, iar el își aruncă privirea prin fantă, spre străzile din Blackhill. Soarele strălucea și copiii țipau. N-a durat mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de pericol în care vă aflați și procedați în consecință. Aparatul se înclină spre înainte. ― Vă rog să vă grăbiți cu întrebările. O clipă, mintea lui Gosseyn se blocă, dar își reveni imediat în fața imensului pericol ce-l aștepta. Se înțepeni în scaun. Nu mai era timp de întrebări. Era momentul unor clarificări absolut necesare. ― Nici nu-mi trece prin gând ― zise el furios ― să mă dau jos din avion și să mă sinucid. Nicăieri, în toate câte mi le-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
noi ar fi putut, foarte ușor, să-i crape capul cu ea; sau domnul Sima, care avea în odaia de jos o pușcă, o văzusem eu, ar fi putut să dea fuga s-o aducă și pac ! l ar fi înțepenit pe Iason pentru vecie, noi l am fi ajutat apoi să-l arunce peste masă, pe deasupra lui Dragoș, pe fereastră, în mlaștini, putea fi sigur de tăcerea și de complicitatea noastră; sau Petru ar fi putut face apel la legăturile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Când izbuteam să ridic mai mult pleoapele, îi vedeam ca pe niște pete nebuloase mutându-se de colo colo, habar n-aveau de mine, voiam să strig la ei să se astâmpere odată, să mă lase să dorm, mi se înțepeniseră maxilarele, nu izbuteam să scot decât niște sunete jalnice : „ob-ob-ob...“. Apoi s-au potolit, le vedeam din nou, clar, fețele, semănau în mod ciudat cu mine, nu înțelegeam și nici nu încercam să înțeleg cum de îmi semănau atât de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
un costum ceva catifea acoperea bine mă simțeam în el ca un baschetbalist de statură convenabilă umblam de colo colo în două labe pe poante ca un câine dresat umblam pe poante cu lăbuțele îndoite de la încheieturi cu; capul bine înțepenit pe gât cu ochii dați peste cap printr-un parc; Isis era lângă mine mă iubea; alții se adunau câte doi câte trei ca să cânte eu recitam singur având o singură admiratoare dar când vedeam fete umblam pe poante recitam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
era Eldred Crang. Crang? Dar atunci trebuia să fie... trebuia să fie... Se întoarse și o privi în momentul în care Patricia Hardie spunea șugubeață: - Enro, lasă-mă. Dă-mi voie să ți-l prezint pe soțul meu. Corpul dictatorului înțepeni. Ușor, puse femeia jos, și, ușor se întoarse spre Crang. Privirea rău voitoare întâlni ochii galbeni ai detectivului non-A. Crang zâmbi, de parcă inconștient de imensa ostilitate a lui Enro. Ceva din puternica înfățișare a lui Enro se schimbă puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dar nu capitale. Nu corespundeau niciuneia dintre necesitățile sale prezente. Dar ce putea să facă, decât să continue? - Prezicătorii există de mult? - De mai multe sute de ani. - Atunci, este rezultatul unei descoperiri? - Există o legendă,... începu Yanar. Tăcu și înțepeni, blocat. - Refuz să răspund la asta, mai zise. Gosseyn întrebă: - În ce perioadă apare facultatea profetică? - De la 12 ani. Și uneori mai devreme. Gosseyn aprobă, mai mult pentru sine. În mintea lui se alcătuia deja o teorie, iar aceasta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
un obiect strălucitor. Din cauza sclipirii, Gosseyn nu recunoscu imediat obiectul, mult diferit de matricea precedentă: o matrice de distorsor în bună stare, încărcată. Gosseyn ieși din ascunzătoare și se îndreptă spre individ. Era la trei metri când celălalt îl auzi. Înțepeni și se întoarse încet. - Vă rog să mă scuzați, domnule, zise. dar am primit ordin să vin să lucrez aici, la acest... Se întrerupse și ușurarea i se citi clar pe față. Spuse: - Credeam că erați unul dintre ofițeri. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Ashargin - angoasă, îngrijorare, frică - ca fulgerul, emoțiile intrau în horă. Ca fulgerul, câmpul de forțe se impunea și punea stăpânire pe conștiința lui. Într-un efort disperat, Gosseyn se aruncă pe pat pentru a se relaxa. În zadar. Mușchii se înțepeniseră. Înțepenit, zăcea lângă pat. Se întrebase ce efect putea să aibă și ce simțea și gândea un individ sub control. În realitate, nu era deloc complicat. Dormea. Și avu un vis ciudat. Visă că trupul lui Gosseyn din sarcofag se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de pericol în care vă aflați și procedați în consecință. Aparatul se înclină spre înainte. ― Vă rog să vă grăbiți cu întrebările. O clipă, mintea lui Gosseyn se blocă, dar își reveni imediat în fața imensului pericol ce-l aștepta. Se înțepeni în scaun. Nu mai era timp de întrebări. Era momentul unor clarificări absolut necesare. ― Nici nu-mi trece prin gând ― zise el furios ― să mă dau jos din avion și să mă sinucid. Nicăieri, în toate câte mi le-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
în fața ușii primului dintre dormitoare. Ușa era încuiata cu un mecanism electric, dar izbuti s-o deschidă fără zgomot. Repezindu-se înăuntru, sfâșie gâtlejul omului care dormea în pat. Capul acestuia începu să se zbată, dar trupul tresări o dată și înțepeni. Deși amețit de efluviile idului, Corl se sili să-și vadă de drum. Șapte dormitoare - șapte victime. Apoi se întoarse, fără zgomot, în cușca lui și închise ușa. Își calculase cu o remarcabilă precizie mișcările. Când cei doi paznici ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu grijă una din labe în propriu-i piept și, scoțând de acolo un ou, îl depuse în stomacul victimei. Aceasta continua să se zbată, dar Ixtl nu se sinchisea - știa bine ce-o să urmeze. Încet, încet, trupul începu să înțepenească. Cuprins de panică, omul se zvârcolea, dându-și seama că paralizează. Ixtl îl ținea strâns, așteptând să se termine reacția chimică. În cele din urmă, omul rămase nemișcat, cu toți mușchii înțepeniți. Ochii îi erau larg deschiși, iar fața îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
bizară. Această lumină pătrundea prin masă, făcând-o transparentă ca sticla. Dar și mai straniu era faptul ca sferele acelea absorbeau căldură ca niște bureți termici. Grosvenor întinse brațul spre cea mai apropiată dintre sfere, dar simți ca mâna îi înțepenește și că toată căldura iese din ea, așa că și-o retrase grabnic. - Cred c-ar fi mai bine să-i lăsăm pe fizicieni să facă cercetările cuvenite, spuse căpitanul Leeth. Von Grossen își va reveni destul de repede. Spui că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
panică. Primea lovituri prea multe și prea dese. Încetul cu încetul, mintea i se limpezi. Se opri să iscodească barul situat în partea din față a navei. Seal și tovarășii săi erau încă acolo. Când dădu cu ochii de ei, înțepeni și înțelese de ce s-a întors să-i privească. Se răsuci pe călcâie și se duse glonț la vânzătoarea de la magazinul de arme, o fată frumușică și subțirică, de vreo douăzeci de ani, care stătea într-un colț citind o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
seama însă că din ce în ce mai mulți jucători mizau pe norocul lui, folosind numerele cu care câștigase el pe canalele lor. Dar asta n-avea nici o importanță și nici un fel de semnificație personală. Nu-și reveni din năuceală decât atunci când bila se înțepeni, ca o jivină moartă, în cușca ei. Rămase neclintit, așteptând ca jocul să reînceapă, fără măcar a bănui că oprirea i se datora lui, până când nu veni spre el un bărbat negricios. Necunoscutul îi spuse cu un zâmbet libidinos: - Felicitări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]