2,188 matches
-
i-au preluat imediat cuvintele și învățătura și au întors pe toate fețele ideile și cuvintele sale. Cam asta a fost în scurt, povestea despre apariția lui în peisajul religios al Ierusalimului, fiindcă relatările despre el întrec cu mult orice închipuire. Poate că aceste relatări despre faptele lui Iisus au ajuns și în reședința voastră din Cezareea Maritima... -Au ajuns și acolo Iocentus. Și se pare că lumea era prea mică pentru acest Iisus, prietene. Oricum, recunosc totuși că învățătura lui
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
se găsi răsturnată pe măsuța rotundă unde adăstau o strachină cu brânză sfărâmată, iar în alta, ardei perpeliți în cenușă, acoperiți acum cu oțet din vin îndoit cu apă și gătiți cu praf de sare și cimbrișor... Ajuns aici cu-nchipuirea, Nădejde scutură din cap dornic să-și uite că râmnise la... și-adormi ca răpus. Sleit de greul drumului și lihnit de foame, mușcase din somn ca un hămesit! Cărarea pe care-apucase a doua zi îl duse la un eleșteu
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
pe drumeag. El o urmă, uitând de greul raclei. Pesemne ața mă trage! frământă-n minte la iuțeală. Nu-nțelese nici el rostul gândului, dar îl slobozi fără să mai chinuie ăl cap... Ce-ți este și cu foamea?! Naște-nchipuiri! Ajuns la casa fetei, fu mirat cât de mică era. N-avea-mprejmuire. Zidurile cernite păreau ca date cu cenușă, ferestruicile, fără sticle... Și tot așa... Ce-nseamnă casa fără om! Lipsește mâna de bărbat! rumegă în cap firoscos. De, nu era
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
dăinuiește în noi? Egida păcii pământene răsună tot mereu, De parcă ar fi un psalm internațional: Portavoci curate care-n ascuns scuipă Flacăra bozgunului nestins nicicând... Până când se va mai auzi glasul gloanțelor în zare? Până când pacea va rămâne decât o închipuire efemeră? Se făuresc convenții, uniuni, tratate, alianțe... Ca să avem un trai mai bun, Un viitor care să nu mai înfigă-n lume săgeata neajunsului: Promisiuni peste promisiuni, Care stau numai pe hârtie ceas după ceas, vecuri după veacuri... Până când vom
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
nevindecarea sentimentelor de iubire, asaltînd prezentul imaginației: ‘’Iubito,-n vremea care vine, /îți spun cu tonul cel mai grav,/ rămîn nevindecat de tine/ și-mi place să rămîn bolnav’’(Rămîn nevindecat de tine). Privirea este un pretext pentru rememorare: propulsează închipuirea spre spațiul trăirilor de altădată. Catrenele, majoritatea în stil clasic, deconspiră predilecția poetului pentru prozodie incantatorie, cu o voluptate irepresibilă a rostirii și o dicție impecabilă, ce împing unele poeme către discursul muzical în care par a se fi strîns
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
Se încinge o strașnică petrecere, cu lăutari. Botezul se întinde trei zile și trei nopți, cu Bădălanul nins, dezlănțuit peste căsuța fericirii. Și în timp ce Constantin Nae nu prididește să închine cu belșugul urărilor, subliniate de arcușurile scripcarilor, un Moș-Crăciun al închipuirii materne răstoarnă sacul cu toate darurile pe somnul surîzător al îngerului, care nu-și visează destinul... La scurt timp, mama moare (n.n., martie 1887). Mecanicul de locomotivă uită repede grațiile Dunării albastre... Se recăsătorește (n.n., cu Elena din Buzău și
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
Prin mine alergând, Asurzitoare, liniștea din stele, amestec sau doar clopot Venind ca o năluca în valuri sau în ropot. Acel departe, peste târziu în mine se încheagă Ca un albastru râu alunecând prin lavă Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt gând, sunt bocet, dor risipit pe mare. Sau
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
mărăcinii și scaieții, Ciulinii, mătrăguna, rostopasca (A năvălit din bălării și iasca) Stîrnindu-i îndeajuns pe nătăfleții De arbori care se coceau la soare Pe conopide le-au înnebunit Salata, angoasată, s-a-nroșit Și-a început să ningă miei din soare Nici o închipuire nu-i mai crudă Decît își poate-nchipui o dudă Care e dulce și zemoasă tare De-aceea căzu ploaia să o ude Că ea, sărmana, nici nu are unde Și chiar nimic să strîngă-ntre picioare Petreceri, artificii, tiribombe Petreceri
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
liniștit în colțul meu sub acea viță-de-vie. Îmi vorbise de o sută de ori despre această invenție, o desenase pe toate mesele pe unde stătusem cu el, dar niciodată nu-l luasem în serios. Unii oameni vorbesc așa aiurea despre închipuirile lor, dar când e vorba să treacă la ceva concret, se împotmolesc și le lasă baltă. Așa credeam și despre această bizarerie a lui. “Mai am de rezolvat o chestie, zicea el, captarea apei de la cupe căreia trebuie să-i
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
apoi nepoftit, pe banca din stația de troleu de pe strada Domnească. Eu mă odihneam și priveam printre frunzele ostenite, fanate, albastrul de septembrie, care nu se aseamănă cu nici un altul. E un azuriu intens, adânc, fermecător, profund, vrednic de orice închipuire, vestitor de mari prefaceri spirituale. Un albastru în care ai putea fără frică să te scalzi, fără teama de înec. De obicei, sunt foarte reticentă, nu comunic cu vecinii de bancă, de scuar, de stradă, de bloc, de credință. De
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343734_a_345063]
-
2015 Toate Articolele Autorului Un vis mă dizolvă în raze ce-și caută lumina apoi pictează retina cu templul tău Venus. Coloane ți-i trupul care sfidează perfecțiuni de marmură. Brațe arcadă mă prind prizonier lângă altarul dăltuirilor care întrec închipuiri de meșteri pietrari. Oarba-mi rătăcire o îndrumi cu strălucirea ta planetară, adânc încrustată în ochii-poartă spre universul tău de iubire, împlinind căutarea pe muntele-taină ce-l urc coborând spre adâncuri de vis. *** [sculptură marmură "Lanima" by Eppe de Haan
VENUS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377360_a_378689]
-
un ger Venit din amintiri îndepărtate, Amenințări de dincolo de cer. Pluteam ca într-un vis, ca-ntr-o uitare, Croiam un drum, asemeni unui orb Ce a văzut lumina și îl doare Schimbarea pescărușului în corb. Și nu era decât închipuire, O lâncezeală-a minții, un coșmar, Amestec lamentabil în iubire Al unui gând de pe un alt hotar. Cu sufletu-mi deschis, privindu-mi drumul, Întreg tabloul mi-a părut un fals Ce-a dispărut îndată, ca și fumul, În vălătuci
CRISTALE DE UITĂRI de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377403_a_378732]
-
acolo. Zvonul acesta ajunse și la urechile arhiereului Caiafa care se afla la reședința sa. Acesta comentă zvonul în stilul său caracteristic: -Nu mă mai surprinde nimic, îi spuse el socrului său, arhiereul Anna. Scornelile adepților lui Iisus întrec orice închipuire. -Dar vor trebui să arate pe cineva în locul aceluia, nu? întrebă arhiereul Anna. -Probabil că da. -Am putea lansa și noi acest zvon, cum că au pe cineva care îi seamănă destul de bine. Nu crezi? spuse arhiereul Anna -Ce vom
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
viziunea profund originară despre lume, ceea ce a făcut să fie reunit cu creatorii romantici. De la cosmologie la apocalipsă, de la începuturile lumii la sfârșitul ei, Eminescu a urmărit numeroase ipostaze ale vieții în mai toate elementele ei. Eminescu a exploatat cu închipuire uriașă spațiile intersiderale: a măsurat distanțele în anti-lumină ( vedem acest lucru în pezia La steaua ) și s-a cufundat în Hyperion în galaxii ajungând în centrul universului ( constatăm în poeziile Sărmanul Dionisos, Scrisoarea I, Luceafărul ). Împins de setea de cunoaștere
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > MĂ CAUTĂ, PRIN AMINTIRI, TRECUTUL Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Incătușate-n vremea destrămata, Închipuiri, prin care tu nu vezi, Îmi mai îndeamnă gândul, câteodată, Să pun un braț pe care să te-așezi. Din ochi tăi, sclipiri să mă adie Că un ecou, din magicul zefir... Mirific zbor, cu fulgi de păpădie. Din părul
MĂ CAUTĂ, PRIN AMINTIRI, TRECUTUL de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377544_a_378873]
-
pe care să te-așezi. Din ochi tăi, sclipiri să mă adie Că un ecou, din magicul zefir... Mirific zbor, cu fulgi de păpădie. Din părul tău, o toamnă, să respir. Să desenez, pe gură ta, sărutul, C-o altă-nchipuire să te-alint, Prin nostalgii să caut începutul, Cu clipele frumoase să mă mint. Doar sufletul mai are azi, scânteia, Unui copil, prea greu de părăsit. Prin ochii lui mai adoram femeia Și gândul ne mai poartă spre iubit. Mă
MĂ CAUTĂ, PRIN AMINTIRI, TRECUTUL de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377544_a_378873]
-
celei mai simple figuri? Poate eu, ca astronom, eram omul care dădea răspuns unor probleme serioase privind civilizațiile planetelor, probleme ce reușesc de obicei să ne hipnotizeze imaginația? Adelina mă asocia oare nostalgiei muntelui, sau a casei bunicii ei, în închipuirea ei? Așadar, care era taina influenței mele asupra ei? Sau, exista această înrâurire a mea asupra ei, ori era numai o amăgire de-a mea? Toate gândurile și toate faptele mele au fost adânc pătrunse de acest eveniment nou, tulburător
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378527_a_379856]
-
ceea ce însemnau serile în care se umplea casa cu prieteni, poeți, prozatori, critici de artă, compozitori sau interpreți, profesioniști ori diletanți. Erau seri lungi, până în zori, uneori, dar ușoare și plăcute grație emulației gândului, a imaginației, a inspirației dusă dincolo de închipuire. Cum a fost posibil? Din ce a izvorât această forță de invidiat? Răspunsul este dezarmant, la prima citire: din iubire! Da, pentru că s-au iubit cu adevărat și au cunoscut clipe de fericire numai în contextul acestei iubiri. Doamna Ileana
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
unde muchia muntelui se unea cu cerul, se vedea capul negru, cu urechile ascuțite, ale unui cal, rumegând și privind din când în când spre satul din vale. Frumoasă zi mai era! Însă pentru mine însemna și mai mult, căci închipuirea mea lua deja avânt peste culmile munților, mereu mai departe, până într-acolo unde trebuia să fie Brașovul, și, mult mai la sud, Bucureștiul cel măreț și luminos, acolo unde mă aștepta frumoasa mea Adelina. Încet-încet începură să nu se
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
a salvat, sări regele racilor? - Aici eu pun întrebările, îl atenționă calm regele peștilor! Deci, unde e acea femeie? Stela trebui să recunoască că nu știa unde dispăruse femeia. - A dispărut odată cu apariția regelui racilor în casa ei. - Asta e închipuire ta, sări din nou Rac, cum poți dovedi? - Poate ai transformat-o, așa cum m-ai transformat pe mine. Regele racilor râse în hohote: - Eu am adus dovada, tu nu poți dovedi nimic din ceea ce ai spus! Dovada ta sunt vorbele
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
absolut care nu contenește să absoarbă iubire și să strălucească prin finețe, eleganță și unicitate. Poezia capătă în versurile sale măreție și biruie prin forță și cântec nepieritor : “poezia cântă mai mult/ decât valurile mării./ poezia este mai frumoasă/ decât închipuirea inimilor noastre./ poezia vorbește mai mult/ decât vorbesc oamenii;/ poezia dorește mai mult/ decât tot ce este firesc;/ de viață/ de dragoste/ de virtute” (Biruința poeziei). Însemnătatea poeziei este zugrăvită sugestiv și cu nemăsurată profunzime pentru a sublinia grandoarea acestei
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
-i nici mai mult de-un pas, nici mai puțin de-o șoaptă. Deși-s chiar lângă tine eu parcă vin în bețe Și te cuprind în brațe ca să te scap pe dată. Mă tem că ești aievea, nu doar închipuire, Nu doar o fulminantă imagine de vis, Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurire Să farmece căderea din viață în abis . De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-
I R E V O C A B I L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380333_a_381662]
-
Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Necunoscutul iubit (Vis sau realitate?) Nu putea spune ce a fost, vis sau realitate? Nici măcar azi, după atâtia ani, nu ar putea spune cu certitudine ce a fost: vis, realitate, închipuire,călătorie extrasenzorială...Era un moment unic și misterios din viața ei, pe care l-a ocultat în minte și în suflet tot acel timp ce a trecut de atunci și pe care nu l-a spus nimănui. Ce ar fi
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
scoteau scântei, calul se înălță la cer, devenind un punct negru ce se depărta... Atunci totul dispăru și se trezi în casa sorei ei, în pat, iar de afară se auzeau colinde... Nu știa dacă fusese doar un vis, o închipuire, dar în interiorul ei simțea iubirea aceea ca o lumină, desăvârșită, deplină, eternă...O iubire care era însăși ființa ei, sufletul ei, lumea ei, rațiuna și hrana. Nu, nu știa dacă fusese vis sau realitate, dar ce mai conta? În ochi
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
-i nici mai mult de-un pas, nici mai puțin de-o șoaptă. Deși-s chiar lângă tine eu parcă vin în bețe Și te cuprind în brațe ca să te scap pe data. Mă tem că ești aievea, nu doar închipuire, Nu doar o fulminanta imagine de vis, Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurire Să farmece căderea din viață în abis . De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]