2,199 matches
-
leopardiene: Eu aș putea oricum presupune că un spirit malefic (...) și-a folosit toată priceperea ca să mă amăgească; și voi crede așadar că cerul, pământul, aerul, culorile, chipurile, sunetele și toate celelalte lucruri de afară nu sunt decât iluzii și închipuiri folosite de el ca să prindă în mreje naivitatea mea, cuvinte ce amintesc de ideea lui Leopardi despre natura răufăcătoare.209 Lecturilor li s-a adăugat studiul limbilor clasice început sub îndrumarea monseniorului Rampolla del Tindaro: În aceeași perioadă monseniorul mă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intangibilitatea ființei iubite.387 Stau drept mărturie declarațiile din introducerea poemului Iubitei, ce vorbesc despre femeie că despre o creatură diafana, ce aparține mai mult visului decât realității: Femeia, adică iubita autorului este una dintre acele imagini, una dintre acele închipuiri ale frumuseții și virtuții cerești și inefabile ce apar adesea în imaginația noastră, în somn sau în stare de veghe, puțin după vremea copilăriei; apoi, la vremea tinereții, revin, rareori, în somn sau în vreo rătăcire a minții. În sfârșit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fi scufundat în durată. „Miza“ expe rien ței care survine în urma șocului este cea a memoriei care ajunge să cuprindă, deopotrivă, obiectul și subiectul, iar rezultatul ei, orașul, devine o „hyper-realitate“ de consistența umbrei. Orașul lui Benjamin nu este o închipuire, nici o percepție ime diată. El reprezintă o imagine adeverită prin intermediul faptului concret al experienței și construită, de fapt, de aceasta. Textul de față va încerca, așadar, să relateze povestea unui oraș, plecând de la multiplele povești care se spun despre el
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urme pe chipul clădirilor, stră zilor, mulțimii. Din punct de vedere metodologic, se poate spune, scenariul fenomenologic conține, prin regăsirea locului marginal al experienței în lumea urbană, gestul salvator al memoriei. Din perspectiva raportării autobiografice, el va de veni esențial „închipuirii“ unui oraș. Localizarea experienței urbane, pe de o parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a unei relații între „chipul“ și „caracterul“ unei metropole, pe de alta, permit acum regăsirea celor trei momente despre care am vorbit mai sus: cel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
culturi prăpădite sub neguri de vremi “. Cărți ca acestea, în care știința să coexiste atît de armonios cu literatura, sînt o raritate. PRECUVÎNTARE Ciudate mai par uneori niște flori ale marelui cîmp ce de hăuri de vremuri tot pîrguie roadele închipuirii poporului nostru. Sînt parcă de neînțeles obiceiuri destule și crezuri atîtea luate eresuri în lipsa cunoașterii lungilor căi ce ne pot îndrepta spre firești zămisliri ale multor din ele. O apucătură de-o samă cu omul e datul, din cele ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vîndute la tîrg, ori pe cale, ori și din ogradă. Ci, pînă mai scapă un licăr ici colo, murind, este bine să prindem puțin înțelesul de ce ar putea să ne înfățișeze și ist prea ciudat obicei prelungit peste cîte milenii de închipuirea că funia poartă norocul sămînței de vită crescută cu dragoste lîngă bordei!... Oare nu zăbăvește în prea jinduitul curmei amintirea de tot prizărită a sculei viclene, a lungii frunghii, cu laț larg la un capăt, icoana mult ștearsă a unui
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
străveche a grecilor ,,zgău“ însemna. Dăinuiește în limba română o vorbă ce-i soră prea bună cu ,,kisthos“ că prea au la fel amîndoule și înțelesul ca și făcătura. Costache Buraga Cronica, vineri, 23 dec. 1977 Viața și petrecerea cuvintelor închipuire. Poveste. Știință - nu sînt doar termenii ce dau titlu celui dintîi capitol al acestei ciudate, insolite, fascinante și greu definibile cărți ( Dăinuiri dăneștene), sensul lor se poate extinde asupra întregii alcătuiri scriitoricești semnată de învățătorii Eugenia și Costache Buraga din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vădește, de fapt, o mare ignoranță. O componentă psiho-afectivă afectată se găsește ̀ n toate situațiile în care kinetoterapeutul este chemat să intervină, componentă pe care unii autori o consideră chiar cauza tuturor bolilor, pe când alții o consideră doar o închipuire. Din practică reiese că toți pacienții cu diverse patologii recunosc producerea unor disfuncții în reprezentarea sinelui, oricare ar fi profilul lor psiho-afectiv, la combaterea cărora masajul poate contribui cu succes, deoarece am văzut că el, chiar și pe cale mecanică, poate
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
este vorba de simplă poză, D. se numără între cei dintâi „nevrozați” ai literaturii noastre. El este un citadin și orașul îi apare drept un loc blestemat, spațiu al singurătății și căderii, unde oamenii se metamorfozează în soboli (Cetate). Grotescul, închipuirile macabre, hidoase, bizare, toată figurația poeziei decadente pătrunde în poezia erotică și chiar în poezia naturii. Poetul imaginează o Orgie a florilor în care beția înfloririi se amestecă cu exhalațiile descompunerii și, vrând să scandalizeze și să sfideze sentimentalismul poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
situația de a fi asimilat în anii anteriori unele cunoștințe de gramatică, de fonetică, de vocabular etc. fără a-și putea explica la ce folosesc, fiindcă literatura nu se prezintă ca o artă a cuvîntului, ci ca o construcție a închipuirii, deseori scăpate de sub controlul rațiunii. Dacă activitatea criticilor ar fi într-adevăr eficientă și necesară, aceasta s-ar reflecta în mod deosebit într-o evaluare corectă a literaturii, astfel încît studiul ei în școală să fie formativ și să realizeze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bine nici să te arunci în brațele lui și cu atât mai puțin să inițiezi stadii erotice mai avansate decât cele inițiate de el. Să spunem că el te sărută, iar tu începi să-l mângâi în zona genitală. În închipuirea lui, asta înseamnă o sumedenie de lucruri îngrozitoare: „Asta e o femeie avansată, pretențioasă, nesătulă! Voi face sex cu ea o dată și gata; cel care a învățat-o să facă asta trebuie să fi fost un mascul mai bun ca
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
din casă.“ Cu toate apelurile mele prin radio, Delia nu a mai apărut. Pygmalion și femeia lui Legenda spune că Pygmalion, un tânăr și talentat sculptor, s-a străduit mulți ani să creeze o statuie la fel de frumoasă ca femeia din închipuirea lui. Pe măsură ce sculpta, Pygmalion se îndrăgostea tot mai tare de opera lui, iar când aceasta a fost gata, s-a dovedit a fi atât de reușită, încât a prins viață. Tot astfel, a prins viață și iubirea lui Pygmalion pentru
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
În acest mecanism poate interveni cu succes și creierul. El poate controla funcția măduvei spinării în așa fel încât pentru declanșarea erecției să nu mai fie necesari stimuli locali, ci impulsuri cerebrale, cauzate bunăoară de percepția vi zuală sau de închipuirea unei femei dezbrăcate. În mod normal, intervenția creierului poate produce singură o erec ție, dar nu poate produce o ejaculare fără să existe stimuli lo cali, precum senzațiile tactile din timpul actului sexual. Sunt însă unii băieți care resimt atâta
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
până Înainte de ivirea zorilor. Amu se crapă de ziuă și nu mai e pe acolo nicio zână. În credința oamenilor locului mai dăinuia ideea că În miez de noapte, acolo În Poiana lui Filip, joacă zânele dezbrăcate. Aceste zâne, În Închipuirea lor, erau un fel de iele care ies și joacă hora acolo dezbrăcate ca niște nimfe. Nu văzuseră ei pânza lui Carot la Luvru, dar cam așa și le imaginau. Dar să vedem ce mai fac eroii noștri porniți spre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
înainte de a coborî, unul dintre ei a spus uneia dintre fete o glumă, pe care eu am auzit-o și care a căzut în sufletul meu curat, ca o otravă dulce. N-am mai pututo uita niciodată. Toate gândurile și închipuirile necurate s-au făcut tot mai vii în sufletul meu, până ce în curând am păcătuit. Nu aveam încă împliniți 14 ani. Prima dată m-am îngrozit după păcatul meu, dar n-m mai putut scăpa. Ca să nu fiu sub ochii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
persoană reală, care nu are însă cunoștință de această situație. Persoana respectivă este inaccesibilă erotomaniacului și nu are, de multe ori, contact direct cu acesta, poate chiar să nu știe că există. În alte situații, "obiectul"-țintă există doar în închipuirea bolnavului. Persoana care face să conveargă aceste convingeri are de obicei un statut social mai înalt (de exemplu, o personalitate sportivă sau un superior la locul de muncă), dar poate fi complet străină pacientului; acesta din urmă face eforturi de
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
asemenea prin suspiciune. Delirul este o sursă de durere pentru cel care îl trăiește efectiv, concentrându-și suspiciunile asupra unei singure ținte (de exemplu, Desdemona) și neextinzându-le la alte persoane. Pacientul încearcă să controleze infidelitatea ce există doar în închipuirea sa prin urmăriri, supravegheri, hârțuiri etc., irosind tot mai mult timp în căutare de dovezi și revenind cu insistență asupra celor mai banale urme care îi întăresc credința greșită. Cum, însă, paranoicul se comportă normal în alte situații, acuzațiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Începe bătălia cu fiarele pădurii. Toate tabără, toate intră hoțește în lumina atenției tale să te hărțuiască, să te obosească. O, cum nu stă „moara minții”! Cum tot macină vedenii plăcute, satisfacții ușoare, bucurii perverse, ambiții lumești, poziții mărețe și închipuiri sublime de triumf și stăpânire orgolioasă. Toate patimile de altă dată, tăcute în carne, ținute în zăbala postului, ți se fac acum draci în cuget, în minte. Altădată le gustai în trup. Acum vin să te terorizeze în gând. Unde
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
somnolență permanentă. Eram scoși jumătate de oră pe zi la aer, eram duși la baie - o binefacere, căci se crăpa pielea uscată pe noi. În perioada de slăbiciune aveam vedenii, sau amintirile din viață sau din lecturi se transpuneau în închipuiri care mă terorizau. Astfel, îmi apărea imaginea unei statui plăsate în colțul unei camere în care se afla un ostatic. Cel sechestrat observa în spatele pleoapelor „ochi adevărați” care îl suspectează. Apropiindu-se, pleoapele s-au închis. Prizonierul a început să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
abia pudrate cu puful credinței, iar pe Valeriu îl simțeam ca pe un vultur care plutește în înalt, trăgându-mă și pe mine după el. * Valeriu nu era un conformist. Spărgea formele cu cutezanța duhului, fără să sacrifice adevărul cu închipuiri personale, vinovate de călcarea hotărârilor canonice. În libertatea duhului său toate se includeau firesc în tiparul arhetipal al Hristosului, Om și Dumnezeu. Acest urcuș direct la Hristos, ca intrarea în propria-ți casă, unde legile și regulile comportării și manifestărilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fac politică, a răspuns micuțul Ionel, fără să clipească, țintuindu-l pe Nicolski. Cazul lui era următorul: un ofițer de securitate încerca să intre în grațiile doamnei Ladea, mama lui Ionel. Dar demnitatea morală a doamnei era mai presus de închipuirile prostului cu caschetă și cizme ofițerești. Securistul și-a închipuit că prin șantaj și-ar putea ajunge scopul; i-a arestat copilul, așteptând ca doamna să-i cadă la picioare. Ceea ce nu s-a întâmplat. Drept răzbunare, l-a implicat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu pumnii, strigând și urlând, ca o dezlănțuire a furiilor asupra noastră. Nu aveai timp să te aperi și nici nu puteai. Nu știu și nici nu pot să spun dacă ceea ce am văzut atunci era o realitate sau o închipuire a minții mele. Mi se părea că în momentul închiderii ferestrelor și-a dezlănțuirii furiilor, Îngeri mari înaripați încercau să pătrundă în cameră, dar neputând trece prin geamuri, ne priveau plini de întristare, din semiîntunericul de afară, apoi geamurile s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și nici nu mai putea vorbi. Privea lung când la torționari, când la noi și izbucnea în hohote de plâns. În aceeași situație de infern se afla împreună cu noi și tânărul macedonean Teja. Drohobeski și Hajek victime ale credulității și închipuirii Într-o zi au fost aduși în camera 99 doi tineri aproape paralizați în urma supliciilor ce le înduraseră și incluși în grupul nostru de schingiuiți. Unul se numea Drohobeski Anton Atilla, celălalt Hajek Zoltan; elevi de liceu și colegi de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]