1,026 matches
-
s-a făcut stomacul ghem și am simțit că-mi vine pe gât tot tunelul de castane, la fel și tocănița de cartofi pe care o mâncasem la prânz, m-am ridicat și m-am dus la baie, mi-am încleștat dinții, pentru că în nici un caz nu voiam să vomit, m-am oprit în fața robinetului, am dat drumul la apa rece și mi-am udat ceafa, că așa învățasem eu la școală că trece greața, am băut și câteva înghițituri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
i se albeau și i se turteau buricele degetelor, imaginea asta era așa de clară de parc-ar fi fost aievea, mi-am și închis ochii pentru o clipă, doar-doar să n-o mai văd, dar tot îi vedeam mâna, încleștându-se, albă, pe gâtul unei sticle de bere, am scuturat din cap, am oftat, am mângâiat-o pe mama pe umăr și i-am spus ceea ce-mi spusese și mie Vasököl, proful de geografie, la școală, când în pauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
armată și mai mare decat aceasta . În cele din urmă apăru și Carol cu un coif de fier pe cap , cu mănuși de fier în mâini , cu pieptul și umerii acoperiți de o cuirasa de fier , în vreme ce dreapta-i era încleștată pe o sabie . Cei ce mergeau înaintea monarhului , cei ce mergeau alături de el și cei care-l urmau erau la fel înarmați . Fierul acoperea câmpiile și drumurile ; soarele se răsfrângea în mii de sulițe de fier . Iar acest fier atât
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
displacă, și cu aceste cuvinte a plecat. Dar, înainte de a se face nevazută, ea a aruncat monstrului o bucată de ceară și l-a legat cu o funie plină de lațuri. Fiara a inhățat momeala și, pomenindu-se cu colții încleștați în ceară a început să salte furioasă încurcându-se în lațurile funiei, pe care le înoda strâns în juru-i prin zvârcolirile sale, astfel ca abia de mai putea mișca o labă. O alta greutate se ridica acum în calea lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
hotărât să folosească un șiretlic.El s-a trântit la pământ , ca și cum și-ar fi pierdut cunoștința din pricina rănilor primite, și, la apropierea grifonului, îi dădu o lovitură prin cre i-a retezat una din apripi. Dar căzând, monstrul îl încleștă în ghearele-i lungi și ascuțite ca niște pumnale, străpungându-i platoșa și zalele; atunci Rolando i-a mai înfipt o dată sabia în trup, cu furia deznădejdei și aceasta a fost lovitura de grație. Rinaldo a intrat apoi în peștreă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
se măsura cu cei mai viteji cavaleri din tabăra Angelicăi și-i învingea unul după altul. În cele din urmă el s-a întîlnit cu Roland și cei doi cavaleri își împutară cu furie cauza pe care fiecare o adoptase, încleștându-se într-o luptă pe viață și pe moarte. Roland călărea pe Bayard, calul lui Rinaldo, care ajunse întâmplător în stăpânirea lui Agrican, iar Roland l-a luat ca preț al victoriewi sale. Bayard nu voia să lupte contra stăpânului
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
pripon, o luase și el la fugă,Rinaldo încercând să-l prindă a ajuns într-o pădure deasă, depărtându-se asatfel de Rogero. Rogero, căutându-și și el calul în îmbulzeală, a ajunas într-un loc unde doi tineri erau încleștați într-oluptă pe viață și pe moarte. Deși nu-i cunoștea, el a observat totuși că unul dintre ei era păgân, iar celălalt creștin; împins de spiritul cavalerismului s-a apropiat de ei exclamând Acela dintre dumneavoastră care se închină lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
frânseră lănciile și au revenit la atac, apoi și-au âncrucișat spadele. Lupta a fost lungă și nehotărâtâ, dar la un moment dat, Mandricardo, vrând să-i pună capăt cu orice preț, l-a cuprins pe Gradasso cu brațele și încleștându-l într-o strânsoare de fier, ambii au căzut la pământ. Mandricardo a venit însă deasupra și păstrându-și superioritatea l-a silit pe Gradasso să se dea bătut. Tânăra fată a venit atunci între ei felicitându-l pe învingător
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
apoi Angelicăi să coboare. Când și-a revenit din emoțiile prin care trecuse, Angelica, aruncând o peivire în jos, a văzut pe degetul său acel inel prețios ale cărei către locul de unde venea acest zgomot și a descoperit doi bărbați încleștați într-o luptă pe viață și pe moarte. Unul dintre ei era cavaler de nobilă și bărbătească înfățișare, celălalt, un uriaș feroce. Cavalerul se apăra cu dibăcie de bâta grea a uriașului, sărind la timp sau parându-i loviturile când
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
bucată de drum în această pădure când a auzit un zgomot în dreapta sa și, ascultând cu luare aminte, a deslușit ceva ca un zgomot de arme. S-a îndreptat către locul de unde venea acest zgomot și a descoperit doi bărbați încleștați într-o luptă pe viață și pe moarte. Unul dintre ei era cavaler de nobilă și bărbătească înfățișare, celălalt, un uriaș feroce. Cavalerul se apăra cu dibăcie de bâta grea a uriașului, sărind la timp sau parându-i loviturile când
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
zâmbetului ascuns. Câteva clipe mai târziu, ca de fiecare dată când ajungea în acest moment al călătoriei, senzații binecunoscute îl asaltară. Gonind parcă stresul, sângele începu să-și facă simțită prezența, croindu-și drum prin degetele vlăguite de trecerea timpului, încleștate până atunci de jilț. Migrena sâcâitoare, ecou dureros al oboselii acumulate, se disipă rapid până aproape de dispariție în timp ce mii de furnicături mărunte începură să-i mărșăluiască prin tot corpul. Un alt oftat, dar nu de ușurare, luă locul celui dintâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
deschis și am zărit o mânecă roz și am știut că e mama. Un val de iubire, cum n-aveam să mai simt vreodată, m-a copleșit. Mama, cârlionții ei castanii, fața ei subțire, gâtul ei, brațele ei! M-am încleștat de șoldurile ei râzând printre lacrimi, când am simțit aroma. Parfumul dulce, ușor men tolat, pe care n-aveam să-l mai uit niciodată. În mâna mamei era o pungă de hârtie cu margini zimțate. „Uite ce ți-am cumpărat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
fugise, împreună cu câțiva oameni credincioși lui și multe bogății, spre porturile din răsărit și, disperat, căuta o corabie care să-l ducă în Arabia. Dar spionii lui Augustus au fost mai iuți. Gajus îl privea pe preot; mâna lui era încleștată pe brațul neînarmat al lui Zaleucos. Se gândi revoltat că toți cei din familie se înțeleseseră să nu-i spună nimic despre trecut. El își dădea seama acum că agregatul numit familie era în realitate un corp bicefal, o hidră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tatălui său. Callistus nu răspunse. Împăratul făcu câțiva pași și privi, de pe terasa noii sale domus, spectaculoasa marmură a Forurilor, Curia, templele, vechea Via Sacra, noul șir de scări care urca pe Palatinus. Callistus continua să tacă. Împăratul avea maxilarele încleștate într-un fel de trismus. Apoi își puse mâinile pe parapet, sprijinindu-și de el greutatea trupului, și chipul i se destinse. Callistus rămăsese puțin mai în spate. Împăratul se întoarse spre el; grecul văzu că ochii lui limpezi străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fusese mai afectat decât mine de accident și de filmul rulat cu încetinitorul. Stând singură printre scaune, Helen Remington ne privea. Vaughan cercetă pierdut mașina sfărâmată, aproape gata s-o îmbrățișeze. Își plimbă mâinile peste capota și peste acoperișul contorsionate, încleștând și descleștând mușchii feței, închizându-i și strângându-i ca niște cătușe. Se aplecă și se uită cu ochii mijiți în interiorul mașinii, oprindu-se la fiecare manechin în parte. Așteptam să le spună ceva, plimbându-mi ochii de la curburile îndoite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe bordura volanului, citind parcă alfabetul Braille al drumului în trepidațiile lui rapide. Urmărind în gând acele contururi vălurite, făcea Lincolnul să vireze de colo-colo pe suprafața șoselei. Fața îi era încremenită într-o mască rigidă, obrajii cicatrizați îi erau încleștați în jurul gurii. Trecu în zigzag de pe-o bandă pe alta, țâșnind în față pe banda de mare viteză până ce ajunse în rând cu Catherine, după care încetini și rămase în urmă, permițând altor mașini să intre între ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
două busturi îmbrățișate. Îl ajută și ea din coapse într-un echilibru inconstant dar perfect. Și-a revenit din încordare însă nu poate să o lase fiindcă nu mai are nimic în brațe doar intuiește cum s-a încolăcit și încleștat peste el făcându-se o singură ființă. Îl strigă puternic sărutându-i fața udă de lacrimi amestecate cu apa mării sărat-amară. S-au agățat unul de altul, nu își mai dau drumul, amândoi gem marea îi ignoră dar universul e
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
care și-ar înălța flăcările în noapte. Lumea atacând releele radio. Ciopârțind cu topoarele toate cablurile de fibră optică. Imaginați-vă oamenii înălțând rugăciuni și cântând imnuri pentru a alunga orice sunet aducător de moarte. Imaginați-vă oamenii cu mâinile încleștate pe urechi, fugind de orice cântec sau cuvântare în care cineva ar putea încifra moartea, precum un dement care strecoară otravă într-un flacon de aspirină. Fugind de orice cuvânt nou. Orice nu e deja cuprins de înțelegrea lor va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
e un scaun, și fiecare scaun se învârte în jurul propriului ax. Țipătul zboară din nou pe deasupra, împreună cu o flamură de păr roșu și negru. Lănțișoarele și amuletele de argint de la gât stau perfect întinse în afară. Amândouă mâinile-i sunt încleștate pe bara de protecție ferecată în poala ei. Ruinele civilizației occidentale, crenelurile, turnurile și hornurile își iau zborul din părul Monei. O piatră de ghicit trece pe lângă noi ca din praștie. Helen o urmărește cu privirea și zice: — Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zac într-un separeu cu fața în jos. Țigările încă mai ard în scrumieră, fumate doar pe jumătate. Un alt bărbat e întins în pragul coridorului care duce spre toaletă. Altul e mort, întins pe masa de biliard, cu mâna încleștată pe tac. În spatele barului, un radio răsună în gol în bucătărie. Un om cu șorțul slinos zace pe grătar printre hamburgeri; grătarul sfârâie și fumegă și din fața omului se răsucește, lingând tavanul, un fum cu miros dulceag, de grăsime. Lumânarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
-vă, zice polițaiul. Futu-i. Futu-i. Futu-i. Futu-i. Futu-i. Futu-i! Durerea e mai rea decât atunci când Mona m-a ciupit cu penseta încinsă. E mai rea decât atunci când îți cureți o rană cu spirt. Îmi încleștez mâinile pe fund și strâng din dinți, cu sudoarea curgându-mi pe picioare. Sudoarea frunții îmi picură de pe nas. Mi se taie răsuflarea. Picăturile cad drept în jos și pleoscăie între picioarele mele desculțe, desfăcute larg. Ceva enorm și tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ar vrea ca Patrick să aibă vreodată puterea aceasta. — Uită-te la el, zice, și atinge geamul cenușiu cu unghiile ei roz. E atât de desăvârșit! Înghite - sânge, diamante sparte și dinți - și-și încrețește fața cumplit. Mâna i se încleștează pe stomac și se proptește de dulăpiorul de oțel, de geamul cenușiu. Sângele și condensul curg pe ferestruică. Cu mâna tremurândă, Helen își deschide poșeta și scoate un ruj. Își dă cu el pe buze și-l mânjește de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
urmeze, dar, În clipa cînd cobora de pe vas, acesta avu o mișcare de tangaj și, dezechilibrată, Gwen căzu În apă. Văzînd-o cum Încearcă să se agațe de malul alunecos al estuarului, Marie Îi veni În ajutor. MÎna lui Gwen se Încleștă peste a ei și, cu o forță nebănuită, o trase violent În față, făcînd-o pe tînăra polițistă să cadă cu capul Înainte În apă. Marie ieși la suprafață, pe jumătate sufocîndu-se, și se feri În ultima clipă de vîrful vîslei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
apă pentru noapte. Pupilele i se măriseră, mîinile descărnate apucaseră poza și se crispaseră violent peste rama de lemn. În fotografie, Ryan, cu o mînă așezată pe umărul lui Arthus, zîmbea larg spre obiectiv. Bătrînul Îngrozit se prăbușise, cu mîinile Încleștate pe fotografie, cu privirea fixă, halucinată. Fersen tocmai ieșea din jandarmerie cînd dădu nas În nas cu Marie. Nu se aștepta s-o revadă atît de devreme. Rămase descumpănit și se simți din cauza asta Înciudat. - Te credeam plecată În voiaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
căci trebuia să mă întorc cu fața la zid, dacă nu voiam să fiu bătut. Dar, cu obrazul lipit de sare, sub umbrele bestiale care se zvârcoleau pe pereți, ascultam lungul țipăt, gâtul mi-era uscat, o dorință fierbinte, fără sex, îmi încleșta tâmplele și pântecul. Zilele treceau una după alta, abia le deosebeam între ele, ca și cum s-ar fi topit la căldura cumplită, sub dogoarea vicleană a zidurilor de sare, timpul nu mai era decât un clipocit inform, care se spărgea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]