1,069 matches
-
figuri nocturne, care apar în lumina farurilor unui automobil, până la barul care ne-a văzut de prea multe ori și cine știe dacă la ora asta mai este încă deschis. Prea multe lucruri îngrămădite ne despart, ziduri pestre ziduri, existențe încolăcite în somn. E bine să fie așa, e bine să-mi trag sufletul. Nu fi supărată, Italia, viața așa este. Momente minunate de apropiere și apoi rafale înghețate de vânt. Iar dacă tu suferi acolo, dincolo de ultima cazemată de ciment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe patul meu, susținea Nora, m-am trezit din zdruncin, speriată de mascul. Avea capul ca de cimpanzeu, rotund ca o ghiulea de popice, și așa cum el îmi gâfâia în obraji fierbințeala răsuflului, Herma răsturnată pe muchia patului, cu picioarele încolăcite peste șalele lui, scâncea că vrea să moară în timpul coitului. Atunci am auzit cum îi pârâie coastele și cum sărută țeasta rasă a marinarului cu brațe și cu umeri uriași. Herma, sora mea, se trezi pe la șapte dimineața, surâzând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Avem surse interne; acum mergem pe generatoarele diesel. — De ce? — Priviți! spuse Ted, arătând spre hublou. Afară apăru ceva ce aducea cu un șarpe argintiu. Apoi Norman Își dădu seama că era cablul de legătură cu suprafața, șerpuind pe lângă hublou și Încolăcindu-se În bucle mari pe fundul apei. — Ne-au tăiat legătura! — Așa este, spuse Barnes. La suprafață sunt deja condiții de furtună. Nu se mai puteau menține cablurile pentru curent și pentru comunicații. Nu se mai pot folosi submarinele. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
SOSESC. Beth trecu rapid În revistă ecranele. — Termicele interne sunt activate. Într-adevăr, sosește. Imediat simțiră o zguduitură și Norman se Întoarse ca să se uite prin hublou. Calmarul verde era deja afară, iar brațele-i uriașe, pline de ventuze, se Încolăciseră În jurul bazei habitatului. Unul din tentaculele sale lungi plesni peste hublou și o clipă Îi văzu, ventuzele deformate prin sticlă. SUNT AICI. — Harryyy! țipă Beth. O zdruncinătură, provocată de strânsoarea brațelor calmarului. Apoi scrâșnetul lent, agonizant al metalului. Harry intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și limba care i se zbătea: era un șarpe. Un șarpe de mare. Îngheță. Privi În jos, mișcându-și numai ochii. Tot corpul Îi era acoperit de șerpi albi. Senzația dezagreabilă era provocată de zecile de șerpi care i se Încolăceau În jurul gleznelor și Îi alunecau printre picioare, peste piept. Ceva rece alunecă pe fruntea sa. Închise ochii, simțind cu groază cum șarpele i se mișcă pe față, În jos spre nas, apoi pe buze, Îndepărtându-se În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mișcă pe față, În jos spre nas, apoi pe buze, Îndepărtându-se În cele din urmă. Ascultă sâsâitul reptilelor, gândindu-se la cât de otrăvitori spusese Beth că sunt acei șerpi. Beth, unde era Beth? Stătea nemișcat. Șerpii i se Încolăceau pe după gât, alunecând Înspre umeri, strecurându-i-se printre degetele mâinilor. Nu voia să-și deschidă ochii. Simți un val de greață. „Doamne, Îmi vine să vărs“. Simți șerpii la subțioară, apoi traversându-i pântecele. Fu năpădit de o sudoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Fu năpădit de o sudoare rece. Se lupta cu greața. „Beth, o chemă În gând, nevrând să vorbească. Beth...“ Ascultă o vreme șuieratul și, când nu mai putu să suporte, deschise ochii și văzu masa de carne albă zvârcolindu-se, Încolăcindu-se cu capetele mici și limbile bifurcate pulsând. Închise din nou ochii. Simți un șarpe târându-se pe cracul costumului, Înspre pielea dezgolită. — Nu mișca, Norman. . . Era Beth. I se simțea tensiunea din voce. Privi În sus, dar nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
-n trupurile dealurilor. În sângele meu dragostea avea plânsul pământului și aduna în lacrimi numai ceruri de liniști. Prin demonii urâcioși și bâlbâiți pășeam cu luare aminte împiedicându-mă de multe întrebări. De ce luceferii au picioare de fluturi și se încolăcesc în străfundul vinețiu al depărtărilor? De ce-mi tremură în surdină cerul înroșit al despărțirii? Nici un om nu se mai întoarce din grăbirea necuvântătoare a văzduhului. Între două respirări sufletu mi simțea primejdia aventurii nedorite. Între două respirări pădurile-și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
scoase la iveală o saună din spate. Își croi drum pînă la ușă. Prin ceață: Spade Cooley gol, Între trei fete goale. Chicoteli, brațe și picioare Încolăcite - o orgie pe o bancă lunecoasă din faianță. Femeile erau atît de strîns Încolăcite În jurul lui Spade, Încît nu putea să-l Împuște direct. Bud Întoarse un comutator din perete. Aburul se curmă. Ceața Începu să sfîrÎie. Spade ridică privirea. Bud Își scoase arma. OMOARĂ-L! Cooley se mișcă primul: un scut din două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Să începem: În cadrul ușii-fereastră a balconului care înconjoară apartamentul pe toată lungimea a două laturi, cu ochii țintă pe țuguiul imens de țiglă roșie al casei de peste drum, acum înnegrit de fumul limbilor de foc șuierate prin mai multe ferestre, încolăcite pe stâlpii de susținere, prelinse în lungul grinzilor, despicate la nivelul acoperișului de solzii olanelor care crapă, înfierbântați, cu un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și tristă. În cadrul ușii-fereastră a balconului care înconjoară apartamentul pe toată lungimea a două laturi, cu ochii țintă pe țuguiul imens de țiglă roșie al casei de peste drum, acum înnegrit de fumul limbilor de foc șuierate prin mai multe ferestre, încolăcite pe stâlpii de susținere, prelinse în lungul grinzilor, despicate la nivelul acoperișului de solzii olanelor care crapă, înfierbântați, cu un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-i vadă. Nu are nevoie să discute despre toată acea commedia cu careva, vrea doar să discute pur și simplu, despre orice. Cu cine? Orașul e fierbinte, aerul arde, e greu respirabil, asfaltul s-a înmuiat sub arșiță, frunzele se încolăcesc de atâta căldură, oamenii fug pentru o săptămână, două, cât pot. Sunetul strident al telefonului îl trezește din amorțeala agitată. Ioana Sandi îl caută pentru a patra sau a cincea oară, să vină după ea la mare. Îi deslușește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de la o vreme participau și ei la sarabandă, îi imitau mișcările dezlânate, ca rupte, inventau altele, înflăcărați de spectacolul ce creștea sub ochii lor, cu privirile scânteind și obrajii îmbujorați, iar la întoarcere, când se înghesuiau pe scara de lemn încolăcită până sub acoperiș, continuau să râdă și la fel după ce se strânseseră toți patru într-o cameră, deschiseseră sticle de bere și desfăcuseră pachetul cu mâncare adus de la București, incapabili să-și explice motivele acestei exuberanțe, de parcă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în brațele tale și am să adorm. Numai rămâi cu mine, te rog.“ A rămas. Stătea lungit pe spate și încerca să distingă lucrurile încăperii în întunericul albăstrui în care motanul Pisistrate s-a foit o vreme înainte de a se încolăci lângă ușă, să toarcă zgomotos. Cu o mână sub cap, cu cealaltă peste umerii Ioanei, ghemuită lângă el, respirând liniștit și tresărind în somn. Nu-i vedea chipul acoperit de pletele castanii mirosind a flori de tei, dar îi vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
făcuse de lucru prin alte părți, vizite de rămas-bun, primiri de sfaturi, și rătăcise o vreme pe străzi, frământându-și mâinile, temându-se cumplit de ultimele clipe. Privindu-se. Discutând fleacuri. Privindu-se cu încordare. Aruncându-se de gâtul lui, încolăcindu-i grumazul și umerii cu brațele-i subțiri peste care i se revărsau pletele blonde, șoptindu-i „nu sunt în stare acum nici măcar să fac dragoste“, apoi descleștându-se brusc și ținându-l la distanță, frământându-și mâinile, stăpânindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ar fi dat ar fi fost inutil și nu s-ar fi schimbat absolut nimic din desfășurările atent hotărâte care aveau să se urmeze întocmai, oricâtă indignare și revoltă ar fi fost în el. Apoi coborând scările celor șase etaje încolăcite în jurul ascensorului antediluvian, sub lumina chioară, ținându-se de mână și oprindu-se din loc în loc să se privească, fără o vorbă, doar ea zicându-i brusc: „hai, băiatule“, și trăgându-l mai departe, în vreme ce mintea lui refăcea în flashbackuri scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un șurub, o piesă care se desprinde. Se întoarse spre tata. Care parte a mașinii a fost proiectată de tine, Ted? Scrumierele, nu-i așa? — Direcția, spuse tata. — Uite, Michael, oi! Am parcat pe faleză. Fuoiarele de nori care se încolăceau pe cer m-au dus cu gândul la vata de zahăr, declanșând o asociație de idei care a dus inevitabil la o gheretă de lângă chei, unde bunicii mi-au cumpărat o bilă roz imensă din acea ambrozie lipicioasă și zahăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din strânsoarea mâinii ei și am spus: — Ne putem lămuri imediat. Am deschis ușa și m-am strecurat afară; Fiona m-a urmat până la trepte. Se făcuse răcoare și era liniște. Fuioare subțiri de ceață atârnau în aer și se încolăceau straniu în jurul luminii albe a lămpilor stradale. Am urcat și am coborât aleea, peste peluzele de iarbă și m-am uitat în ambele direcții pe stradă. Nimic. Apoi am căutat printre arbuști, băgându-mi capul printre ramuri, strivind crenguțe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
repugna ideea. Dar cu Susan, de la bun început, am simțit - aproape că am leșinat de plăcerea acelei realități uluitoare, palpabile - că mă atinge, că eu o ating și că ne-am lipit unul de celălalt, ne-am amestecat, ne-am încolăcit ca niște șerpi. Parcă fiecare bucățică a trupului meu era atinsă de fiecare bucățică a trupului ei, parcă din acea clipă întreaga lume nu mai putea fi percepută decât prin atingere, astfel încât în căldura umedă a patului meu, în întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o zonă populată. Nu mi-a venit să cred până n-am văzut o fotografie în ziarul de a doua zi, în care se vedea clădire unde fusese expusă cenușa lui, Casa Centrală a Armatei Sovietice; și în jurul ei se încolăcea, făcându-și loc prin străzile înnegrite, o coadă de oameni îndoliați, care se întindea în spate pe o lungime de nouă kilometri și în față pe o lungime de cinci kilometri. ...Si vous dormez, si vous rêvez, acceptez vos rêves
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
era necesar să se dez-ciocheze circa cincisprezece păsări pe minut, nu era întotdeauna posibilă o precizie absolută și au existat multe cazuri de nări arse și mutilări faciale. Nervii vătămați ai cioturilor de ciocuri aveau obiceiul să crească la loc, încolăcindu-se și formând neuroame cronice dureroase. Ca ultimă soluție, Dorothy a aranjat să se transmită muzică relaxantă în rețelele de cuști și în magaziile cu pui. Cel mai mare succes l-a avut Manuel, cu Muzica munților. 2. O A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
atinseră scobitura spatelui de sub cămașa de noapte. Încercă să-și amintească când visase ultima oară că era în pat cu o femeie frumoasă, trezindu-se, conștient că ea îl atingea, că el o atingea, că se împleteau, se încâlceau, se încolăceau ca niște șerpi de vis. Acest vis în care părea că fiecare parte a corpului lui era atins de fiecare parte a corpului ei, că din clipa aceea întreaga lume va fi percepută numai prin atingere, în asemenea măsură încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
criză notorie. Sora mea părea Îngrijorată. Kyle s-a Încruntat. Părinții păreau gata să leșine din cauza tăcerii. Tensiunea era palpabilă. Jill s-a ridicat de pe scaun, s-a dus la Kyle și s-a proțăpit pe genunchii lui. Și-a Încolăcit brațele În jurul gâtului lui, și-a apropiat obrazul de al lui și i-a șoptit ceva la ureche. Am aruncat o privire În direcția mamei, care părea că În vreo zece secunde avea să cadă În stare de inconștiență, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
geanta pe masă și Începu să scotocească prin el. Bucătăria era una de modă veche, victoriană, cu blaturi lungi de lemn și chiuvetă ciobită din piatră. La fereastră erau bare metalice, la fel ca la celălalte, și Între acestea se Încolăcea iedera. Era o lumină verzuie, foarte blîndă. — Ți-o imaginezi pe bucătăreasă și pe servitoare umblînd prin cămară, zise Helen Învîrtindu-se prin jur. — Da, așa-i. Și pe polițistul de zonă, strecurîndu-se la mijlocul rondului să bea o ceașcă de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
rujul de un roșu magnetic de pe buzele cărnoase, și care dansează natural în pantofii de lac, cu tocuri înalte, unduindu-se și învolburându-și părul negru, lung și bogat. Are un colan de aur la gât, o brățară de aur încolăcită pe mâna dreaptă, care-ți atrage privirile mai departe, înspre un inel cu o formă ciudată, șerpuind pe inelar, și poartă cercei lungi de aur în urechi (hm, ei îi stă bine cu cercei, constat, cu o pișcătură de invidie
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]