855 matches
-
Honecker. Kadar a văzut pioneza, s-a așezat și a exclamat "Au!". Doar Ceaușescu, cu un gest vizibil, a măturat cu palma pioneza de pe scaun și apoi s-a așezat satisfăcut!) În afară de statele socialiste, în perioada menționată RDG începuse sa încropească relații cu state occidentale, în Berlin apărând și primele reprezentanțe diplomatice ale acestora. Avea în schimb solide relații politice, economice și cultural-științifice cu țările "lumii a treia". Destinele Germaniei postbelice fuseseră stabilite prin Acordurile de la Potsdam, din iulie-august 1945,care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care participau artizani chilieni din toate regiunile, dar și realizatori din Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când cate un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
timbre, pe diverse tematici, și prinse artistic pe câteva cartoane, aveam o expoziție filatelică. Prin relații "de la om la om" am obținut de la Muzeul Național de Artă și de la Muzeul Țăranului Român 20 de afișe foarte frumoase, cu care am încropit o altă expoziție, ce se completa cu "România turistică" afișe primite cadou într-o vacanță de la foștii colegi din Ministerul Turismului. "Perlele coroanei" erau două expoziții ce s-au bucurat de mare succes: "Brâncuși" 36 de fotografii ale celebrelor sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
eu cred că mai de folos ne-ar fi aurul, întărește și Vlaicu cu înțelepciunea lui bătrânească. Frumos ne-ar sta! se burzuluiește Ștefan. Să neguțăm hoiturile marilor pașale ce se lăfăie în haremuri de marmură pe malurile Bosforului, fericire încropită pe jaful nemilos al popoarelor asuprite cărora le ia și bucățica de la gură! Dacă au atâta bănet, ce-au cătat în țara mea săracă?! Cine poate, oase roade"... Zicala asta o avem și la greci. De pașale să ne milostivim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
așa pramatie de domn nevolnic, ca ei, nestânjeniți să-și facă mendrele... Eu scrâșneam din dinți, îmi mușcam limba și-mi repetam: "Cine vrea să fie mare, trebuie întâi, să se facă mic!". Și mic am fost până mi-am încropit, ușor-ușor, pe nesimțite, mi-am încropit o ceată de flăcăi, tot unu' și unu'. Și... și când m-am simțit tare pe putere, în "Sfatul cel Mare al Țării" am strigat de-au zdrăngănit și zidurile: "Ajunge!!! Ajunge cu jaful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei, nestânjeniți să-și facă mendrele... Eu scrâșneam din dinți, îmi mușcam limba și-mi repetam: "Cine vrea să fie mare, trebuie întâi, să se facă mic!". Și mic am fost până mi-am încropit, ușor-ușor, pe nesimțite, mi-am încropit o ceată de flăcăi, tot unu' și unu'. Și... și când m-am simțit tare pe putere, în "Sfatul cel Mare al Țării" am strigat de-au zdrăngănit și zidurile: "Ajunge!!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vlahuță, văr cu poetul Alexandru Vlahuță, pe care prefectul țărănist ștefan Constantinov l-a dat afară din serviciu. Bietul Vlahuță lucra pe unde putea, cum putea, ca să poată trăi. Intr-o zi ia o cutie, o îmbracă în pânză neagră, încropește un trepied și merge la prefect. Domnule prefect nu vă port pică pentru darea afară. V-aș pofti să facem o poză cu toți funcționarii prefecturii. Va fi ceva de vis. Prefectul, gândind că ideea nu-i tocmai rea, adună
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la Bichigi trebuia să ajungem pentru a nu crea încurcături într-o perioadă și ea mai mult decât încărcată cu nenorociri. Ne-am mutat în locuința rechiziționată de la Ilie Hudulin care mai avea una în altă parte a satului.Am încropit paturi și saltele cu scândura și paiele cumpărate și, în urma telegramei trimise la Câșlița am pornit și eu. Aici trebuia să iau cap compas iarăși Banatul, ordinul de refugiu cu premilitarii fiind foarte clar în acest sens. Nu era ușor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a câștigat simpatia tuturor. Fără a fi pretențios, era amabil, dar sub aceasta se ascundea o mare ambiție. Era tipul de om care știe ce vrea de la viață și care se descurcă oriunde ar trăi. În scurt timp și-a încropit o gospodărie aproape de invidiat și a cumpărat o Dacie nouă. Pe măsură ce criza alimentelor se accentua, tot mai multe animale „își rupeau picioarele” și trebuiau sacrificate. Carnea era vândută prin fabrici de către o adevărată rețea de „descurcăreți”, care aveau clientelă permanentă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
își va construi acolo o casă. În ziua aceea, am plecat fără a putea face nimic. Peste câteva zile, instructorul a venit în sat cu un buldozer și a încercat să strice gardul pe care între timp omul și-l încropise în jurul țarinei. Împreună cu toți din familie, omul s-a culcat în fața buldozerului și strigat că el nu se mișcă din locul acela. După multe astfel de încercări, toată lumea a renunțat la a-l mai determina pe om să renunțe. În
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Honecker. Kadar a văzut pioneza, s-a așezat și a exclamat "Au!", doar Ceaușescu, cu un gest vizibil, a măturat cu palma pioneza de pe scaun și apoi s-a așezat satisfăcut!). În afară de statele socialiste, în perioada menționată, RDG începuse să încropească relații cu state occidentale, în Berlin apărând și primele reprezentanțe diplomatice ale acestora. Avea în schimb solide relații politice, economice și cultural-științifice cu țările "lumii a treia". Destinele Germaniei postbelice fuseseră stabilite prin Acordurile de la Potsdam, din iulie-august 1945, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
salamul Victoria și la apartamentul în comun din Balta Albă. Pentru a evada din această "căsnicie locativă în trei", inițiasem o acțiune de "divorț", reușind, cu eforturi financiare proprii, dar și cu cele ale fraților, surorilor, cumnaților și cumnatelor, să încropesc avansul necesar pentru un apartament de două camere. Așa că în aprilie 1974 m-am despărțit de cei doi colocatari, eu, fără regrete, ei, cu regretul de a pierde "accesul la frigiderul și aragazul meu" și de a fi nevoiți, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care participau artizani chilieni din toate regiunile, dar și realizatori din Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când câte un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tabla înmulțirii. * M-am simțit salvat, pentru o primă etapă. Într-adevăr, fără nici o pasiune, dar cu note bune, mi se părea o viață suportabilă, apropiindu-mă chiar de unii colegi, mai ales de cei foarte săraci, cu care am încropit o mulțime de mici aventuri, sfidând, într-un mod tacit, "lumea bună", dar cu totul neinteresantă pentru mine. Am fost atât de sensibil față de sărăcie pentru că, orgolios fiind, simțeam, ca o imagine de oglindă, jignirea celui sărac, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în criză (în sens negativ sau pozitiv: transformare). Sunt inerțiale, conservatoare instituțional. Cum carierele academice sunt o opțiune rară și netentantă, universitățile se bazează pe puținii profesori care nu au și alte cariere sau nu fac „turism universitar” ca să își încropească venituri decente sau chiar mari. Tendința conducerilor spre favoritism (boala morală centrală a sistemului) se explică și prin aceea că multe conduceri nu prea au pe cine se baza instituțional în afară de prieteni, rude, parteneri de afaceri, odată ce mulți profesori fac
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fără profesori, cercetători, medici, scriitori, manageri, constructori, softiști, fermieri, aviatori etc. Aceștia există mediatic anonim sau episodic, de obicei în legătură cu vreun scandal în zonă. Înțeleg că tentativa de a introduce măcar scriitori la „Zecepentru România” a eșuat. Oamenii nu puteau încropi numele acestora. Nu aveau de unde să le știe. Fiindcă televizorul spune cam tot ce este de știut pentru 90% din populație, pentru șoferi mai se adaugă și radioul, iar presa culturală are impact în propriile cercuri, rămânem o țară de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
păhărele de vin acru, căruțașul palavragiu chiar arăta să fi ajuns în acest stadiu. Înotând două ceasuri bune prin burniță și frig, căruța ne-a deșertat la marginea satului, pe o toloacă în care, pe două capre din scânduri, se încropeau pereții unei scene. Localnici și invitați se înghesuiau într-o casă de alături ca să „servească” câte un ou fiert și, la discreție, același vin acru. Am căpătat și noi, curățat de coajă, un ou și paharul plin cu care am
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
soție. Când s-a văzut stăpân pe acte, avocatul i-a scos pe bătrâni în stradă. Moș Tăutu a fost nevoit să facă rate pentru garsonieră. De nevoie, a cerut să îndrume un atelier la Casa pionierilor. Singur și-a încropit sculele și materialele. Noroc că, lăsându-i să facă ce vor, pentru copii, activitatea s-a dovedit atractivă. Nici de data asta bătrânul n-a fost ocolit de necazuri. Jinduindu-i uneltele, un coleg l-a pârât că profesorul îi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu seninătate pe străzile Parisului. (Cerșetorii aceștia nu sunt numai țigani, cum le place unora să spună, ci chiar țărani maramureșeni, bărbați și femei care se reped să-ți deschidă ușa, mai ales în fața oficiilor poștale (n-am înțeles de ce): încropesc ceva bani în felul acesta și apoi se întorc în satul de baștină și se pun să construiască o casă mai mare decât a vecinului. Adolescenții din Bois de Boulogne câștigă mult mai bine, dar și sunt victimele rachetajului (dacă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
le-au falsificat cu bună știință numai spre folosul lor. Pentru a ne dezmetici puțin din această sminteală, să încercăm a face ceva lumină în întunecimile lor. Se știa limpede atunci prin secolele V-ll î.e.n. cînd ei încep să-și încropească conceptele religioase iar din secolul ll î.e.n. cînd plesnesc în soare scrierile apocaliptice, că filistenii și egiptenii veneau din același neam. Ivriții spun în textele de mai sus că filistenii și canaaniții erau rude foarte apropiate, iar în prezent, bazîndu-se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că sunt în lanțuri și sunt un mare bandit; mă loveau de pe ambele părți ale podețului mai puternic, slobozind și înjurături. Acum eram în tranzit, în drum spre Pitești, tărâm apocaliptic unde mă așteptau corbii reeducării. Aici, la Jilava, am încropit și câteva versuri anticipând fenomenul Pitești: „Pitești, Pitești infern ce tulbură orice minte Ca un șuvoi de ape, un timp ce l-am trăit Mustrare, ispășire, ofrandă de pe munte Mi-aduc în piept toți morții, cu care-am pătimit” (Autorul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
În general, autorul stilizează poezia populară, versul sunând deseori arghezian: „Mohorât și cu zâmbre la gură/ de-atâta clacă și umblătură/ Mă-ntorceam la miezul nopții din sat/ ca un pui de satană-nțărcat” (Ucigă-l toaca) sau: „Unde mi-am încropit eu culcușul/ A venit și-a stuchit spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
scrieți și mă Întorc la prefața mea, cu care am Început. Văzând mâna dumnezeiască, nu pot să nu v-o spun: Prefață O fac eu, autorul. Toate personajele mele caută, aleargă, speră să poată regăsi capătul firului rupt, să poată Încropi cât de cât armonia turburată din sau fără voia lor. Nu aspiră la dealuri de bogăție, fericire, liniște, doar un strop, pentru ele supremul ideal. Nu-l prea găsesc și se Întorc spre ele Înșile, se gândesc și Înțeleg vântul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cartea ta. O primă Înseilare am făcut-o dar nu-i suficient. Apoi sunt preocupat de ce se Întâmplă cu noi, ca țară și popor. Gândul este sigur prea uriaș pentru importanța mea, da, ca om, nu mă lasă liniștit. O să Încropesc ceva tablete sub cupola: „Se aprind luminițe În catedrala pustiită”. Pustiită aș vrea să Însemneze: neglijată, lăsată de izbeliște, Înruginită și noi trăim și ne spunem „ei, și, asta este!”. Păi, nu asta este ci intrarea solidă pe drumul vieții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am primit documentele trimise de prof. V. Tempeanu. Ele erau necesare autorului Monografiei, la care voia să continue munca, chiar dacă nu se va serba Semicentenarul școlii. Toate au rămas În arhiva Liceului, sau poate la... cel ce se străduia să Încropească Monografia. 919 ca simplu particular). Am trimis și o cerere În acest sens. Cum stați cu sănătatea? Ați primit medicamentele de la München? Nu știu, ce e acolo, că nici noi n-am primit nici măcar vești. Unde ați ajuns cu lucrările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]