2,323 matches
-
I-a și 49 de a II-a. Dintr-o altă catagrafie de la jumătatea veacului, neterminată, cuprinzând 638 capi de familie evrei din Botoșani, rezultă că 407 familii nu aveau nici dugheni, nici case proprii. Bărbații practicau peste 70 de îndeletniciri, de la croitori de haine femeiești și țărănești, până la „negustori din picioare” (fără dugheni), slugi și cerșetori. În despărțirea a II-a din Iași la 1860 se aflau 159 de negustori sudiți, din care numai 29 erau de starea I-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încasării capitației. Este de netăgăduit însă că, în acea epocă, avea loc o sporire absolută a populației birnice, în condițiile când imigrarea țăranilor în orașe apare ca un fenomen social real și confirmat. Situația materială precară a birnicilor rezultă din îndeletnicirile lor. O parte dintre ei, îndeosebi cei statorniciți de mai multă vreme în orașe sau originari acolo, practicau agricultura și creșterea vitelor pe moșiile orașelor. Mulți însă se ocupau cu cărăușia, harabagilâcul, erau argați, zilieri ș.a.m.d. Am văzut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pentru cultivarea acelor loturi ajunse în proprietatea unui orășean mai înstărit trebuiau brațe de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă. Cei mai mulții dintre birnici, chiar dacă aveau în posesie mici loturi de pământ, practicau cele mai felurite îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci, carile toți se găsesc argați pe la unii și alții, negăsind (e vorba de 90 de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greșeală să extindem caracterizarea situației economice și sociale a marilor boieri din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
167 negustori și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.d., adică, în cea mai mare măsură, negustori care vând produse rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de producție și schimb dominate de mica producție destinată pieții. Toți aveau de suferit de pe urma regimului feudal, de pe urma privilegiilor starostilor de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 1711 a domnitorului către moldoveni. „Cauza - spunea și A. D. Xenopol - care l-a îndepărtat pe Cantemir de turci [...] era convingerea adînc înrădăcinată în el despre starea de decădere în care se aflau turcii, izvorîtă din serioasa și îndelungata lui îndeletnicire cu istoria otomanilor”. Dimitrie Cantemir n-a întârziat să pună de acord, în limitele concret posibile, ideile cărturarului cu practica politică, după cum o probează relațiile sale din 1703, la Constantinopol, cu Toma Cantacuzino (inorogul, adică cel dintâi, și șoimul, cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câtorva despoți și autocrați), împotriva spiritelor realiste, dacă doriți și romantice, utopice și „criminali” în spaima exagerată atunci a testamentarilor decedatei „Sfintei Alianțe”. 2. Pletora etniilor și națiunilor, în parte amalgamate prin înrădăcinări originare sau strămutări benevole ori silite, prin îndeletniciri sau servicii privilegiate (fanarioți, greci etc.), prelungirea (cu o durată necunoscută vreunei zone europene) a dominațiilor și stăpânirilor străine, amânarea dincolo de granița ce desparte secolul XIX de cel de al XX-lea a rezolvării construcției național-statale au făcut din sud-estul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era și firesc de vreme ce toate aceste domenii de activitate erau convergente, tinzând către atingerea unui singur obiectiv major: emanciparea socială și națională a românilor. Spre deosebire de mulți dintre tovarășii săi de luptă, care s-au consumat și ei generos în variate îndeletniciri, fără să se realizeze integral în nici una dintre ele, N. Bălcescu s-a afirmat, într-o viață dureros de scurtă, ca cel mai avansat om politic al vremii și ca primul istoric român modern, deplin deschizător de drumuri. Ce-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
printre acele cîmpuri largi ale Veciei fără margini, Un Dumnezeu, iar nu un Om, Învingător în glorie triumfătoare, 10 Și Fiii Veșniciei toți mi se pleca-vor la picioare". [Glasul Întunecat răspunse: "O Urizen, Prințe-al Luminii"] Întîi Negoț și Îndeletniciri, corăbii și vase înarmate clădi el Ca să plutească peste-adînc cu multă osteneală; și pe uscat copii vînduți sînt pentru-ndeletniciri Ale cumplitei trebuințe, trudind mereu noapte și zi pînă ce, viața lor 15 Toată fiind stinsa, luat-au chipul nălucii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Fiii Veșniciei toți mi se pleca-vor la picioare". [Glasul Întunecat răspunse: "O Urizen, Prințe-al Luminii"] Întîi Negoț și Îndeletniciri, corăbii și vase înarmate clădi el Ca să plutească peste-adînc cu multă osteneală; și pe uscat copii vînduți sînt pentru-ndeletniciri Ale cumplitei trebuințe, trudind mereu noapte și zi pînă ce, viața lor 15 Toată fiind stinsa, luat-au chipul nălucii în sumbră deznădejde; Și miriadele de sclavi, duși în corăbii,-împovărează-adîncul răsunînd dogit, Si zornăind de lanțuri; Universala-Împărăție geme. Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ducele declară că pentru el toate femeile sunt la fel și că este dezgustat de soții geloși. Aria Pari siamo - din actul I, scena 2 Rezumat : După ce l-a întâlnit pe Sparafucile, un asasin plătit, Rigoletto face o paralelă între îndeletnicirile lor. Aria Caro nome - din actul I, scena 2 Rezuamat : După întâlnirea cu Ducele deghizat în student sărac, Gilda își exprimă sentimentele de dragoste pentru acesta. Cabaletta Possente amor mi chiama pentru aria Ella mi fu răpită! Rezumat : Curtenii îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în ghiveci și simt nevoia să afle mai multe amănunte din acest domeniu. Înființarea și întreținerea culturilor floricole în câmp și în spații protejate prezintă o preocupare utilă, plăcută pentru tineri, demonstrându-se în acest fel valențele educative ale acestei îndeletniciri. Spațiile cu flori din curtea școlii, ghivecele cu flori din laboratorul de biologie din școală și din sălile de clasă contribuie la dezvoltarea unui comportament ecologic și formează la elevi deprinderea de a observa, de a descoperi și de a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
dat, Într-un anumit ceas. Dacă a trecut sorocul, aproape că totul este pierdut. Există un timp pentru a preda și un timp pentru a Învăța. „Pentru orice lucru - ne spune Ecclesiastul - este o clipă prielnică și vreme pentru orice Îndeletnicire de sub cer... Vreme este să păstrezi și vreme să arunci... Vreme este să taci și vreme să grăiești” (Eccl. 3, 1, 6, 7). E un mare noroc să-ți iasă În cale cine și când trebuie. E o mare șansă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce ține de substanța vieții. Care este timpul prielnic al acțiunii și al Înfăptuirii lucrurilor? Ne-o spune Ecclesiastul (3, 1-8), Într-o formulare unică și plină de tâlc: Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice Îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești. Vreme este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
posibilitate pentru Învățământul preșcolar Cercetând programa activităților instructiv-educative pentru Învățământul preșcolar, constatăm cu uimire că lipsește componenta religioasă. Activitățile pentru care sunt explicitate obiectivele și conținuturile aferente vizează educarea limbajului, formarea abilităților de calcul matematic, cunoașterea mediului, educația pentru societate, Îndeletnicirile plastice, artistice și muzicale, educația fizică și pentru mediul casnic. Într-un singur loc se amintește de posibilitatea introducerii În planul de Învățământ, la activități opționale, și a elementelor de educație religioasă, alături de multe alte activități, cum ar fi Mari
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ar fi logica, psihologia, literatura universală etc.), respectiva structură pe discipline și ore rămânea În continuare masivă, antrenând consecințe negative asupra elevilor, cu reverberații care astăzi au devenit evidente. Se pregăteau oameni dezorientați, nefixați nici În cultura generală, nici În Îndeletnicirea practic-aplicativă. S-a uitat lecția liceului tradițional românesc din perioada interbelică, orientat spre cultura generală, iar În numele viitorului (care nu știam cum va fi) s-a sacrificat trecutul (care știam cum a fost). Se impunea o regândire a programelor de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
poetul, retras în casă, la gura sobei - el are teroare de intemperii -, se lasă împresurat de fantasme, deslușind în jocul limbilor de foc plăsmuiri nemaivăzute (Serile la Mircești). Gerul, iarna sunt personificate, ca în mitologia populară. Un imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil tonus amoros, însă idila care îi ațâță suferă de prea mult dichis, alintându-se în artificiozități. Acest lirism descriptiv, bucolic etalează, în ornamentica lui, o notă
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
a narațiunilor din volumele Goliath (1999) și Bătrânul și Marta (2002) este sesizarea conflictului dintre realitate și iluzie. Memoria timpului individual și istoric trebuie să cedeze progresiv utopiei: tot ce aparține trecutului este considerat patologic și, paradoxal, scrisul devine o îndeletnicire letală, iar nu una anamnetică, a conservării memoriei colective. SCRIERI: Ceremonii insidioase, Iași, 1985; Poeme în alb-negru, Iași, 1987; Intimitatea absenței, Piatra Neamț, 1992; Cântece de îngropat pe cei vii, Piatra Neamț, 1993; Fratele meu, străinul, Iași, 1995; Titanic șvaițer, Iași, 1997
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
dintâi a ținut cu acest prilej un discurs intitulat Principiul naționalităților în secolul al XIX-lea și starea culturii românilor din Bucovina, prezentând totodată și scopul societății: „perfecționarea reciprocă a membrilor pe terenul național, literar și social, prin prelegeri literare, îndeletnicirea în arta oratorică, susținerea unui cabinet de lectură, a unei biblioteci, aranjări de petreceri, serate literar-declamatorice muzicale, sprijinirea membrilor sărmani și căutarea lor gratuită în caz de boală”. Ședințele Societății erau fie administrative, fie social-literare. La aceste ședințe se făcea
ARBOROASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285417_a_286746]
-
clase primare în comuna natală, a fost obligat să-și câștige existența ca muncitor necalificat pe șantierul Rafinăriei Teleajen, urmând totodată și cursurile liceului seral din Ploiești, pe care l-a absolvit în 1955. Între 1955 și 1958 practică diverse îndeletniciri: croitor, dactilograf, laborant, librar, bibliotecar etc. Urmează, între 1962 și 1967, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, perioadă în care a condus, ca președinte, cenaclul literar „Mihai Eminescu” al Universității bucureștene și a fost angajat ca
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
noi, în estul Europei, nu s-a putut stabili numărul locuitorilor, dar s-a apreciat că, în secolele VI-VII, existau 400 de așezări (locuințe și necropole-cimitire) în Moldova, Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Transilvania și Banat.4 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri Cea mai veche și mai răspândită dintre ocupațiile de bază ale populației sedentare de la Dunăre și Carpați a fost agricultura și creșterea animalelor. Timp de milenii-încă din neolitic-strămoșii românilor au arat și semănat pământul din câmpii, văi, depresiuni, podișuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera), colligere (a culege), machinare (a măcina). Dăinuirea timp de secole a acestei terminologii agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după întemeierea statelor, în secolul al XIV-lea, încercărilor de supunere ale boierilor și mănăstirilor.13 Structura obștii țărănești. Satul românesc medieval este rezultatul așezării unei obști, reunită prin legături de sânge, pe un hotar ce dă putința îndeplinirii tuturor îndeletnicirilor străvechi: păstorit, agricultură, pescuit, vânătoare, ocupații casnice (olărit, tors, țesut). Satele sunt așezate pe un teritoriu alcătuit prin alipirea, adesea la distanțe mari, a unor zone deosebite de muncă (agricultură). Astfel, satele aveau parte la munte, parte la pădure, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
terra (terrae). Comunitatea rurală s-a organizatt ca o obște sătească, condusă de un jude (judex) și de un sfat alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care vegheau la interesele comunității ce practica o economie agro-pastorală. Așezările și locuințele, ocupațiile (îndeletnicirile) tradiționale au terminologie latină. În ceea ce privește continuitatea, rolul principal l-a avut Transilvania, o adevărată cetate, oarecum inaccesibilă călăreților nomazi, dar aceasta poate fi urmărită și în Banat și Oltenia, ca și în regiunile extra-carpatice, Muntenia și Moldova. Populația daco-romană a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noțiuni de famile: om (homo), bărbat (barbatus), femeie-muiere (mulier), părinte (parentem), fiu (filius), fiică (filia), soră (soror), frate (frater), cumnat (cognatus), socru (socer), ginere (generem), nepot (nepos), însușiri fizice și sufletești: bun (bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]