2,093 matches
-
regilor ungari n-au avut o amploare deosebită-cronicile ungare medievale nu le consemnează, probabil erau confruntări mici, episodice. În ceea ce privește pe "schismaticii", menționați în documente, este bine să precizăm că nu întotdeauna ele se referă la românii extra-carpatici, cum se crede îndeobște, ci, mai ales, la rutenii din imediata vecinătate a Ungariei, care însoțeau pe mongoli în atacurile lor de pradă sau le organizau ei înșiși, fapte consemnate în izvoarele vremii. Cu privire la participarea românilor la incursiunile mongolilor din Transilvania și Ungaria nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
combativ și de enorma energie comprimată, avea să fie bine utilizat în propovăduirea „formulei de dezvoltare a culturii românești”. Modalitatea adoptată nu a fost studiul critic, „științific”, ci articolul de ziar, ancorat în stricta actualitate, precum și eseul. Impulsul inițial e îndeobște polemic, C. procedând la demontarea și respingerea aserțiunilor enunțate de adversari, nu fără scăpărări de ironie și sarcasm, ce duc, de multe ori, la expresii tari, la violente injurii. Adesea, el face loc somptuoaselor evocări ale unor mari simboluri culturale
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
contradicție și complementare; Petru Comarnescu își revendică această concepție (la fel alegerea termenului symposion „în cinstea lui Plato” și numele asociației). Modalitatea devine suspectă într-un mediu social ce se radicalizează politic. Fără longevitate în atare condiții, tânăra asociație e îndeobște apreciată ca „ultima tribună liberă” dinaintea scindării ireconciliable a vieții publice românești. Anecdotica legată de simpozioanele de la Fundație relevă cu precădere carențele de mentalitate ale publicului, ale presei și oficialităților. Turbulență și fanatisme la unii, măsuri de forță și cenzură
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și la „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei” și își tipărise volumașul Fără noroc (1897), e adus la ziarul „Epoca”, unde mai folosește pseudonimele Raul și Beatrice. Student la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1903, publică, îndeobște versuri, în „Foaia populară”, „Familia”, „Arhiva”, „Tribuna familiei”, „Noua revistă română”, „Apărarea națională”, „Antisemitul”, „Secolul”, „Cronica”, „Jurnalul” ș.a. În 1902 era secretar de redacție la „Viitorul” și, poate, la „Gazeta Moldovei” din Iași. Ulterior scrie sporadic, dedicându-se mai mult
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
cu timpul, prezentarea unor teorii noi, a unor descoperiri și, complementar, lupta „în contra producțiunilor științifice greșite”. Campaniile revistei, susținute energic, cu agresivitate chiar și cu intemperanță, au influențat într-o măsură o parte a spiritului public. Prin cicluri de articole, îndeobște prelucrări, cu adaosuri și exemplificări la îndemâna cititorului român, prin rubrici speciale, sunt aduse în pagină, într-un stil accesibil, varii cunoștințe. Se vorbește mai cu seamă despre darwinism, materialism, ateism. Derivată din aceste opțiuni, neocolite de eclectism și empirism, orientarea
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
Din 1925, C. își lărgește spectrul, scoțând numere speciale consacrate artelor plastice, arhitecturii, sculpturii, artizanatului și unor personalități marcante precum C. Brâncuși, însoțite de articole programatice. Legătura indisolubilă dintre constructivism și arta abstractă nu exclude însă ponderea mare acordată literaturii, îndeobște poemului, definit de Ion Vinea ca „rezultantă a tuturor artelor”: „muzica, plastica, literatura, sunetul, materia, verbul se rezolvă în poezie”, scrie poetul mentor al mișcării (Principii pentru timpul nou, 1925). Principalele repere ale curentului constructivist în lirică, intelectualismul, citadinismul, geometrismul
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
au dat și aprecieri mai obiective asupra scrierilor lui. Cu un titlu relevând o anume prețiozitate, cartea de debut reunește mai multe povestiri ce încearcă să dea un tablou al războiului dus de armata română în 1916-1917. Perspectiva narativă este îndeobște a unui participant direct, implicat, care însă cedează prim-planul altor personaje: cunoscuți, comandanți, colegi de școală militară sau simpli soldați. Detașată și sinceră, neevitând scenele atroce și trăirile mai greu avuabile, narațiunea impune impresia de autenticitate. La aceasta mai
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
Secolul 20”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Vatra”, „Neue Literatur”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Observatorul cultural” ș.a., ori străine, precum „Der Pfahl”, „Arcadia”, „Neohelikon”, „Revue germanique internationale”, „Sprachkunst”, „Südostdeutsche Viertelsjahresblätter” ș.a., în acestea din urmă semnând îndeobște Andrei Corbea-Hoisie. Coordonează, de asemenea, mai multe volume colective din seria „Contribuții ieșene de germanistică” și, alături de câteva ediții publicate în Germania și după mai multe traduceri în românește (din Hans Robert Jauss, Valeriu Marcu, Th. W. Adorno), încredințează tiparului
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
în mod constant încă de la începuturile modernității, îi prilejuiește un excurs în istoria criticii literare, care îl conduce la afirmația că realizările spiritului critic sunt „însumabile”, acestea pierzându-și actualitatea, paradoxal, prin aceea că devin „bunuri comune”; ceea ce se socotește îndeobște ca fiind „creație” într-o operă de critică literară sunt așa-numitele „valori auxiliare” (virtuți stilistice, talent portretistic, capacitate imaginativă), valori care, contribuind în mod esențial la păstrarea interesului pentru o operă altminteri perisabilă, trebuie totuși apreciate „în funcție de gradul lor
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
număr. Interesul pentru literatură este sporadic, proza și poezia lipsind din cuprinsul revistei. În articolul Anul literar 1934, Eugen Ionescu afirmă că lipsa spiritului critic în literatura română a dus la imposibilitatea afirmării unor creatori de talent, critica literară dezbătând îndeobște rolul social al culturii, participarea intelectualilor la democratizarea vieții. Exagerând valoarea lui Ion Minulescu, Al. T. Stamatiad și F. Aderca, pe care îi compară cu Paul Valéry, Charles Baudelaire și Julien Benda, E. Ionescu nu-i menționează, în schimb, pe
CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286518_a_287847]
-
precum și la raporturile textului cu tălmăcirile anterioare, parțiale, din Scriptură în limba română - tipăriturile lui Coresi, Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad, tipăriturile mitropolitului Dosoftei al Moldovei sau traducerea Vechiului Testament rămasă în manuscris de la Nicolae Milescu. S-a considerat îndeobște că la întocmirea acestei ediții a Bibliei au contribuit un grup de cărturari din Țara Românească, între care, frații Radu și Șerban Greceanu (celui dintâi datorându-i-se și Stihurile asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Ioan Șărban C.
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
și cu numărul de tăblițe pentru fiecare scriere. După inventarea și răspândirea alfabetului, cartea, sub forma ei de rulou, își găsește din ce în ce mai mult locul în b., unele devenite celebre în istoria culturii universale. În lumea elenistică, două sunt b. cunoscute îndeobște. Una este cea din Alexandria Egiptului, cea mai mare b. a civilizației antice, fondată de Ptolomeu I Soter (305-283 î.Hr.). Învățații pe care Ptolomeu al II-lea Philadephul (283-246 î.Hr.) i-a chemat în Egipt au fost atrași nu numai
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
o cumpănă a judecății. Se mai inflama din când în când, ca în riposta dată lui A.D. Xenopol, Les Juifs roumains (1903), succint expozeu asupra chestiunii evreiești la noi. Lepădând afabilitatea surâzândă, socialistul cu gambetă scoate aici câteva scrâșnete. Dar îndeobște e volubil și sagace, un atu al comentariilor sale fiind bunul simț. Asistând, în calitate de cronicar teatral, la un șir de premiere, constată că mizanscenele sunt covârșite de „furoarea decorului și a regiei”, pentru că unii regizori, socotindu-se „alfa și omega
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
reticulului sarcoplasmic (triadă) există numeroase conexiuni și canale. Mecanismul esențial de eliberare a calciului din reticul este prin deschiderea unor canale dependente de calciul citosolic (receptori pentru ryanodină de tip RyR1; vezi cap. 5.9.18). Deși aceste canale sunt îndeobște utilizate pentru CICR, în acest caz activarea lor nu se face de către calciul extravezicular. Există o cuplare directă a RyR1 cu o proteină plasmalemală care joacă rol de senzor de voltaj. Aceasta este subunitatea α1 a canalelor de tip L
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de la romei, afară de două, căci nu se mai ținu decât Patmos, cetatea dinlăuntrul munților Achridei, precum și bine întăritul oraș Tzepaena, zidit în punctul unde se ating două puternice șiruri de munți, Emul și Rhodope, prin mijlocul cărora curge Hebrus, numit îndeobște Marița. Patmos căzu curând de armele romeice conduse de Alexios Dukas Philantropenos, pe când Tzepaena se menținu statornică, nu voi nici să știe de-o supunere de bunăvoie, oțărînd rău pe ambițiosul împărat. În sfârșit monarhul acesta se hotărî să recapete
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai că trecu cu toți oamenii săi la Mohamed, dar avu chiar cutezarea de-a veni călare spre șirurile de bătaie ale lui Musa și de-a le provoca energic de-a se lepăda de Musa, a cărui tiranie e îndeobște cunoscută, și să ia parte lui Mohamed, un regent exemplar, pe care îl numi cel mai bun vlăstar al casei lui Osman. Aflând aceasta, Musa plin de mânie s-aruncă asupra trădătorului, îl ajunse din fugă și-l spintecă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în ceea ce ei numesc "război total", acționând în afara unui sistem pe care nu-l recunosc, iar cei care nu împărtășesc aceleași orientări religioase pot fi socotiti o țintă legitimă. De altfel, violența și amploarea acțiunilor acestora din urmă depășesc ceea ce îndeobște consideram a fi act terorist, așa cum atentatele din 11 septembrie, din America, au dovedit-o cu prisosință. Extremiștii cu convingeri religioase profunde îi socotesc inferiori pe cei care nu aparțin comunității de la care ei se revendică. În consecință, îi descriu
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel, în 1943, chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat din Claviceps purpurea un drog psihedelic și halucinogen extrem de puternic : LSD-25 (dietilamida acidului lisergic). Îndeobște însă, această ciupercă psihotropă era ingerată involuntar. Ignorând urmările, țăranii mâncau pâinea făcută din făină de secară infestată (Secale cornutum). Faptul i-a făcut pe unii etnologi să considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc în secolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
raiul, respectiv iadul, ca rezultat al unei singure șanse, oferite de o singură viață și aceea predestinată, deci cu un handicap din start, fapt ce provoacă o criză în perceperea/acceptarea unei Ființe Supreme, de o milostenie infinită. Alternativa prezentată îndeobște este repetarea vieții, deci posibilitatea de a repara greșelile și a obține în final raiul sub forma Nirvanei; cu alte cuvinte amânarea verdictului și întârzierea acestei evoluții, motiv pentru care creștinismul a respins-o . Deși nu acesta (propagarea doctrinei reîncarnării
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vitalitatea, n.n.) prevalează materia inertă, dar superior simțurilor este mentalul (conștiința, n.n.), și inteligența (gândirea, n.n.) depășește mentalul. Totuși, încă mai sus de inteligență se află sufletul ”. Elementul spiritual este, deocamdată, pentru stadiul evolutiv al omului (mediu), inaccesibil subdivizării și, îndeobște, este considerat unic (v. fig. II.2). Eul revelă, pentru omul perfect, trei aspecte dar, ca și în cazul elementului spiritual, se manifestă pentru omul actual, mediu, ca unic (v. fig. II.2). Toate aceste principii sunt atribute ale unor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
odată manifestat, al omului îl propulsează pe acesta în regnul inițiaților (semizeilor), iar Eul (în care urmează să se manifeste) corespunde elementului perfect al Universului, adică ceea ce percepem, din spațiul nostru fizic, ca divinități (v. §II.4.3.5). Este îndeobște cunoscut faptul, de altfel firesc, al imposibilității de a descrie cu cuvintele/noțiunile din planul nostru fizic strările din planele superioare, hiperfizice . Cu atât mai mult, e mai greu de exprimat și totodată de conceput natura entităților care se manifestă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Universului. Se impun, în contextul secțiunii de față, câteva considerații legate de modelul segmentului material al Universului. Modelul unui Univers pulsator monoplan, adică cam ceea ce se acceptă în cea mai optimistă optică curentă este, în viziunea noastră, ceea ce se cunoaște îndeobște ca modelul Big Bang , completat, acolo unde nu se pronunță, printr’un Big Crunch ș.a.m.d. cu o perioadă estimată la 80x10 (la a 9) ani. În acest model, Big Crunch-ul are ca pol o gaură neagră, interpretată îndeobște
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
îndeobște ca modelul Big Bang , completat, acolo unde nu se pronunță, printr’un Big Crunch ș.a.m.d. cu o perioadă estimată la 80x10 (la a 9) ani. În acest model, Big Crunch-ul are ca pol o gaură neagră, interpretată îndeobște ca un astru cu o densitate enormă de materie. Știind că o tonă de materie conține 1029 nucleoni, dacă am accepta masa unei găuri negre (de exemplu 109 tone) concentrată în volumul unui nucleon, ar rezulta o densitate incredibil de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
evoluție ale corpului grosier (ansamblul corpului, celula, substanța inanimată de bază etc.), rezultă că disiparea acestui corp se face treptat: − partea corespunzând nivelului superior, al ansamblului corpului grosier, ce-l părăsește laolaltă cu corpurile mai subtile, la care se referă îndeobște întreaga literatură de profil și care este cel părăsit la rândul său, după trei zile de ansamblul corpurilor mai subtile; − părțile corespunzând nivelurilor inferioare, a căror disipare lentă, pe măsura descompunerii corpului grosier dă naștere la fantome; − în condițiile terestre
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
post mortem”, discutăm acum două aspecte strict legate genetic, după părerea noastră, între ele: “întâlnirea cu alții”, respectiv “ființa de lumină” . După parcurgerea tunelului, subiectul trecerii de la moarte are impresia că este întâmpinat de ființe spirituale pe care le identifică îndeobște cu părinții, rudele ori prietenii decedați înainte și chiar, mai rar, cu “spiritele lor păzitoare” ori “ajutorii spirituali” . Deși majoritatea cititorilor unor astfel de relatări înclină să creadă așa, noi ne exprimăm îndoiala, mai ales aducându-ne aminte de Bardo-Thödol
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]