1,021 matches
-
mai prețiosu-i „raport”, după care i-a dat drumul prin poșta specială pe adresa: Uniunea Tineretului Muncitoresc, Comitetul Central. Asta se întâmpla exact pe data de 1 Iulie 1947, neuitând să coase la dosar copia acestui document din care neam „înfruptat” și noi prin atenta lui cercetare. Subcapitolul XII Anul 1947 a adus unele noutăți extrem de importante și de prețioase pentru nou redenumita organizație a uniunii tineretului muncitoresc din Vaslui. Trebui să reamintim faptul că în momentul (nefericit!) al apariției la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ghimpu, semnase o chitanță la prefectură în valoare de 1.000 de lei, „...ce reprezintă transportul cu trăsura mea la gară a repatriaților”. Data emiterii fusese 28 decembrie 1944, a doua zi de Crăciun, când tot creștinul trebuie să se înfrupte cu friptură de purcel tăvălită prin usturoi și vin „de butuc” dar merită să amintim faptul că „țarul roșu” interzisese manifestările religioase chiar dacă în tinerețe fusese elev la un Seminar de popi creștini ortodocși. Cum toată lumea trebuia să se adape
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au constituit și se constituie ca discursuri așezate, substanțiale, stimulatoare, de punere în dialog, spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din care urmează să se înfrupte nenumărate cohorte de cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cum spun ele. Și cum, altceva nu doriți? Nu, mulțumesc! Îi răspund eu și mă așez lângă un bătrân care Își scosese dintr-o plasă niște slănină din care acum tăia cu brișca câte puțin și o pune pe pâine, Înfruptându-se. Aici, la noi, nu se consumă decât din bucatele noastre! Îl apostrofă fata de la bar. Dacă-i așa mare bai, dă-mi și patru mici de ai dumitale și un deți de palincă, dar vezi să nu fie de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de la bar. Dacă-i așa mare bai, dă-mi și patru mici de ai dumitale și un deți de palincă, dar vezi să nu fie de aia proastă. I se aduse micii, palinca și pâinea, dar el continua să se Înfrupte din slana de acasă fără să o bage În seamă pe fătucă. Am coborât la vale că azi e zi de pensie, ținu să-mi spună comeseanul. Dar, dumneata nu iei o tărie? Doar nu ești suferind de bei doar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
prea bine ascunsă, o luare de poziție în favoarea noii stări de lucruri, prin urmare a progresului și științei rațiunii, Weber este la fel conștient de neîndurătorul destin pe care modernitatea îl rezervă. Odată pierdută inocența originilor, omenirea care s-a înfruptat din arborele cunoașterii nu mai este dispusă la sacrificium intellectus și devine refractară oricărei credințe. Iar plata pentru cuceririle sale va fi incapacitatea de a fonda în mod rațional valori ultime și alegeri ale vieții. Este destinul epocii noastre scria
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
jivină e în război de-a pururea cu noi; pe cînd viețuitoarea dinainte te rog să iei aminte! n-ar fi în stare să ne facă, zău, nicicînd un rău... Ba poate chiar ții minte ce te-nvăț? ne-am înfrupta din ea la vreun ospăț. În schimb, Cotoiul, fiule e-o cutră, ce prin cruzime sau prin viclenie își bizuie pe șoareci, cum toată lumea știe, întreaga lui bucătărie. Să nu mai judeci lumea, băiete, după mutră!" (La Fontaine, Fables) Observăm
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
schimb semantic (ibidem, p. 198) contaminează părți întregi din Paradou și face posibilă elipsa descrierii actului sexual printr-o deplasare narativă asupra grădinii (cosmos) și care se regăsește recategorisită în subiect animat (Anthropos): (17'') Albine i se oferi. Serge se înfruptă din trupul său. Iar grădina întreagă, întocmai perechii de îndrăgostiți, se prăbuși, într-un ultim țipăt de plăcere. Copacii se-ndoiau la pămînt, izbiți parcă de-o pală puternică de vînt; ierburile lăsau să le scape de pe buze un suspin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de vin. Bunicuil le lua, mulțumea frumos și le punea în buzunarele adânci de la anteriul cu care era îmbrăcat. După ce-și termina rondul, se ducea acasă și se delecta cu câteva păhărele de rachiu și de vin și se înfrupta cu mâncarea primită. Și nu știu cum se făcea că bunicul nimerea numai casele unde locuiau familii tinere, avea, pesemne, un scop, poate și acela demografic. Mi-l imaginez pe bunicul Dumitru ca fanaragiu, cu scara și cu bidonul de gaz, cum
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cazan tare ca focul.Apăi, ce să facă, cu barbatu' ei bețâv! răspundea răcanul cu ochii pironiți aiurea, poate cu gândul acasă. - Da' tata mai are vițălul acela balțat, na, că acum o fi ditamai boul!? îl mai întrebă gradatul înfruptându-se lacom dintr-un pui de gâscă fript. - O murit ast-vară, nu-ș ce-o avut! - Cine, dumnezeii și prescurea, tata?! Și uite așa, eu cu Rică ascultam și râdeam cu hohote, când de bancurile noastre, când de aceste frânturi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
celuia care a plecat dintre noi este deja o amintire aproape vagă. Pe fețele mesenilor este imprimat un zâmbet, încremenit acolo de complezență, „că așa se cade”, iar ochii privesc cu lăcomie la bunătățile de pe masă din care se vor înfrupta din belșug. Totul devine coveniență, se bea și se mănâncă bine, se schimbă replici care mai de care mai „spirituale”, iar îndurerata mamă, soră, frate sau unchi se întreabă: oare am făcut bine că am mai organizat și această pomenire
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mare care se înalță deasupra stufărișului? Dar ia uite ce frumos sare știuca aceea, o fi flămândă, ce zici? Vezi roiul de țânțari care zumzăie deasupra noastră și face eforturi disperate să străbată prin fumul care ne înconjoară ca să se înfrupte din sângele nostru? Dar sălciile astea bătrâne de sute de ani, câte n-or fi văzut la viața lor! Vezi tu, Sandule, asta-i Delta! "E frumoasă, dom-le!". S-a uitat lung la mine, apoi mi-a spus, puțin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
omul, oricât de flămând ar fi. Dar în haită? Căci eu aveam de-a face cu o haită. E suficient să atace unul, deobicei lupoaica, după care se reped și ceilalți. Speram că nu vor îndrăzni să încerce să se înfrupte și din carnea mea. Oare de ce-mi tremură așa de tare genunchii? Mi-e frică? S-ar putea. Dar de ce să-mi fie frică dacă n-am mai trăit niciodată o asemenea experiență? Hai, omule, fii bărbat, m-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
convine. Spiritul de corp, spiritul militar trebuie create; o linie de demarcație adâncă îi separă pe fiii de familie bună de cei din burghezie. În general, se prestează serviciul militar pentru a purta o uniformă și fireturi; pentru a te înfrupta din buget, putând să-ți dai demisia mai târziu. Nu există nicio listă a ofițerilor, nici pensie pentru ei. Fiecare trăiește cum îi place, cheltuindu-și leafa în câteva zile și trăind din expediente în restul lunii. Mai multe datorii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și nu a vrut să-l deranjeze pe preot, a trebuit să-l aștepte și să vorbească cu el după aceea. - Dar uite că și tu ai terminat treaba! Ce frumos miroase plăcinta asta cu mere, te Îmbie să te Înfrupți din ea! - Da, așa este unchiule, dar să-ți povestesc ce mi sa Întâmplat! În timp ce Îi spuneam despre minunea cu plăcinta, ochii i s-au umplut de lacrimi, zicându-ne că Înainte să moară, mătușa mea a avut poftă de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nebun, a doborât-o și pe mama la pământ iar fiul nostru a Început să plângă. După ce distrusese tot ce Întâlnise În cale, Ghiță dădu peste grămada de vișine, care era tocmai boasca din vișinata veche. A Început să se Înfrupte din ea și nu peste mult timp, a adormit. Așa l-a găsit tatăl meu pe Ghiță iar pe mama și pe fiul nostru În stare de șoc. Tata s-a Înfuriat când a văzut toate acestea și a rugat
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Stăm În fața șemineului cu masa Încărcată de bunătăți. Este dimineața primei zile de Paști. Lemnele de brad din șemineu, ard; din fiecare pocnitură sar scântei, parcă ar fi niște steluțe căzătoare. - Haide să ne spălăm cu zăpadă, Înainte de a ne Înfrupta din bunătăți! - De acord, Îmi șoptești tandru, la ureche. Ieșim. Albul zăpezii ne orbește. În liniștea care ne Înconjoară, se simte doar aburul cald care iese odată cu respirația noastră pe care Îl taie ca un cuțit, gerul. Încă mai ninge
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
colega mea de cameră a deschis geanta și apoi capacul borcanului, să miroasă conținutul. Nu se alterase, mirosea chiar foarte bine ceapa călită de deasupra. Ni se făcuse poftă de fasole bătută și abia așteptam să ajungem acasă să ne Înfruptăm din ea. După amiază, când am ajuns la școală, colegii ceilalți știau pățania mea cu geanta de la colega noastră, a cărei mamă era telefonistă. Bineînțeles că le-am povestit tot și mai ales despre fuga mea după autobuz, pentru borcanul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sucuri a cerut și o porție de clătite cu Înghețată.Discuția lor a fost săracă, mai ales că Stella nu prea Îl plăcea, dar , să nu se simtă, a fost politicoasă până la capăt. Când a venit comanda, el s-a Înfruptat din clătite iar Stella și-a băut sucul. În timp ce mânca, avea chef să facă și conversație; că face parte dintr-o familie de intelectuali, dar că ai lui au murit de câțiva ani, că a făcut arhitectura și bineînțeles, de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
aceea o păstrez pentru eternitate). Era o coastă demontabilă, un scut, dăruită chiar în noaptea nunții, ca semn de jurământ. O bufniță lacomă, tenace, cu ochi de licurici cu cioc adulmecând coaste trădătoare, s-a camuflat în noapte, s-a înfruptat degrab’ și dus-a fost cu jurământul mirelui, cu tot... Și ca o morală în versuri albe eu vă zic: Păziți-vă de jurăminte și de pasărele! Lady in red Astăzi am prăjit pește, am făcut mămăligă și mujdei; pește
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de la un mare restaurant. N-o înfometaseră în prealabil, cum se obișnuia, o antrenaseră gradat, în câteva zile. Să poată sta, apoi, liniștită în fața bucatelor. Să aleagă. Să nu se mai sature, nu din cauza foamei, ci din plăcere. Să se înfrupte pe îndelete, încântată a retrăi vremurile bune ale lumii bune. Să simtă, copleșită, simpatia lumii... Să redevină calmă, îmblânzită, aproximativă, idioată. Calculaseră bine. Nu va avea de-a face, prin urmare, cu aceiași imbecili. Îi slăbise, în ultimele ore, îndârjirea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
puber întârziat și casant. Le împărtășesc jocurile, tristețea, cruzimea, indulgent cu sârguința lor caritabilă, dezvălui din când în când nesăbuințele nerealizate, eroismul virtual, amânat, accept să-mi admire cicatricea vârstelor și percep, din nou, clipa, conturele. Le las să se înfrupte din melancolie și lene, ca să primesc, în schimb, peisajul trezit al vecinătăților. Prohibite prilejuri feerice ? Revăd vârstele florilor, cerul, marea și arborii, redescopăr scenetele de gen puse la cale de geniul pietonilor ce-mi intersectează calea. Călătorie apăsătoare și fără
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dialog. Religiile generează speranțe, dar și coșmaruri. Dumnezeu, cu magnifică și celestă ironie, ne dă și vise și coșmaruri. “Fac ce pot - spunea Dumnezeu în ziua a șasea. Mă chinui cu un lut tare îndărătnic.” Mai întâi religia s-a înfruptat din filozofie, apoi a obstrucționat-o. Nu toți diavolii au putut evita călimara lui Luther. La vremea lor, pridvoarele mănăstirilor au fost adevărate Jurnale de actualități. Ortodocșii mizează și pe colivoterapie. Iisus nu ne-a scăpat de suferință. Ne-a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fie marca dolarului ($) zvastica actuală a lumii? Epoca intră în om ca toporul în varză. Trăim în senzațional, așa cum anticii se scăldau în mituri. Tragedia va începe când tinerii nu vor mai dori să schimbe lumea. În curând, ne vom înfrupta poate din poezia marțienilor de pe farfuriile zburătoare. Secolul nostru repetă erorile celor anterioare. Dar cu mai mult sadism. După ce ne-am chimizat organismul, încercăm să-l reabilităm cu alimente castrate : bere fără alcool, lapte fără grăsime, ouă fără colesterol etc.
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne-nfruptăm dornici cu lingurița din salatiera de argint plină cu ambrozie fierbinte și să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate! Kilometrul opt Spaima țopăind ca o lăcustă te înconjoară și nu ghicești de unde se va ivi Drumul de la
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]