1,478 matches
-
lua vreodată cuvântul la reuniune. Bill Șopârla se gândise la soția sa, Rose, și la faptul că Rozanov și-o amintise prezidând ospețele oferite de ei. Se mai gândise și la ceva ce-i spusese recent doctorul Roach. Își luase îngăduința să-l mintă pe John Robert cu privire la starea sănătății lui. Dar ceva era în neregulă, poate că nu chiar cancer. A doua zi urma să se interneze la spital. Se gândise și la tatăl lui, care părea acum să aparțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lob lăsat într-o parte, precum pictorii, deși, din câte am înțeles, el nu era pictor. Iar când m-am uitat mai atent la buzele lui, am observat că erau date cu ruj. Nu foarte îngroșat. C-un pic de îngăduință, puteai să admiți că erau buzele unui tip care se înfierbânta repede. Sau era tot timpul înfierbântat. Mă rog, să zicem mocnit. Și totuși era ruj, fără putință de tăgadă. Bineînțeles, homo amândoi. Când mi-am dat seama că Anatol
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
între ei. Răspund la această nedumerire arătând că toate principatele care au lăsat vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de către un principe având alături de el numai slugi plecate, care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de către un principe și nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang nu prin bunătatea stăpânului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii, care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
repede la acțiune, și nici să se sperie din nimic. Trebuie să procedeze cumpătat, cu înțelepciune și cu omenie, iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință. Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una, și alta; dar, întrucât este greu să împaci aceste două lucruri, spun că, atunci când unul din
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
sale. I-a oferit o armură completă și soldați de escortă. Militarii au primit-o cu suspiciune și cu glume nu tocmai pe placul ei. Ea, însă, nu a pus la inimă acea atitudine... pur bărbătească. Le zâmbea doar cu îngăduință, de parcă le-ar fi spus: „Veți vedea voi. Habar nu aveți cât de mult mă ajută pe mine Dumnezeu”. Sabia Jeannei Cu delicatețe deosebită, dar și cu o fermitate de care numai ea era în stare în acele momente hotărâtoare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
unde o aștepta un călău. Printr-o tortură psihică de neimaginat, a fost forțată să-și recunoască vinovăția. Cum nu mai era vreme de pierdut, victima a fost condamnată la închisoare pe viață, chiar dacă nemulțumirea englezilor față de acest gest de îngăduință era inevitabilă. - Duceți-mă la închisoarea noastră. Nu vreau să cad în mâinile englezilor - a cerut condamnata, în adâncul ființei sale mai pâlpâind o undă de speranță. - Duceți-o acolo de unde ați luat-o - s-a învoit vicleanul Cauchon, care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
-ți spun că aceste închinări de multe ori se făceau înainte ca zidirea sfântului lăcaș să fie sfârșită sau pe când nici nu era uscată încă tencuiala de pe zidire... Vom întâlni asemenea fapte. ― Ca să ne fie limpede ce înseamnă “închinare”, cu îngăduința sfinției tale am să las să vorbească întâi Dicționarul. Iată ce spune cartea de căpătâi: “Închinare, închinări, s.f. Acțiunea de a (se) închina; rugăciune. Semn de respect către cineva, adesea constând dintr-o plecăciune. Dedicație”. ― De aici și până la: “A
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
opt lei și o pecete. “Iar altele... le-au dat toate pre mâna egumenilor de la sv(i)ntele mănăstiri... carele sântu închinate la Ier(u)s(a)lim ca să le ducă acolo să fie în svânta beserica cea mare”. ― Cu îngăduința sfinției tale, eu aș socoti că cele câteva lucruri dăruite mănăstirii Pobrata după 23 de ani de păstrare neatinsă a unor comori au doar o valoare simbolică, nu și de răsplată... ― Călugării de la Pobrata, fiule, în plecăciunea lor către cei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirile. Și aș începe cu mănăstirea lui Aron Vodă sau, cum a fost cunoscută, Mănăstirea din Țarină. ― Facă-se voia ta, părinte. ― Se vede că ai stat oarece vreme la mănăstire, fiule - mi-a răspuns bătrânul zâmbind. ― Eu aș cere îngăduința ca, înainte de a ajunge la Mănăstirea din Țarină, să trecem pe la Mănăstirea “La Greci”, părinte. ― Dacă așa ți-i voia, să mergem, fiule. ― De ce a fost numită mănăstirea “La Greci”, părinte? ― Probabil că la început o fi având alt nume
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dată de sfântrăposatul domn Petru (Șchiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire... din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vor isprăvi vânzarea vinului și a băuturilor lor... ― Apoi trebuie să mai luăm în seamă că toate pivnițele scutite de dări sau alte angarale de către voievozi vindeau băuturi ale mănăstirilor. Nu scutea el vodă pe un oarecare negustor. ― Aș cere îngăduința sfinției tale, părinte, ca să arăt ce spune Doamna Maria, fata lui “Pătru vodă” (Șchiopu), la 14 iulie 1624: “Scris-am a mea scrisoare cum am dat eu și ai mei cuconi mănăstirea de la Hlincea a mea pomană și a soțului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau “bisericuța dintre vii” - Sfântul Atanasie - este ctitoria din 1638 a voievodului Vasile Lupu. ― Cu alte cuvinte, este zidită înaintea Trei Sfetitelor! ― În noiembrie 1776, Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă ajutorul de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
noastre. Și ai să uiți oala burduhoasă - a încheiat bătrânul vorba cu zâmbet larg. După ce am băut din ceaiul făcut de Zâna sau Sevastița, m-am simțit în stare să urmez dialogul cu bătrânul... Drept urmare, am redeschis vorba: ― Aș cere îngăduința, părinte, să încerc a dezghioca pricina dintre Ilinca, fiica lui Radul Racoviță, fost mare logofăt, și Dorothei, epitropul și egumenul mănăstirii Sinai, că tare-i întortocheată! ― Eu cred că ar fi bine s-o și faci, nu numai să încerci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo... și să-și facă biserică”. ― Cum însuși vodă spune, a satisfăcut dorința “rugătorilor noștri”, iar mănăstirea Sfântul Sava din Iași - cu o înfățișare de zidire turcească - dăinuie și astăzi... ― Cu îngăduința sfinției tale, să mergem mai departe, părinte. Să vedem cine a mai făcut daruri acestei mănăstiri. ― Nu e nevoie de îngăduința mea, ci de cele ce ne spune istoria, fiule. Așa că ai toată libertatea să propui orice plimbare pe la locurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dorința “rugătorilor noștri”, iar mănăstirea Sfântul Sava din Iași - cu o înfățișare de zidire turcească - dăinuie și astăzi... ― Cu îngăduința sfinției tale, să mergem mai departe, părinte. Să vedem cine a mai făcut daruri acestei mănăstiri. ― Nu e nevoie de îngăduința mea, ci de cele ce ne spune istoria, fiule. Așa că ai toată libertatea să propui orice plimbare pe la locurile sfinte, pe la mănăstirile noastre, oriunde putem afla vreo noutate. ― Atunci, să citim ce scriu - într-o mărturie - marii boieri ai Moldovei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am mai întors privirea spre geamul Zânei... Bătrânul mă aștepta pe bușteanul de lângă prietenul meu, stejarul. Vântul se întețise învăluind frunzele de pe cărare în fel și chip. ― Sărut dreapta, părinte. ― Bine ai venit, dragule. Așează-te aici lângă mine. ― Cu îngăduința ta, părinte, am să stau în picioare, fiindcă am lenevit destul toată după amiaza. ― Dacă asta ți-i dorința... Facă-se voia ta, fiule. După acest răspuns tipic mănăstiresc, bătrânul m-a întrebat: ― Ce vei face după ce om sfârși de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pe calea cea dreaptă nu. ― Acel 13 decembrie 1863, când cerul a căzut peste capetele patrierșiilor lor, când toate cărțile de blestem scrise în veacuri, adunate la un loc, nu au mai putut întoarce roata istoriei... ― Și totuși... ― Cer întâi îngăduința sfinției tale să-ți amintesc de una dintre primele închinări (1574) ale unei mănăstiri din Moldova. Este vorba de mănăstirea Hlincea, ctitorie a Mariei, fiică a lui Petru Șchiopu voievod, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiiernic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am greșit citindu-vă această scriere. Nici-un răspuns. Abia după clipe lungi de așteptare, bătrânul s-a ridicat și, făcându-și o cruce adâncă - cum numai călugării știu s-o facă - privind spre înalturi, a exclamat: ― Doamne! Îți mulțumesc pentru îngăduință. Îți cad la picioare fiindcă mi-ai dat zile să trăiesc până să aflu și aceste amănunte despre nechibzuința noastră care a avut drept urmare drumul către prăpastie... Drum zăgăzuit prin fapte ale destoinicilor noștri înaintași! Pomenește-i, Doamne, de-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în plan material sau în orice alt plan) - fiți întâi mulțumiți în mod sincer cu ce aveți, altfel, probabil nu veți primi mai mult niciodată. Orice realizare mai mică sau mai mare în viață o aveți datorită lui Dumnezeu. Cu îngăduința și cu ajutorul Lui obțin oamenii toate realizările lor: succes în activitate, copii reușiți și/sau realizați, excursii, case etc. ABSOLUT TOT! Numai Dumnezeu știe ce este cel mai bine pentru fiecare din noi și El ne dă tot ceea ce avem
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
subversive, rogu-vă, Mărite Sultan, să observați că mai peste tot în Europa, febra mândriei naționale bântuie printre generațiile tinere, ca și printre cei mai așezați la minte, ca un simptom molipsitor, de innoire. De aceea, Mărite Sultan, aș cere îngăduință de ami accepta arbirarea drapelului național, ca și la umele ocazii și sărbători de tot felul, ce s-ar cuveni, așa s-ar liniști spiritele exaltate, calmând opiniunile rebele, importate cu idei subversive din Occidentul belicos. Criticaștrilor le-ar tăia
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
care o avusesem împotriva ei. "Am nedreptățit-o", mi-am spus. De aceea, când am terminat i-am dat foile. Dacă vreți să aflați ce cuprindeau, iată, domnilor... Vă asigur că mă veți cunoaște astfel și mai bine. 23. "Cer îngăduința să încep mai puțin obișnuit rechizitoriul meu. Cu o mărturisire. Știu că asta e împotriva uzanțelor, dar un procuror e și el un om. Nu poate judeca în numele unor principii uscate, în afara experienței și problemelor sale. Și cred că e
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
în buzunar ultimele foi scrise, le-a dat colegilor săi întîlnire pentru ora zece, și a plecat să se odihnească puțin, apoi să facă o plimbare în pădurea Boulogne. N-aș vrea să mă risipesc în amănunte. Vă cer, totuși, îngăduința să vă sugerez ce scenă se va fi petrecut, în dimineața lui 9 Thermidor, în fostul dormitor al reginei decapitate, unde era așteptat, conform înțelegerii, Saint-Just. Fiecare dintre cei așezați în jurul mesei bănuia că ziua care începuse cu un cer
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
timpului în decursul căruia nu mi-am putut da seamă de nimic. Punând în socoteala acelei stări toate neajunsurile și supărările pe cari le-am putut cauza atât d-voastre cât și altor amici binevoitori, cutez a solicita din nou îngăduința d-voastre și a vă cere ca, prin câteva șiruri, să mă lămuriți daca am perspectiva de-a mă întoarce în curând în țară. În așteptarea unui răspuns, rămân al d-voastre cu toată supunerea și stima M. Eminescu Viena
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fost bogat, nu, nu mi-am împărțit averea cu alții. Ce dovedește asta? Că și eu eram un saducheu... Auziți sirenele din port? În noaptea asta o să fie ceață pe Zuider Zee. Plecați? Iertați-mă dacă v-am reținut. Cu îngăduința dumneavoastră, nu veți plăti. La "Mexico City" sunteți ca și la mine acasă și vizita dumneavoastră m-a făcut nespus de fericit. Mâine, desigur, voi fi tot aici, ca și în celelalte seri, și vă voi accepta cu recunoștință invitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
norocul. Să-ți spun ce te așteaptă în viață. Să te ferești de omul...>” gândeam eu, în timp ce țiganca își continua șirul vorbelor: Privește bine la mine și să ții minte ce ți-oi spune acum...Până una-alta, îți cer îngăduința să mă lași să șed colea sub copacul acela mândru. Să-mi trag sufletul și pe urmă om mai vorbi, conașule. Abia termină ce are de spus și, cu un oftat de durere, se așază sub stejarul la umbra căruia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]