12,707 matches
-
obținut, perseverează În această „meserie”, În cele din urmă ajungând chiar la performanța de a fi independentă și auto suficientă din punct de vedere financiar: „... după ceva timp reușisem să Închiriez o garsonieră, să Îmi cumpăr haine și să mă Îngrijesc. Am Început să ridic prețurile. Avantajul meu era că arătam bine, și că mulți ar fi plătit scump, ca să mă aibă. Îmi mergea bine...”. Echilibrul și așa destul de fragil al vieții Ameliei a fost tulburat de o relație amoroasă care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mii...!!!», am strigat iar... Așa am Început să mă prostituez. știu că nu este o muncă decentă... Dar era singura modalitate de a mă Întreține. După ceva timp reușisem să Închiriez o garsonieră, să Îmi cumpăr haine și să mă Îngrijesc. Am Început să ridic prețurile. Avantajul meu era că arătam bine, și că mulți ar fi platit scump ca să mă aibă. Îmi mergea bine. Într-o zi am intâlnit un tip. Mă privea atent și lacom. Avea niște ochi superbi
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
profil filologie. Am intrat cu o medie destul de bună și am Început să mă impun În clasă, eram tot la fel de slabă ca și Înainte, dar acuma aveam atitudine, În primul rând, iar În al doi-lea rând Începusem să mă Îngrijesc: să mă pensez, nuanțez, să mă Îmbrac altfel, să-mi schimb stilul, Începuse și mama să mă ajute, să Îmi cumpere haine, să fac lucruri pe care Înainte nu le făceam. și, bineînțeles că fiecare lucru mărunt pe care Îl
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ani buni de acum Încolo”, spune Mihai. Alte pericole sunt mai serioase. Clientele nici nu vor să audă de prezervativ, și băieții se conformează, gândindu-se ca au de-a face cu femei din lumea bună, care știu să se Îngrijească, să se protejeze „...Dar chiar și așa, oftează Carlos, Întotdeauna când mă duc la spital, la control, am inima strânsă...”. Înseninându-se brusc, Carlos vede și partea bună a lucrurilor: „Bine măcar că m-am născut bărbat. Daca eram femeie, munceam
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sunt tolerate, Art. 20. Orice femeie aflată Într-o casă de prostituție este liberă a o părăsi oricând va voi; ea nu poate fi reținută sub nici un motiv; În caz de boală infecțioasă, Însă constatată de medic, patroana casei va Îngriji ca femeia prostituată bolnavă care părăsește casa ei să se ducă imediat la spital. Art. 21. Condicuța de sănătate este proprietatea femeii prostituate și se va afla În mâinile ei; patroana casei nu o poate opri când proprietara condicuței părăsește
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
care exercită În mod clandestin prostituția se vor Închide. De asemenea, se vor Închide cârciumile În care se țin servitoare dedicate prostituției. Art. 45. Organele poliției sanitare comunale și ale celei administrative vor veghea și vor opri prostituția clandestină; vor Îngriji să se Înregistreze ca prostituate și să se supună prescripțiunilor acestui regulament toate femeile care trăiesc din prostituție. Titlul VII. Penalități Art. 46. Femeile care dirijează case de prostituție și care vor ascunde boli infecțioase ale femeilor din acele case
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
că, de, ai casă grea, măi Dănilă, și nu sufăr să văd pe altul în nevoie și să nu-i sar în ajutor. Ș-apoi, dac-om fi sănătoși, și-o crește fata mare, și-o fi cuminte, ne-om îngriji și de-un măritiș ca lumea, ba, poate, om și cununa-o. Ei, ce zici? DĂNILĂ: Despre asta mai este timp de vorbă, bădie; om mai vedea noi. Acuma cu alt gând venisem aici. ANISIA: Păi sigur, mai văzut-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
astăzi... Ce zi pocită! Acuma chiar pot pleca. (iese) Tabloul 3 (Acasă la Ispas, în ogradă.) ISPAS: Ce s-a mai întâmplat, Dănilă? DĂNILĂ: Ce să se-ntâmple? Nimica. ANISIA: Da' unde-s boii și carul, cumnate? DĂNILĂ: Nu te-ngriji, cumnată, că-s la loc bun... Bădiță Ispas, iaca la ce-am venit: fă-mi bine și cu iapa, să mân boii de-a călare; în pădure a plouat grozav, pe urmă s-a abătut un val de răceală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
da, o palmă de loc, acolo... Am spus eu că prăpădim vremea de pomană! CODÂRLIC: E-te-te! N-o fi fost destul, nu? Ia zvârle-l și tu acuma, dacă ești vrednic. DĂNILĂ: L-oi zvârli eu, nu te-ngriji, da' mergi de-l scoate din fundul pământului; că doar și tu l-ai avut aici, afară. CODÂRLIC: Îndată-l scot și-l aduc. (iese. Sunet ridicol, de dop sos de la o sticlă. Revine cu buzduganul) Poftește! Și-acu' gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Bun vin! Și-s doritor foarte să aflu ce-o să zică împărătița mea și maică a ta, Lioara, când o auzi ce-am auzit eu de la tine... Vin' să te sărut, Brăduțule! Pare-mi-se că ar trebui să ne îngrijim și noi de straie nouă... (gustă din ulcică) Hm, cu adevărat, bun vin! (Cortină de lumină. Muzică. În sală intră mai mulți Privitori și Crainicul toboșar. Spot pe Crainicul toboșar.) TOBOȘARUL (strigă puternic, intercalând răpăituri de tobă): Să afle tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și, curând, s-a petrecut o adevărată minune. Într-o dimineață, din el s-a desfăcut cea mai frumoasă floare. Nicăieri nu se mai află o floare atât de frumoasă. Și eu am început să trăiesc doar pentru a o îngriji, pentru a o răsfăța. Avea încredere în mine. M-a întrebat: (Vocea Florii) "Ce ai de gând să faci dacă, pe undeva, ar fi pitite niște mlădițele de baobab? Au să crească uriașe, au să cuprindă toată planeta. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă uit la nimic altceva. Trebuie să-l veghez clipă de clipă. MICUL PRINȚ: Vezi, pe tine poate te-ar disprețui toți ceilalți Regele, Vanitosul, Bețivul, Afaceristul... Cu toate acestea, ești singurul care nu-mi pari caraghios. Poate pentru că te îngrijești de altceva decât de tine însuți. La revedere, plec mai departe. Îmi pare rău pentru consemnul tău nechibzuit. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! Deocamdată asta-i situația! Drum bun! (Cade perdeaua-nor) MICUL PRINȚ: E singurul din care puteam să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dă-ne matale repede niște sfoară mai groasă, avem mare trebuință. Așa bandajat îl transportară la spital. Trei luni în șir purtă Costache Deleanu gipsul greu și incomod. Făcu mai multe controale. Osul bătrân se lipea greu. Doctorul care îl îngrijea îl iscodi: Te văd om în vârstă și înțelept, așa îmi pare, ce-ți veni să tai un copac înainte de a-i cădea frunza? Îmi stătea în cale dom' doctor, ș-apoi începuse să facă fructe viermănoase... Nu-i putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
natural peren ce crește din pământ și este folosită pentru hrana animalelor, În vederea obținerii producției de lapte, ouă, carne, etc; zmeura, afinele din pădure sunt de asemenea fructele pământului, fără ca omul să pună mâna să le cultive și să le Îngrijească. Ce sunt fructele industriale? Fructele industriale sunt produse ale bunului din proprietatea persoanei fizice sau juridice, care intervin asupra lui pentru a le obține. O fabrică de cărămidă, de exemplu, produce cărămidă, dar, pentru a putea realiza produsul finit -cărămida
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Și ce credeți că spuneau blazatele pensionare( care nu știau să facă acordul Între subiect și predicat) , dar așteptau cu nerăbdare să intre pe fir? Enumerau florile pe care le aveau În balcon sau În grădinița de la țară, cum le Îngrijeau și cât de mult țin la ele. În cuvinte simple, bâlbâieli și fraze fade, lipsite de orice urmă de frumusețe a exprimării. Pe lângă atâtea banalități, intervenția și expunerea mea era ca un balsam pentru suflet. Dar... “nimicnicia” ce poate percepe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
este acerbă. Aici ești mai acasă ca oriunde. Cuvântul, acest miracol, a făcut posibilă aducerea la lumină a trărilor, sentimentelor și a făcut posibilă comunicarea lor. Cuvintele sunt o adevărată bucurie a sufletului. (Octavian Paler). În “mărturisirea de credință literară” ( Îngrijită de regretatul Artur Silvestri), făceam următoarea afirmație: “scriu... gândindu-mă la Rostul Piramidelor” și desigur, la rostul meu pe acest pământ. Prima Întâlnire cu un scriitor. Unde a fost? Întâlnirea cu un scriitor? S-a Întâmplat prin anul 2005 sau
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pregătire romanul “VIAȚ... FURAT...”, care doresc să-mi fie opera de căpătâi. Lucrez de câțiva ani la Împlinirea acestui vis, dar odată cu trecerea timpului am constatat că nu mai sunt mulțumită de cele scrise și rescriu! În ultima vreme am Îngrijit câteva antologii: de poezie, de proză. Este o muncă migăloasă și delicată. Am hotărât să renunț pentru un timp. Voi reveni, Însă, deoarece mi-am promis că voi aduce la lumină o altă antologie, dar nu vă mai spun nimic
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de Dumnezeu, Unicul care a ajutat-o să treacă prin toate încercările vieții. Înainte de a trece la cele veșnice, a stat câteva zile la pat. Vecinele veneau toate pe rând și stăteau cu ea, ca să nu moară fără lumină. Se îngrijea de ea o vecină, căreia îi lăsase moștenire casa. Își prevăzuse momentul când urma să moară și îi zise acestei femei: „Hartină, eu voi pleca azi seară”. Și așa a fost. Seara s-au adunat mai multe femei, care țineau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de la mama de acasă, care fusese păstrat anume pentru acea zi timp de două luni. Erau toți bucuroși că se aflau din nou împreună. Ioana își iubește mult nepoții, pe fiecare din ei l-a purtat în brațe, l-a îngrijit și l-a văzut crescând cu ochii ei. Nu le vorbește niciodată despre dragostea ei, niciodată nu le-a spus cât de mult îi iubește pe toți și câtă bucurie simte când îi vede. Nici ei nu vorbesc despre aceasta
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în curtea casei părintești, intră în casă, deschizând ușa la toate odăile, căutând pe mama și pe tata, alergă prin curte, fugi apoi în grădină, unde începuse a cuprinde toți pomii și tufele de vie pe care taică-său le îngrijise toată viața, sperând că, după el, se va îngriji mai departe un copil de al său sau nepot... Își aminti cum bunelul își ridica cu dragoste nepoții pentru a-și alege strugurul pe care-l doreau din via pe care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
la toate odăile, căutând pe mama și pe tata, alergă prin curte, fugi apoi în grădină, unde începuse a cuprinde toți pomii și tufele de vie pe care taică-său le îngrijise toată viața, sperând că, după el, se va îngriji mai departe un copil de al său sau nepot... Își aminti cum bunelul își ridica cu dragoste nepoții pentru a-și alege strugurul pe care-l doreau din via pe care o ridicase cu măiestrie în sus, care apăra toată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
verișor, care-și construia casă, până urma să o termine. Nu găsiră pe nimeni acasă. Intrară doar în curte și atât. Ioana își aminti că acolo , în curte, sora ei începuse să-i spună că îi venea foarte greu să îngrijească de ambele gospodării și că nu știa ce va face mai departe. Îi spuse că avea și gând să o vândă, dar nu era sigură, zicea că o doare sufletul, că nu putea. Ioana nu dăduse importanță mare atunci cuvintelor
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din cei trei copii ai lor va trăi pe locul buneilor, ultimul va rămâne cu ei, iar pe al treilea îl vor ajuta să-și ridice casă. Așa vor avea fiecare din ei ceva al lor. După moartea părinților, mai îngriji aproape zece ani gospodăria lor, dar când înțelese că nici unul din cei trei copii ai lor nu se va întoarce înapoi acasă, pierdu speranța. Puterea o părăsea, nu mai era ca atunci când era mai tânără. Nici nu-și închipuia că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
copii ai lor nu se va întoarce înapoi acasă, pierdu speranța. Puterea o părăsea, nu mai era ca atunci când era mai tânără. Nici nu-și închipuia că ar putea vinde casa părintească, dar când văzu că nu o mai poate îngriji, se gândi că, poate, ar fi mai bine să o vândă, așa va avea și ea un stăpân care o va îngriji, că dacă o lasă așa, se va risipi și se va pierde de tot. Mult timp nu se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Nici nu-și închipuia că ar putea vinde casa părintească, dar când văzu că nu o mai poate îngriji, se gândi că, poate, ar fi mai bine să o vândă, așa va avea și ea un stăpân care o va îngriji, că dacă o lasă așa, se va risipi și se va pierde de tot. Mult timp nu se hotărî, până la urmă se găsi un băiat tânăr din mahala care o cumpărase. Ea are casa ei, mare cât o școală (vorba
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]