8,755 matches
-
politica externă a României, cu semnificații uriașe și întindere pe câteva generații. La televiziunile de știri, Consiliul Național al PSD, adică o temă internă de o importanță relativă, a rămas subiectul principal pe tot parcursul zilei de joi. Vineri, au îngropat subiectul, preferând vaste dezbateri despre divorțuri, câini maidanezi sau femeile din PSD. Războiul dintre Geoană, Năstase, Mitrea, Vanghelie și Pandele a ciuruit scutul american antirachetă. Apoi, televiziunile de știri s-au raportat la decizia CSAT de pe poziții ultrapopuliste. Atât Realitatea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
insistent că România va fi împovărată financiar cu un scut care nu-i folosește direct, nefiind amenințată, ba mai mult, va scoate bani de la buget, în timp ce oamenii mor cu zile prin spitale. Procedând astfel, televiziunile au trivializat o decizie istorică, îngropată într-o mare de populism și subiecte minore. Doar două ziare (România liberă și Gândul) au valorificat corect subiectul și au deschis edițiile tipărite cu decizia CSAT de a aproba invitația președintelui Barak Obama ca România să găzduiască elemente ale
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și suspine stoarse „la cald“. Deși televiziunile au pus cruce subiectului din alte motive: Monica Lovinescu „nu se vinde“ ca un Paler, ca un Teoctist sau ca un Pruteanu. și un Bălașa s-ar fi vândut bine, dar l-a îngropat summit-ul NATO. Televiziunile inventează eroi cu ochii pe rating. Emoția publică stârnită de moartea Monicăi Lovinescu este prea mică pentru a trezi din somn vreun producător. Monica Lovinescu n-a fost vedetă de talk-show-uri după ’90, n-a făcut
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
domnul învățător.” Zis și făcut... „Domnule învățător, am venit la dumneata să mă lămurești ce-i aceea otopsie.” „Ce spui, omule? Cui trebuie să-i facă autopsie?” „Fimeii mele. O murit în spital și nu mi-o dă s-o îngrop până nu-i face otopsia.” „Apoi nu-i o treabă bună, bădie.” „Adică cum, domnule învățător?” „Adică...cum să-ți spun eu?... Adică...Dar mai bine îi să nu știi...O aduci, o îngropi și gata. Ce folos să știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu mi-o dă s-o îngrop până nu-i face otopsia.” „Apoi nu-i o treabă bună, bădie.” „Adică cum, domnule învățător?” „Adică...cum să-ți spun eu?... Adică...Dar mai bine îi să nu știi...O aduci, o îngropi și gata. Ce folos să știi ce îi aceea autopsie? Nici unul. Tot o îngropi. Nu?” „Dar...” „Nici un dar.” Bietul Surcică o plecat de la învățător cum o venit. In timp ce mergea spre casă cătrănit, s-o întâlnit cu groparii satului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-i o treabă bună, bădie.” „Adică cum, domnule învățător?” „Adică...cum să-ți spun eu?... Adică...Dar mai bine îi să nu știi...O aduci, o îngropi și gata. Ce folos să știi ce îi aceea autopsie? Nici unul. Tot o îngropi. Nu?” „Dar...” „Nici un dar.” Bietul Surcică o plecat de la învățător cum o venit. In timp ce mergea spre casă cătrănit, s-o întâlnit cu groparii satului, Neculai Papură și Gavril Tulumbă care tocmai mergeau la cimitir să termine o groapă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o întâlnit cu groparii satului, Neculai Papură și Gavril Tulumbă care tocmai mergeau la cimitir să termine o groapă. „Ce umbli așa împiedicat, Surcică?” l-o întrebat Neculai. „Cum să umblu altfel, dacă mi-o murit fimeia?” „Si când o îngropi? Că nouă nu ne-ai spus, să-i facem groapa.” „Am și uitat de groapă.” „Cum adică ai uitat?” „Păi fimeia mea o murit în spital și trebuie să-i facă întâi otopsia și pe urmă...” „Ce să-i facă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și subdirecția de naturalizări. Inspectorii puteau întreba pe oricine orice și oricine putea să spună orice despre tine fără să te poți apăra. Era suficient să i se pară cuiva că te-ai uitat nu știu cum la el și să te-ngroape. De aceea, Lionel nu se uita niciodată în ochii oamenilor, ținea privirea în pământ și făcea tot ce putea ca să treacă neobservat. Asta îi oferea și avantajul că vedea pe unde calcă, iar pantofii lui aveau, astfel, o durată de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
până-n picioare. Își revine. — Parcă-mi amintesc... — Închipuie-ți că, după ce-a făcut studii strălucite, a ajuns psiholog la lotul național de săritori: în lungime și la triplusalt. Dacă-mi permiți să fac un joc de cuvinte, și-a îngropat cariera în nisip. Liliane îl mai privește o dată câș. — Nici noi doi n-am ajuns mult mai bine. Eu m-am îngropat într-un notariat, tu n-ai ajuns Patrick Poivre d’Arvor... Dar măcar ești vedetă locală: ori de câte ori deschid
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de săritori: în lungime și la triplusalt. Dacă-mi permiți să fac un joc de cuvinte, și-a îngropat cariera în nisip. Liliane îl mai privește o dată câș. — Nici noi doi n-am ajuns mult mai bine. Eu m-am îngropat într-un notariat, tu n-ai ajuns Patrick Poivre d’Arvor... Dar măcar ești vedetă locală: ori de câte ori deschid televizorul, te văd. — În liceu n-ai avut ochi pentru mine. Știi că sunt mioapă de mică. — Cum vă descurcați cu criza
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mamă, să n-aibă tată, să n-aibă nici un Dumnezeu și să știe doar de frica patronului. Cu condiția ca patronul să fie cineva, să aibă protecție politică sau să aibă mulți bani. Din păcate pentru el, Gérard s-a îngropat în provincie unde n-a avut nici măcar ocazia unui șantaj mai ca lumea, care să-l propulseze la Paris. Și când te gândești că fusese unul dintre cei mai buni studenți la filozofie! Se plimba prin Bernard Henri Lévy ca
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pentru Vesta, veche divinitae a căminului și a focului domestic; vestalele erau educate În familii bune, rămâneau fecioare, erau alese prin tragere la sorți; prima vestală era amata, iubita, probabil veșnic tânăra protectoare a focului. Dacă Își Încălca jurământul era Îngropată de vie În campus celeratus; vestalele participau la ceremonia parilia, Lupercalia, Forticidia, purtau o coafură severă, aveau un văl alb, erau Înconjurate de venerație. Încă din Evul Mediu exista Însă și prostituția masculină. Împărătese, regine și prințese orientale Întrețineau haremuri
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Întâlnită În state islamice precum: Afganistan, Nigeria, Iran, Pakistan, Sudan, Arabia Saudita și Emiratele Arabe Unite. Pedeapsa se aplică În caz de adulter sau crimă, pentru a spăla onoarea familiei. Procedeul este unul de o atrocitate rar Întâlnită În societățile contemporane: condamnata este Îngropată În pământ până la gât, Înfășurată Într-un cearșaf și lovită cu pietre aruncate de către zeci sau chiar sute de „călăi” care, În numele lui Allah, execută sentința cu entuziasm, fără nici o mustrare de conștiință. Legea În cauză conține prevederi inclusiv legate
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de furnici albe își face efectul, cum invadează tot sângele tău, care duce bucățele mici de vaccin la fiecare loc julit, simți puțină căldură, nu e vina nimănui că s-a întâmplat, e plin ținutul de mici mine cu plumbi îngropate în pământul bătătorit de mâinile neistovite ale oștirilor dușmanilor tăi, până și broaștele-spioni mai calcă pe câte una și explodează cu plumbii în burtica verde de broască. nouă în al cincilea loc: e timpul să fii sinceră cu vecinii tăi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe Topolog, dintre munți, la vale... Și la umbra unui stog a căzut din cale. F3: În ce vară? F4: În ce an? B1: Anii trec ca apa... F2: El era drumeț sărman, muncitor cu sapa. B2: Oamenii l-au îngropat într-un loc, aiurea, unde drumul către sat taie-n lung pădurea. F1: Și de-atunci, lângă mormânt, plopi cu frunza rară s-au zbătut ușor în vânt zile lungi, de vară... B3: Soarele, spre asfințit și-a urmat cărarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
galben în lumină stă pe-o creangă de arțar pasăre străină. F1: Stă și-așteaptă fără glas, parcă să măsoare cum se mută, ceas cu ceas, umbra după soare. B2: Astfel, tot mai neștiut, spre adânc îl fură și-l îngroapă-n sânu-i mut veșnica Natură. F3: Vara trece. Pe cărări frunza-n codru sună... B3: Trec cernite înserări... F4: Nopți adânci, cu lună... B1: Iar când norii-văluiesc alba nopții Doamnă, peste groapa lui pornesc vânturi lungi, de toamnă... * B2: Frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
au oprit în loc, cu tresărire de inimă. Fără voie, privirea li s-a ridicat spre cerul senin... „Aista nu-i tunet. Nu, nu. Aiestea-s tunuri” - au gândit ca niște cunoscători ce erau... Doar trecuseră prin prăpădul primului război. Toți își îngropaseră tinerețile în tranșeele lui și acum însemna că urmau feciorii lor... „O început război!... Doamne! Iar? Oare suntem blestemați să nu avem liniște?” s-au întrebat cu mare îngrijorare bătrânii. Au alergat repede acasă, să-și liniștească femeile și nepoții
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ai documente! Nazat!... Așa-s ticăloșii iștia. Nu te lasă să spui o vorbă. În numele partidului și al patriei!... Ce știu ei ce-i patria? Au luptat pentru ea măcar o minută? Au stat la căldurică, iar alții și-au îngropat tinerețile în tranșee. Mai rău chiar, au rămas schilozi sau... Ce să mai spunem de cei care au mușcat din țărână străină... Au rămas pentru vecie acolo, fără mormânt, fără cruce, fără nume... Și ei sunt stăpâni, domnule! Uite la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fără înterupere cuvinte prin care îi cerea iertare celui ce o iubise ca pe lumina ochilor lui: Să mă ierți, tăicuță, față de tine am greșit cel mai mult, și începu a plânge fără oprire. Rudele au ajutat-o să-l îngroape creștinește. Simona l-a jelit mult, parcă mai mult decât pe mama ei. Își reproșa că i-a sfâșiat inima cu fapta ei nesăbuită. Acum, după câte avusese de îndurat, paharul din care băuse fiind pe departe de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
face nimic, copilul ei este mort, nimeni și nimic nu-l poate învia. Îi explică Simonei că ceea ce face ea în acel moment e o profanare și că trebuie să înțeleagă acest lucru. Cum adică, copilul meu să rămână aici, îngropat în pământ, departe de mine? Atunci, în clipa aceea, cei de față au înțeles că Simona trecuse în lumea celor pentru care viața și moartea sunt două noțiuni abstracte, fără sens, sinonime poate. Răducul ei drag îi ocupa încă toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
morții sale. Însă un îndoliat din vecinătate, apropiindu-se de mine cu pași ușori și grăbiți, mi-a șoptit fugar și cu privirea aplecată aceste cuvinte, ce parcă mai răsună încă: - Jugul ce l-a apăsat în timpul vieții, acum este îngropat și putred... decembrie, 2012 Patimă primejdioasă i bine, Silvestru este nebun acum. La cei șaptezeci de ani ai săi, traiul i se scurge în dezordine, căci îl muncește amarnic același gând obsedant și pătimaș, și anume trecutul. Este crâncen chinuit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în hohote puternice și să mă văd cu adevărat fericită. Poate, de aceea, mă și simt atât de bolnavă pe dinăuntru, ca putrezită sufletește. De fapt, nici nu cred că mai am un suflet, iar, dacă am, este prea amorțit, îngropat cu totul, ca într-un mormânt! Imaginează-ți, dacă sufletul omului să zicem că ar fi un superb lac cu apă limpede, atunci cu siguranță că sufletul meu n-ar fi altceva, decât un heleșteu părăsit, plin cu alge care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu mine?! - Păi, din moment ce m-ai pus să repet ce am zis, am crezut că ți-a plăcut!, răspunse el foarte ironic, aproape rânjind. - Doamne ferește, tu te transformi într-un ateu, și asta văzând cu ochii!, exclamă îndurerată femeia. Mă îngropi, puțin câte puțin, în fiecare zi! Dar, lasă, mai discutăm noi despre asta, subiectul nu s-a închis de tot aici. Acum, însă, uite cât de mult ai vorbit! Pleacă odată și să alergi - m-auzi? -, să nu care cumva
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fereastră În care luminile lumii s-au zăvorât ca-ntr-o duminică fără rugăciune. Haide, spune-mi ceva... doar o vorbă și nu mă lăsa Înfrigurată În miezul atâtor nedumeriri ce-și arată colții! E lună plină. Mâine, cu litere Îngropate În minciună, se va scrie că iubirea noastră a fost cumpărată cu bănuți de aur, Într-o noapte albă ca o foaie de hârtie... pătată cu lacrimi, cu lacrimi... 7 oct.2013 Ultima toamnă... ( o pagină de viață...) Mai erau
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Atât au mai văzut-o vie. Când venise iarăși domnul Nicolae cu cei trei copii ai săi, au găsit-o moartă pe un braț de paie galbene și mirositoare. Avea ochii închiși și gura ei exprima durere și întristare... Au îngropat-o lângă rădăcina unui măr, sub fereastra casei mari, unde a stat trei zile neînsuflețită stăpâna sa. - Șurca noastră, mititica...”. În acest moment, Ana Nicoară, o fetiță ce stătea în ultima bancă, izbucni în hohote de plâns... Își lăsă căpușorul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]