2,094 matches
-
Prima ninsoare a prins drumarii iar nepregătiți. Până să se dumirească ei, a și înghețat primul strat, după ploaia care l-a înmuiat destul de bine. Acum, sub omăt, gheața își făcea de cap. Printre geamurile deschise ale automobilelor se auzeau înjurăturile deșucheate ale șoferilor și persiflări de genul: ,, Iarna nu-i ca vara!'' O mașină de culoare roșie patina de zor, zăpada sărea în spatele roților ca o fântână arteziană. Băiatul se uită cu atenție și trăgându-și de mână mama îi
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
CAREVASĂZICĂ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1335 din 27 august 2014. De obicei, un Text, pus în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune ... Citește mai mult De obicei, un Text, pus în Context, capătăaura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericulîntr-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice,înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu.Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben.Mârlănia golănească se moșierizează, deveninddiscurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisimnește chestii, autohtone, în formă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
frunzele lor mari. Odată intrat în curte, s-a dus sub șopron să caute toporișca. Câteva păsări au venit de-ndată aproape de el, privind cu lăcomia lor nevinovată și curioasă verdeața din mâinile băiatului. Încă nervos, le-a alungat cu înjurături și cu surcelele din jurul butucului pe care se spărgeau lemnele, fără să-i pese că le poate lovi și răni. - Da’ ce-ai, maică? Lasă-le naiba de păsări că le omori! Stai locului, n-auzi? Adună surcelele și du
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
javre. Câte sunt, pe cine mușcă, ce facem cu ele! Tot mai mulți merg pe ideea creării unor spații, undeva în afara localităților, dotate cu tot ce trebuie. Pungile se vor înmulți, cu siguranță, după Rusaliile ortodoxe. Până atunci ceva bătăi, înjurături, bannere, pliante, fluturași, pliciuri, brichete, CD-uri și multă, multă gălăgie! Programe? Firave de tot. Ca și cele pentru atragerea fondurilor europene. Polonezii au trecut de sută de miliarde de euro? Și mai vor. Toate bune, Sergiu GĂBUREAC Sâmbătă, 2
TABLETA DE WEEKEND (4): CINCIZECIMEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358271_a_359600]
-
de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui moș Constantin și a tușei Floarea i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
spună că lui Magda i-a plăcut mereu să facă pe viteazul pe front, de pildă, deși ofițer și nu-i cerea nimeni asta, se ridica primul din tranșee ca să-i întâmpine cu grenade pe atacatori. Învățase o mulțime de înjurături rusești de la prizonieri și le rostea în gura mare, în timp ce arunca grenadele una după alta. Pe domnul Magda îl mai întâlnisem de câteva ori după vizita ce ne-o făcuse, odată în tren, eram student deja, făceam naveta la T.
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
de răzor o dihanie de om, agitând prin aer un ciomag. Chipul său întunecat, din gura căruia lăsă să-i cadă un fluier legat la gât cu ață, în care suflase până ieșise dintre rânduri, mă înspăimântă. O ploaie de înjurături, de anafură, paști și bisaltiri, la adresa tatălui meu, ieși din gura acelei ființe hidoase, ce semăna mai degrabă cu un orc slinos din Harry Potter. Apoi se îndreptă spre mine, smulgându-mi din brațe strugurele acela, din care apucasem să
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
dat mai departe, părăsind școala primară înainte de a apuca să-l felicit pentru curajul pe care-l avusese. Cămașa transpirată a tatălui meu pe care-o strânsesem în pumni, rugămințile acestuia de a nu-și pune mintea cu un copil, înjurăturile orcului de anafură, paști și bisaltiri, mâna sa, în care ținea un cârcel de strugure, întinsă prin ceața lacrimilor ... Într-un fel, cel ce se bătea în fiecare recreație pe holurile școlii primare cu pumnii în piept, imitându-l pe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
în pod. Era foarte agitat și ne-a spus să nu mai umblăm acolo. În orice caz bombănea ceva în limba vechilor evrei, pe care noi nu o înțelegeam, doar vizitiul Ițic ne-a spus că erau un fel de înjurături grele. Când unul dintre băieți care era din oraș, a sugerat să furăm o pendulă căci găsise un client, nu am mai găsit nici urmă de pendule. Cei care plecau de la sifonărie, li se spunea să nu vorbească despre aceste
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
primăvară/ Și o privesc prin geam cu mult regret,/ Iar viața mi se-mprăștie fugară -/ În lume e străin orice poet.// Străini suntem și noi ce nu o dată/ Am apărat românii de străini,/ Și-acum ni se întoarce drept răsplată/ Înjurătura fraților români.// Ne urlă dintr-o sete de putere,/ Pe noi, ce libertate am dorit,/ Pe noi, ce-am stat printre mitraliere/ Și din mașini aprinse am țâșnit.// Pe noi ne-njură, Grig, cum naiba iese,/ Când hăituiți și ierni
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
o alta care se afla la îndemână. Chiar dacă ostilitatea este îndreptată împotriva unei persoane sau situații, persoana exercită violența asupra alteia doar pentru că aceea a fost în momentul respectiv acolo. În categoria manifestărilor violente se înscriu toate tipurile de jigniri, înjurături, lovituri, amenințări și altele care produc atingere fizică sau psihică celor din jur. Violența nu este neapărat conștientă sau voită, putând vedea cu ușurință oameni care nu știu ce fac in momentul respectiv, care fac ,,din greșeala" sau care nu estimează consecințele
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
în plângerea știută numai de ea și frica ce se insinuase în zorii zilei... Se trezise într-o neliniște apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopții, singurul moment în care uita tot... Țipete amestecate cu lacrimi și înjurături năvăliseră ca o furtună peste ființa delicată ce-și pierduse visele pe care le răstălmăcea la fiecare trezire... -Nelu, vino repede! Gigi nu mai respiră! Doamne, nu face asta! Te rog! Țipetele mamei îi împungeau creierul și ar fi vrut
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358652_a_359981]
-
metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
și l-a rugat să o scuze, a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai cu el la balul de sâmbătă seara. Așa a scăpat ne ciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și crucioi ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
lucrare. Filozoful Giovanni Gentile spunea: „Omul este om întrucât se face om.” A fi oameni înseamnă a ne crea pe noi înșine, a ne crea viața, beneficiind de libertatea dăruită de Divinitate. Se coboară atât de jos, încât putem auzi înjurături din gura unor oameni de la care ne-am fi așteptat să fie exemple de comportament civilizat, cuviincios și unde? - într-un mediu unde s-ar fi cerut decență... Cum de ies din gura lor înjurături, drăcuieli, uneori chiar blesteme? Cum
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
de jos, încât putem auzi înjurături din gura unor oameni de la care ne-am fi așteptat să fie exemple de comportament civilizat, cuviincios și unde? - într-un mediu unde s-ar fi cerut decență... Cum de ies din gura lor înjurături, drăcuieli, uneori chiar blesteme? Cum se naște această plăcere diavolească, înscrisă în sentimentul unei vieți neîmplinite sau râvnite? Scriam cândva - și nu mă dezmint - că oamenii devin din ce în ce mai răi, capabili să lovească și să ucidă pe cel de lângă el, cu
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
nu-i convenea ceva și multe nu-i conveneau și am întrebat-o într-o zi: „De ce înjuri?” „Să-mi vărs focul, să-mi treacă nervii!” „Dar de unde ai învățat să înjuri?” „La mine în casă nu era zi fără înjurături! Mama-l înjura pe taică-meu că se mișca încet și n-o făcea fericită, tata o - înjura pe mama că n-are minte să-nțeleagă!” Și-am înțeles cum în acea familie lipsea iubirea și respectul, și cum s-
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
mai și drăcuiască! Probabil că mă «răcoresc»!” Și-atunci am realizat evoluția păcatului, de la atacul gândului rău, până la obișnuința cu el. Am avut o vecină care înjura, drăcuia și am întrebat-o pe un ton glumeț: „De unde ați învățat atâtea înjurături «frumoase»?” „Din piață, dragă doamnă! Du-te și dumneata de vezi ce se bate la gura ălora de acolo!” Și m-am tot întrebat, de ce oare oamenii un pot găsi un mijloc decent de defulare? De ce au ajuns să considere
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
se făcu simțită prin materialul halatului. În timp ce se lipea de corpul tânăr și-n continuă fremătare, începu să-l cuprindă transpirațiile, așa că lăsă paharul pe măsuța din apropiere și-o prinse pe elevă de talie, adresându-i printre dinți o înjurătură obscenă, în timp ce-o strângea puternic la pieptul său. Emanuela chicotind se lăsă moale în voia impulsurilor deja de necontrolat. Era prea excitată, prea pornită pe drumul fără de întoarcere al viciului. Atmosfera devenise încinsă și aceasta nu datorită căldurii
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
inconștient în fundul buzunarului tău cei 11 dolari cu care cei doi trec granița în toamna anului ‘90, temându-te pentru viața lor. O dată ce te-ai alăturat în această călătorie, nu mai poți da înapoi; râzi și plângi, scapi câte o înjurătură în limba țigănească și te trezești uneori, că bați prietenește pe umăr povestitorul, zicându-i: „Hei Sami, asta este prea tare, prea ireală.” Ești însă convins, că de fapt, spui acest lucru pentru că nu vrei să îți recunoști limitarea minții
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
cuvintele urâte din jurul existenței noastre și cu smerenie să bătătorim calea vorbirii alese! Să ne uităm cu drag la semenul nostru și cu bucuria luminoasă a privirii să ne însoțim vorba bună curățită de cele urâte și murdare și de înjurături! Mai ales de înjurături! Gandiți-vă, nu degeaba se spune: vorba dulce, mult aduce! Mai citiți încă odată ce-am scris, și să știți că sufletul meu va da bună ziua, zâmbind... 4 aprilie 2009 Referință Bibliografică: SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
noastre și cu smerenie să bătătorim calea vorbirii alese! Să ne uităm cu drag la semenul nostru și cu bucuria luminoasă a privirii să ne însoțim vorba bună curățită de cele urâte și murdare și de înjurături! Mai ales de înjurături! Gandiți-vă, nu degeaba se spune: vorba dulce, mult aduce! Mai citiți încă odată ce-am scris, și să știți că sufletul meu va da bună ziua, zâmbind... 4 aprilie 2009 Referință Bibliografică: SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... / Dona Tudor : Confluențe
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
încuiată. Mă duc prin grădină să-l chem, îi spusese prietenul său, așteaptă-mă câteva clipe aici. Îl zărise pe Berni urcând cu greu, pe ocolite, în curtea vecină, intrând în casă, de unde răzbătuseră curând afară strigăte de mânie și înjurături. Simțise iarăși gheara de fier rece strângându-i inima și se sprijinise de stâlpul porții, răsuflând greu. Cât se mai chinuise și cu poarta asta, își adusese aminte. Nu le prea avea cu sudura și se încăpățânase s-o asambleze
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
sacoșele cu mâncare, trei bidoane de cinci litri cu apă și care nu scăpa niciodată ocazie să-i reproșeze că nu se îngrijește suficient de „hârbul ăla de mașină”. - Să rupe pă pizda mă-ti! se apără Neculai, cu o înjurătură, de acuzația, de altfel, întemeiată, a neveste-si. Deschise capota, se aplecă asupra motorului și efectuă câteva operațiuni absolut necesare măririi cu câteva procente a șanselor ca acesta să pornească de la prima încercare, respectiv: acționă o pârghie, de la dreapta spre
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]