1,508 matches
-
un anumit punct al schimbului în curs. Totuși, o întrerupere monologată de mai mare întindere trebuie întotdeauna negociată cu multă grijă și lasă loc sancțiunilor descrise în capitolul 2 (3.1.). Din lipsă de spațiu, voi descrie foarte pe scurt înlănțuirile din ce în ce mai complexe pe care le-am examinat în articolul meu din 1987a. Voi corecta însă descrierea propusă la acea vreme, considerată acum mult prea elementară. Textul 3 A1 Scuzați-mă, vă rog. Cât este ceasul ? B1 Nu aveți ceas ? A2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este asemănător celui precedent, dar, pe de o parte întrebarea (b) este foarte bine interpretată ca fiind o cerere și nu i se răspunde prin dedublarea arătată mai devreme; pe de altă parte, replica B1 vine să complice serios situația înlănțuirii, conferind anasamblului interacțiunii o tonalitate conflictuală: A1 Scuzați-mă, vă rog. .............................. [a] A1 Cât este ceasul ?.................................................... [b]. B1 Nu aveți ceas ?................................................[a' c]...... A2 Nu............................................................... [c'] B2 Este ora 6. ................................................. [b' d]......... A3 Mulțumesc................................................................... [d'] Am avea o ezitare în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ține să aibă primul și ultimul cuvânt. Prima intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai întâi o întrebare [1], apoi o amenințare care reprezintă ieșirea din interacțiune, deoarece Mielul va fi "corectat" la sfârșitul fabulei. Această înlănțuire Întrebare Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fapt obiectiv presupoziția lupului asertată în [7]. Următoarea intervenție a Lupului (L3) pare să accepte obiecția Mielului și să o corecteze [10]. Mielul răspunde la rîndul său (A3) după o aceeași dialectică de respingere a presupozițiilor din [11]. Mecanismul de înlănțuiri nu poate fi descris în termeni simpli de tipul Întrebare > Răspuns, așa cum s-a arătat mai devreme. Dacă întrebarea pare a fi foarte obișnuită pentru deschiderea unui schimb, iar răspunsul ca fiind o componentă reactivă a perechii respective, trebuie să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
13]. Edificiul dialectic este demolat lăsând în acest fel locul sofisticii eristice. 5. Exercițiu de analiză secvențială Revenind la cele două dialoguri extrase din operele lui Jules Verne, propuse în exercițiul 5.3. din capitolul precedent, determinați secvențele incomplete, precum și înlănțuirile formate în cadrul lor. [A1] Mâine, spuse el, voi ucide acest urs! [B1] Mâine? Făcu Johnson, care părea că iese dintr-un coșmar. [A2] Mâine! [B2] Dar n-aveți gloanțe! [A3] Mi le voi fabrica singur. [B3] N-aveți plumb! [A4
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prime observații au aplicație directă în monologul narativ clasic. Molière creează totuși, în scena II, 5 din Școala nevestelor, un alt mod de evaluare: o evaluare externă prin intermediul destinatarului, interpretant al povestirii. Este vorba de scena care începe cu binecunoscuta înlănțuire de replici din versurile 460 și 461. Arnolf Ai tu vreo noutate? Agnès Pisicu ăla mic S-a prăpădit săracu'. În această scenă predomină un act verbal de cerere a unei informații și momentul de așteptare a unui cu totul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
narat și timpul narațiunii, lasă în suspans timpul dramatic și rupe firul acțiunii" (1969: 152). În aceeași măsură în care descrierea poate să reprezinte un obstacol pentru progresia narativă, în genul romanesc, caracterul monologal al povestirii vine să rupă ritmul înlănțuirilor dintre replici. Această lege a economiei este în întregime justificată de respingerea de către clasici a oricărui caracter eterogen și de căutare constantă a unei unități discursive: dialogul. Am putut deja observa, în scena 5, actul II din Școala nevestelor, cum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prototipice abstracte, transmise pe cale culturală. Cu alte cuvinte, este o operație de lectură-interpretare care asigură discursului o anumită structură compozițională. Avem uneori tendința să separăm lectura de produsul său. Natura textuală a faptelor de limbă are drept consecință realizarea unor înlănțuiri de forme o structură compozițională dată care dirijează lectura/audierea unui enunț produs, dar care dirijează, de asemenea, și prima dintre lecturile/audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
templu în sînge prăbușit. Hermina: E mort? Orest: Se stinge: grecii, în crunta lor mânie Spulberă-n al său sânge a sa neomenie. ................[POVESTIRE PROPRIU-ZISĂ].................................... 1525 Hermina: Cum ? Ce-au făcut? Orest......[CONTINUAREAPOVESTIRII]........................... 1533 Hermina: Taci, taci, Orest perfid, [...] Această înlănțuire poate fi rezumată astfel: Povestitor (Oreste) Auditor (Hermiona) (1) Anunțarea faptelor (2) Întrebare (1495) Rezumat (1493-1494) (3) Povestire (1497-1524) (4) Întrerupere exclamativă (1525) (5) Urmarea povestirii (1525-1533) (6) Comentarii de încheiere (1534..) Textul 7.2. Mithridate Povestitor (Arbate) Auditor (Monime
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii care percepe, mai apasă încă mersul laborios al existenței, în vreme ce gândirea care imaginează e conștientă de faptul că e plină dintr-o dată și smulsă înlănțuirii timpului"117. Astfel, din punctul de vedere al lui Durand, imaginația este mai importantă chiar și decât gândirea, fiind cea care face legătura dintre imagine 118 și simbol 119. La fel ca și Gilbert Durand, J.J. Wunenburger abordează imaginarul dintr-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spunem noi, prin opera sa (dar cu ce preț?!), Ion Dezideriu Sîrbu a devenit întru eternitate o literă de aur în corola capodoperelor istoriei literaturii române de secol al XX lea. Jurnalul unei fete greu de mulțumit Prietenia este acea înlănțuire de idei în perfectă comuniune. Cheia de aur care se răsucește în sufletul unor ființe dovedesc similitudini nu doar temperamentale, cât mai ales de natură intelectuală. E cazul lui geni Acterian care a atras în jurul ei spirite luminate ale unor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
celorlalte moduri de Învățare mai simple: Învățarea de semnale (cazul sugarului care Începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce). Învățarea stimul răspuns (când la un anumit stimul, se reacționează Într-un fel anume). Înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicleta, Înotul, gimnastica). Învățarea prin discriminare (cînd facem distincții fine). Învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele. Învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice. Rezolvarea de probleme. Acesta constituie tipul de Învățare cel mai complicat; (cînd
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
precum și modalități de prezentare (formule, modele, construcții matematice, grafice, scheme). Individul trebuie să posede deprinderi de a aplica principii și procese matematice de bază În situații de zi cu zi, la locul de muncă, acasă, să urmărească și să aprecieze Înlănțuiri de argumente, să fie capabil să raționeze matematic, să Înțeleagă dovezile matematice, să comunice În limbaj matematic, și să folosească instrumente ajutătoare adecvate. Aptitudinile și cunoștințele necesare În matematică includ cunoștințe solide de numerație, măsuri, structuri, operații de bază și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
definiție a discursului mai degrabă gramaticală, la antipodul perspectivei pe care noi o vom dezvolta: Mai întîi, ce înțelegem noi prin Discurs? Nu este o operă scrisă, în întregul ei, chiar dacă ar fi de scurtă întindere; nici măcar o serie, o înlănțuire de fraze sau de perioade cu același subiect; ci o frază sau o perioadă care exprimă o idee aproape în totalitate și completă sieși, cu toate că poate depinde de alte idei precedente sau ulterioare. În fine, prin Discurs, înțelegem același lucru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
faptul că o propoziție poate să fie ori un argument (argument prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin bun pentru o concluzie explicită sau implicită) ori o concluzie (trasă dintr-un argument anterior) ce ține de un tip de înlănțuire special a propozițiilor: o secvențialitate locală argumentativă. Alte tipuri de micro-înlănțuiri locale sînt posibile: narative (în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propozițiilor: o secvențialitate locală argumentativă. Alte tipuri de micro-înlănțuiri locale sînt posibile: narative (în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propter hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o secvență descriptivă de mai mare sau mai mică întindere, vom vedea mai tîrziu că ele pot foarte bine să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o secvență descriptivă de mai mare sau mai mică întindere, vom vedea mai tîrziu că ele pot foarte bine să fie reprezentate ca fiind în mod necesar reinterpretate global ca răspuns la o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în cazul nostru, descriptiv. Operațiile care conduc un anumit subiect la identificarea unui text (sau a unei secvențe într-un text mai amplu) reprezintă scheme de recunoaștere a structurilor, mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de înlănțuire (de continuitate-progresie). Lectura-înțelegere constă în recunoașterea schemelor de grupare a (micro)propozițiilor. Pentru dimensiunea secvențială s-a văzut că este necesar să se facă distincția între suprastructuri (narative, argumentative etc.) și simplele planuri de texte, doar structura ierarhică fiind aceeași
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cristalizată la suprafața discursului" (1966, p. 74). b. Dimensiunea secvențială a paragrafului 7 (de la fraza 1 la fraza 4) Este evident că secvența analizată se înscrie în contextul mai vast ce îl are drept obiect al descrierii pe "noul venit" [înlănțuirea de la (40) și apoi de la (39)]. Dacă luăm în considerare doar paragraful 7, P1 dezvoltă o Pd. SIT exemplară prin dimensiunile sale temporală ("terminaserăm rugăciunea") și spațială ("pe genunchi"). Ca și P2, P1 se încheie printr-o sinecdocă a "nou
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
raporturi inteligibile este paralelismul spațial [...] adică acțiunile pe care spectatorul nu poate să le pună, mental, cap la cap, în timp (exemplu: o turmă de oi mergînd, imaginea oilor, a ciobanului, a cîinelui etc.) (1966, p. 128). Această noțiune de înlănțuire de acțiuni care nu mai este cronologică, ci spațială este foarte bine ilustrată în incipitul Educației sentimentale a lui Flaubert: (44) La 15 septembrie 1840, către orele șase de dimineață, La Ville-de-Montereau, gata de plecare, scotea vîrtejuri groase de fum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acțiunii în SUB-PĂRȚI. Fie, de exemplu, această DA a cărei temă-titlu este "a merge să cauți bani la bancă", descrisă în trei macropropoziții: Pd1: Domnul Z intră la bancă. Pd2: Retrage banii. Pd3: Iese de la bancă. Fiecare propoziție a acestei înlănțuiri minimale poate fi, la rîndul ei, precizată prin micropropoziții, ceea ce ar putea rezulta pentru Pd1: pd1': Domnul Z se opri în fața ușii de la bancă. pd1'': Se șterse pe picioare. pd1''': Își închise umbrela. pd1'''': Intră. Regăsim aici caracteristica descriptivului, teoretic
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în cadrul descrierii, supuse liberului arbitru, ci orientate argumentativ. Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a forma sensul în text și/sau situație. Descrierea impune, din punct de vedere al "artei în proză" despre care Valéry vorbește, "căutarea unui mod de înlănțuire a frazelor [...] non arbitrare", de fapt ea nu este, orice s-ar spune, "contrariul" compoziției, al "construcției" și al rigorii. PARTEA A TREIA EXERCIȚII Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice Capitolul 1 Probleme Tradiționale, precum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Prozomul rezultă din... (sau prozomul) corp (2 regiuni) și abdomenul Abdomenul nu arată... (sau opistozom) Cel de-al patrulea paragraf procedează la o punere în situație a diferitelor aspecte ale obiectului descris: pe fața ventrală, în spatele celicerelor [...]; de fiecare parte... Înlănțuirea tematică nu este deloc evidentă. Dacă progresia este net punctată prin localizări, unele rămîn însă vagi:... "de fiecare parte": a gurii? A buzei inferioare? Tema 1 PE (fața ventrală) Rema 1 DE FIECARE șoldul Tema 3 P1 ÎN SPATE (celicere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Astfel progresia este continuă: Tm 4 tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică se face fie prin reformulare (prozomul...), fie prin termenul inițial (abdomenul...). c) Alegerea lexicală este evident tehnică și specializată conform obiectivelor didactice ale textului. Textul B: "Am constat deci că Clarimonde ocupă cu adevărat tot etajul. Ea are trei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]