2,611 matches
-
care este fundamentul aptitudinilor? Aptitudinile sunt ele oare înnăscute sau sunt dobândite? La această întrebare au fost oferite propuneri de răspunsuri fără a se ajunge însă la o concluzie certă. Astfel, unii psihologi susțin că aptitudinile au un caracter biologic, înnăscut. De exemplu, în cazul aptitudinilor muzicale, auzul foarte bine dezvoltat ar constitui un element anatomofiziologic. În plus, numeroase studii arată că inteligența ca aptitudine generală are o componentă ereditară importantă, iar această componentă ar fi legată de funcționarea neurologică de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în jurul său (Bee, H., 1997, p. 115). Aceasta sugerează că aptitudinile ar fi rezultatul influențelor de mediu din perioada copilăriei timpurii. Ca de obicei în astfel de situații, adevărul se află undeva la mijloc. Fără îndoială că există o componentă înnăscută a aptitudinilor, deși mai puțin evidentă decât în cazul temperamentului. De asemeni, este posibil ca influențele de mediu să aibă consecințe privind cristalizarea aptitudinilor în forma în care se prezintă acestea la copilul școlar. Clasificarea aptitudinilor se face de obicei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la repararea mașinii sau a diferitelor aparate din casă, ar putea prezenta ulterior aptitudini tehnice mai dezvoltate. Din punctul de vedere al acestor aptitudini, se cuvine să discutăm aici și problema diferențelor între sexe. Există în mod cert o diferență înnăscută, admisă de către toți psihologii. Astfel, băieții prezintă aptitudini de reprezentare spațială (S) mai dezvoltate, în timp ce fetele au posibilități verbale (V și W) mai ridicate. Însă aceste diferențe nu sunt suficiente. Se adaugă un mecanism social de determinare a rolurilor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și ramurile filologiei și filosofiei drept științe atunci acestea vor necesita o puternică dezvoltare a factorului verbal (V), nemaifiind solicitat factorul numeric. 3. Aptitudinile artistice reprezintă unul dintre cele mai interesante aspecte surprinse în teoriia aptitudinilor. În domeniul artistic, aspectul înnăscut al aptitudinilor este cel mai vizibil. Sunt binecunoscute cazuri de mari talente artistice (muzicale în special) care au prezentat precocități deosebite. La 5 ani Mozart era deja un muzician (interpret și compozitor) foarte apreciat. Sunt însă și cazuri în care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între experiențe) se constată cum după ce apare lumina câinele întoarce capul spre dreapta și apoi spre stânga, chiar dacă nu survine soneria. Deci s-a format o legătură temporară între centrii vizuali și cei auditivi. Fenomenul survine, după Pavlov, datorită reflexului înnăscut de orientare (care constă tocmai în întoarcerea capului și examinarea atentă a sursei unui stimul nou). Așa-numitul reflex de orientare nu este altceva decât curiozitatea, trezirea interesului pentru un eveniment. Curiozitatea joacă într-adevăr un rol important în învățare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate de posibilități, comunicarea nonverbală este astăzi obiectul unei susținute serii de cercetări menite să-i aprofundeze mecanismele și funcțiile. Din punct de vedere ontogenetic, CNV prezintă o mare precocitate bazată, în egală măsură, pe elemente înnăscute, spre exemplu: diversele comportamente expresive primare ale afectelor și emoțiilor, dar și învățate, inițial imitativ. Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condițiilor interacțiunii (privirea, orientarea corpului, poziția și distanța dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
meserie. Termenilor mai vechi de meserie sau profesiune, apropiate celui de „chemare”, le este preferat astăzi cel de rol, devenind vocația funcțională, rolul jucat de o persoană de referință. Similitudinea cu rolul interpretat pe scenă de actori este explicită. „Educatorul înnăscut”, „chemarea de profesor”, spune Geissler, nu prea își găsesc locul în acest peisaj. Psihologia educației și pedagogia contemporane îl încurajează pe profesor să reflecteze asupra rolului său în procesul educativ. Un model construit de cercetătorii americani (vezi Gallagher, 1994) distinge
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al profesorului. Ca să ne dăm seama de rolul acestor procese cognitive, să ne imaginăm că ne-am afla într-o școală și că în cadrul unei discuții cu membrii corpului profesoral am constata că mulți dintre ei socotesc inteligența o calitate înnăscută, inegal răspândită în populație. Fără îndoială, am bănui că acțiunile lor educative se află în concordanță cu această credință. Am putea oare, presupunând că intervenția noastră este justificată, să-i convingem să abandoneze această idee? Și dacă, dibaci, vom ști
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
promovează. Preponderența definiției școlare a acestei aptitudini atestă, fără îndoială, rolul covârșitor al instituției educative în sistemul social. Explorând reprezentarea socială a inteligenței, cercetătorii au pus în evidență o „ideologie a datului” care-i este subiacentă și care proclamă caracterul înnăscut al inteligenței (Mugny și Carugatti, 1985). Slujindu-se de ideologia datului, simțul comun justifică în mod simplu diferențele individuale atât de vizibile și de încurajate astăzi. În plus, reprezentarea celei mai importante dintre aptitudini ca înnăscute îndeplinește pentru mulți indivizi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și care proclamă caracterul înnăscut al inteligenței (Mugny și Carugatti, 1985). Slujindu-se de ideologia datului, simțul comun justifică în mod simplu diferențele individuale atât de vizibile și de încurajate astăzi. În plus, reprezentarea celei mai importante dintre aptitudini ca înnăscute îndeplinește pentru mulți indivizi o funcție de protejare a identității pozitive. Părinții cred în caracterul înnăscut al inteligenței, fără să creadă neapărat în transmiterea ei ereditară: astfel, ei sunt total absolviți de răspundere pentru zestrea genetică a progeniturii, nefiind răspunzători nici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
datului, simțul comun justifică în mod simplu diferențele individuale atât de vizibile și de încurajate astăzi. În plus, reprezentarea celei mai importante dintre aptitudini ca înnăscute îndeplinește pentru mulți indivizi o funcție de protejare a identității pozitive. Părinții cred în caracterul înnăscut al inteligenței, fără să creadă neapărat în transmiterea ei ereditară: astfel, ei sunt total absolviți de răspundere pentru zestrea genetică a progeniturii, nefiind răspunzători nici pentru eventualul eșec al socializării copilului în familie. Cât despre profesori, este evident că o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inteligență unor copii despre care dețin informații că au evoluții mediocre la desen. S-a constatat și un efect al calității de părinte al profesorului. Profesorii care au copii își manifestă într-o măsură mai mare acordul cu ideea caracterului înnăscut al inteligenței decât profesorii fără copii, sau decât părinții care nu sunt profesori. Ei neagă responsabilitatea profesorului (ceea ce ceilalți părinți nu fac) și se pronunță pentru utilizarea unor metode inspirate mai curând de pedagogia tradițională Ă de pildă, pentru constrângere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Oricum ar fi, a pune performanțele școlare pe seama motivației ni se pare în spiritul pedagogiei moderne și al reformelor în curs de desfășurare în sfera educației. Dimpotrivă, propensiunea către atribuirile la efort se află în flagrantă contradicție cu ideea inteligenței înnăscute care, de altfel, poate să ducă la pesimism pedagogic și la pasivism. Feed-back-ul pe care profesorii îl furnizează elevilor se află în legătură cu atribuirile lor. Faptul că profesorii percep abilitatea sau efortul ca aflându-se la originea succesului sau a eșecului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deveni protagonistul acestei reforme. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt funcțiile profesorului în școală? 2. Argumentați în favoarea stilului democratic al profesorului. Un profesor democratic poate să-și întemeieze autoritatea pe puterea coercitivă? 3. Credeți că reprezentarea inteligenței ca înnăscută influențează comportamentul profesorului? Explicați. 4. De ce au profesorii tendința de a pune eșecul școlar al elevilor pe seama lipsei de efort? 5. Descrieți mecanismul auto-îndeplinirii profețiilor în mediul școlar și arătați cum poate fi folosit pentru ameliorarea performanțelor elevilor. Capitolul XVtc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și, prin definiție putea fi absolvit de regulile, obiceiurile și obligațiile care se aplicau indivizilor talentați. Argumentul nu era abstract. Așa cum arată Kaufman (1926) și Engell (1981), aceste dezbateri îndelungate referitoare la legăturile și diferențele dintre geniu, originalitate, excelență, aptitudini înnăscute și libertate au fost, într-un final, reunite sub egida doctrinei individualismului din secolul al XVIII-lea (nu cu mult timp înaintea revoluțiilor franceză și americană). Și totuși, la acea vreme nu exista încă o definiție a conceptului de creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
într-o societate opresivă a fost acceptată aproape în unanimitate. În scrierile sale, Duff, unul dintre cei mai prolifici și mai convingători susțintători ai geniului și talentului (Kaufman, 1926), afirmă că spontaneitatea și geniul erau subiecte „incitante” pentru că reflectau predispoziții înnăscute și nu necesitau educație, o concepție împărtășită la scurt timp de Rousseau și de autorii din perioada romantică târzie. La nivel pragmatic, afirmațiile cu privire la aceste distincții au avut un rol important în evidențierea diferențelor dintre excepționala, imprevizibila forță genială și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evoluția cercetărilor lui Terman a fost întotdeauna impulsionată de tendința de a contribui la formarea „unei societăți americane întemeiate pe principiul valorilor” (Minton, 1988, p. 139), unde identificarea diferențelor individuale aptitudinale și crearea condițiilor educaționale adecvate copiilor dotați cu capacități înnăscute superioare (IQ) deveneau imperative. Semnificativă este desincronizarea proiectelor de cercetare dezvoltate de Terman cu transformările intelectuale - antimaterialismul, antielitismul, antipozitivismul și antiraționalismul - care aveau loc în Europa și care, într-o anumită măsură, însemnau o reîntoarcere la filosofia lui Rousseau. Odată cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au studiat cel mai frecvent și către ele ne vom întoarce acum (tabelul 16.6). Întrucât trăsăturile caracteristice ale persoanelor creative au fost studiate intens, le voi prezenta rapid și fără să le pot arăta toate meritele. Talentul sau capacitatea înnăscută se referă la faptul că este mai ușor să fii creativ dacă te-ai născut cu o înzestrare fizică adecvată, care te ajută să stăpânești tehnicile din domeniul respectiv. Marii muzicieni par să fie încă din primii ani de viață
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate În calitate de indicatori ai inteligenței Înnăscute. Eugeniștii au făcut tot posibilul să demonstreze că românii au o inteligență mai mare decât media celorlalte etnii. Se socoteau ei Înșiși o elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care eugeniștii români le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o jumătate de secol mai târziu. Argumentul lui Petrini nu se bazează totuși pe o cercetare riguroasă și pe dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și cele dobândite. Concluziile sale se bazează mai degrabă pe observații clinice „de simț comun”. În mod similar, stilul său de a scrie și de a argumenta Încorporează doar arareori referințe la surse bine definite și respectate sau la lucrări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a progresului de-a lungul mai multor generații, eugeniștii români susțineau cu putere ideea că mediul avea doar rolul de a potența sau de a inhiba Într-o oarecare măsură caracteristicile ereditare și potențialul Înnăscut, dar nu ar fi putut niciodată să modifice aceste trăsături 85. Folosind acest argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
psihologică și morală. Mai mult, constituția urma să recunoască În diferite moduri inegalitățile naturale dintre oameni - nu Încercând să creeze mecanisme de compensare a acestora, ci, dimpotrivă, modalități prin care indivizii puteau să Își servească națiunea, fiecare În limitele sale Înnăscute. Ideile sale contraziceau În mod direct principiul egalității, care era fundamental pentru aproape toate constituțiile europene ale vremii, inclusiv pentru cea a României. Responsabilitatea statului urma să fie aceea de a controla maximalizarea valorii individului pentru bunăstarea Întregii comunități”, o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
statului, Moldovan și-a Îndreptat atenția și asupra problemei salariilor angajaților din aparatul de stat. Întregul său argument se baza pe premisa inițială a nevoii imperative de a angaja acești funcționari pe următoarele criterii biopolitice: 1) aptitudinile intelectuale și fizice Înnăscute ale indivizilor trebuiau să corespundă responsabilităților specifice ale poziției ocupate; 2) toți funcționarii de stat trebuiau să aibă un sentiment puternic de responsabilitate față de viitorul națiunii; și 3) În mod implicit, toți angajații trebuiau să fie bărbați de etnie română
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]