889 matches
-
Își făcuse o costumație mai bună. Nu se mulțumise doar să se înfășoare într-o haină neagră și groasă, ci își mai și înfășurase în jurul capului o basma albă care-i acoperea părul, o parte din frunte și din obraji, înnodându-se sub bărbie. Pe deasupra, își pusese un văl ușor, transparent. Deghizarea era atât de desăvârșită, că era cât pe ce să mă las iarăși tras pe sfoară. Când l-am reîntâlnit, părea tulburat. I-am cerut vești din expediție, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prin Piața Miracolelor, unde curiozitatea noastră era rareori dezamăgită. Dacă Iscoditorul nu era acolo, fiind plecat cu vreo treabă, străbăteam piața de flori ca să mă duc s-o văd pe Mariam. Stabiliserăm că ea va pune un fir de iarbă înnodat într-o crăpătură a zidului exterior, de fiecare dată când tata era plecat pentu o săptămână la țară. Într-o zi, cam pe la sfârșitul lui safar, a doua lună a anului, trecusem pe acolo; firul de iarbă înnodat se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-i văd pe tata și pe Warda ca să le dau vești de la fiica lor. Înainte de a bate la ușă, am stat o clipă nemișcat. Într-o crăpătură a zidului exterior, se afla încă, uscat și înnegrit, firul de iarbă înnodat de Mariam în ziua când fusese luată captivă. L-am apucat între degete și l-am dus pe furiș la buze. Apoi l-am pus îndărăt la locul lui. Mă dusesem iarăși cu gândul la firul acela când Khâli a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și cea mai măruntă clipire din ochi sau bătaie de inimă. Am încuviințat zâmbind. — Ți-aduci aminte că atunci, în ciuda stăruinței tale, am refuzat cu încăpățânare să-ți spun ce văzusem. Intrasem, drapat într-un văl, iar pe dedesubt îmi înnodasem o basma în jurul părului; aveam în picioare sandale din lemn și mă înfășurasem într-un ștergar. Aveam pe atunci unsprezece ani și nici un fir de păr pe trup care să-mi trădeze sexul. Mă plimbam așadar înăuntru, când am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mele dacă deschideam brusc ușa strigând: „Ajutor! A leșinat mireasa!“ N-aveam altceva mai bun de făcut decât s-o trag pe verișoara mea până la pat, s-o culc pe spate, să-i scot pantofii și să-i desfac eșarfa înnodată sub bărbie. Dădea impresia că e pur și simplu adormită, iar respirația, sacadată mai înainte, redevenea regulată. M-am așezat lângă ea, gândindu-mă ce era de făcut. Puteam să mă rănesc la deget cu un ac, să pătez rufa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cel Milostiv, stăpânul zilei Judecății... Ultimul Amân a fost un strigăt prelung, furios, răzvrătit. Apoi nimic, doar tăcerea. Otomanii păreau și ei tulburați, astfel că Tumanbay a fost cel care i-a scuturat: — Călăule, fă-ți treaba! Funia a fost înnodată în jurul gâtului condamnatului. S-a tras de celălalt capăt. Sultanul a fost înălțat la câteva palme, apoi a căzut la pământ. Se rupsese funia. A fost iarăși înnodată, iarăși trasă de călău și de ajutoarele lui și iarăși s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Intrat în panică.): Dă mâna! BRUNO: Ușurel... (Cei doi se luptă pe marginea gropii; Bruno face eforturi ca să scape, s-a agățat de GRUBI; GRUBI trage din răsputeri.) BRUNO: Trage de funie! GRUBI: Dă-o-ncoa’! BRUNO: Vezi că se-nnoadă. GRUBI: Stai... Acum! BRUNO: Hai! GRUBI: Pune degetul dedesubt! Ce urât! BRUNO (Țipând.): Hai! Hai! Nu vezi c-a-nceput să muște? GRUBI: Uah! (Cei doi se unesc într-un ultim efort și se prăbușesc pe marginea gropii.) GRUBI (Ștergându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de nea, cu blânda frumusețe a celeilalte biserici, din fosta pușcărie, îndurându-și blajină ticăloasa ei omorâre, tăcută, maiestuoasă, copleșitoare ca o deschidere de ceruri. M-am așezat, într-un târziu, pe o bancă în chioșcul clopotniței. Funia lungă o înnodase clopotarul de stâlpul de lângă mine. La capătul ei, un nod gros, ca o măciucă. L-am luat în mână, ca și cum mă pregăteam să trag clopotul. Mi-a trecut doar prin minte gândul că aș putea să mă spânzur cu acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
La extrema cealaltă, societățile moderne par a fi acordat economicului acest rol de idiom comprehensiv : totul este resursă, redistribuire, capital etc. În cazul societății țărănești din țara noastră însă, gospodăria a fost, s-ar zice, principala referință în care se înnoadă cele mai multe fire ale vieții sociale. Simptomatic, aproape că nu există studii despre rudenia la români, dar există nenumărate mărturii și interpretări despre gospodăria țără nească. Mai mult, pe urmele școlii monografice, Paul Stahl ajunge la concluzia că gospodăria este cea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca de copil, pielița obrazului albă și o gropiță tot rotundă, ca un bumb, sub buza de jos. Din păr nu i se vedea decât o șuviță, pânza baticului îi cobora peste urechi, trecea pe sub bărbie, strângând-o, și se înnoda nevăzut undeva, la ceafă. Căutătura ei era serioasă. Bărbatul arăta obosit. Avea, slavă Domnului, voce fără gând ascuns, voce necăjită, așa că femeia se simți iar la larg cu sufletul. — Unde poate înnopta un om fără bani și fără bagaj? Cumva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu flit clasamentelor din artă. Una dintre misiunile capodoperei e să sfideze timpul. Călimara oricărui scriitor este, în linii mari, copilăria. Misiunea timpului e să șteargă treptat numele scrijelate pe epiderma lui. Rostul unei generații este să rupă sau să înnoade un lanț. Ultima dictatură este cea a bătrâneții. Neobosită, dalta timpului ne caricaturizează zilnic chipul până când îl aduce în stadiul de bureți decongelați. Fiecare generație anterioară ne-a pus cel puțin câte o cărămidă sub tălpi. Mi-a rămas viitorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ci chiar din întregul oraș. Câștigurile lor creșteau joia și în zilele de sărbătoare, în special în preajma Sfântului Petru, când aveau ocazia să vândă inelele lor strălucitoare și să prezică viitorul sătencelor îmbrăcate de sărbătoare, venite la târg cu banii înnodați în batiste și păstrați la sân sub ie. La câțiva ani după război ursul a murit, iar familiile lor s-au mutat în casele vechi de prin cartierele mărginașe ale orașului, cu curți mari și grajduri pentru cai. Bidaru se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
eu?!... și inima începu să-i bată mai tare în piept. - După cum e înfofolită, pare să fie o femeie! îi răspunse el pe un ton liniștit. Femeia, în fugă, se apropie de sanie. O bertă groasă, încrucișată, pe piept și înnodată la spate, îi acoperea umerii și capul până peste ochi. Când își feri berta de pe față, scoase la lumină un chip de femeie foarte tânără, bălaie și de o frumusețe cum n-au mai văzut. Sub perplexitatea care îi luă
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la Sf. icoană, și pe urmă, plângând înnăbușit cu capul sub ogheal, se sfătuia cu Ion ce avea de făcut... Era o femeie mândră. Pășea dreaptă, ca o lumânare, cu opinci în picioare, cu grimea albă, strânsă pe frunte și înnodată sub bărbie. Uneori, privind-o, ți se părea că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi. Era femeie împlinită, încă tânără și frumoasă, cu părul negru, lăsat pe spate într-o rasucitură, într-un coc gros, întins pe
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
erau și mulți războinici pictați din belșug și nu s-ar fi putut spune care era căpetenie, vraci sau șef mai mic de trib, căci nici unul nu părea să dețină autoritatea asupra celorlalți. Toți apăreau goi, cu excepția clasicei fâșii roșii înnodată de penis, și vreo șase erau împodobiți cu mănunchiuri de pene în urechile perforate. Vorbeau între ei pe șoptite. În sfârșit, unul mai în vârstă i se adresă lui: — Ei vor să-ți vorbesc, începu el, pentru că sunt cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
picioare. Bărbatul urmări direcția privirii lui. În ușă, tocmai își făcea apariția una dintre femeile cele mai atrăgătoare pe care le văzuse vreodată, deși nu era fardată și era îmbrăcată doar cu o pereche de blugi vechi și o bluză înnodată în talie. Se apropie zâmbitoare, îl sărută pe obraz pe soțul ei, îl bătu afectuos pe preot pe braț și îi întinse mâna necunoscutului. — Ea e Paula, o prezentă „Inti“ Ávila. Domnul este Daniel Boone... — Daniel Boone? — E o glumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și neglijând obiectele aflate acolo, În timp ce a treia a desfăcut o valijoară din care a purces a scoate diverse lucruri. Mai Întâi, niște cilindri prelungi, semănând cu acele baloane din care clovnii confecționează animăluțe, numai că respectiva nu le-a Înnodat În forme de girafe sau de cățeluși, ci le-a lăsat pe o policioară să se bălăngăne jucăuș. Au mai răsărit din valiză un aparat de pirogravat și unul asemănător celui folosit În resuscitarea cardiacă, o zgardă, o cușcă având
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bodegii, în jos se prăvăleau niște zbierete care îți înghețau inima. Părea că cineva a înjunghiat doi porci dintr-o dată. Un om ne-a dumerit că acolo se întrunise dăscălimea. Deodată, izbucni afară o namilă cu fața roșie și cozi înnodate pe creștet. În taior verde, părea, la fiecare pas, că se prăvale dintr-un pod. Șovăind către mocirla din șanț, femeia se prăbuși brusc. S-au repezit s-o ridice cîțiva țărani. Au proptit-o în picioare apoi, scîrbiți, au
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bune. Să fiu însă atent la tovarășul Fărocoastă. Cînd plecă, se oferi să mă introducă la magazin, unde era nevoie de pilă. Însoțit de noua mea cunoștință, chiar a doua zi am ieșit în sat. Cu fruntea teșită și cocul înnodat pe vîrful capului, domnișoara Cornelia avea înfățișarea unui șobolan ghebos. În timp ce dînsa se rostogolea în față, mi-am dat seama că întregul sat aflase de prezența mea. Curioși, copiii zîmbeau și, plină de respect, lumea mă saluta. Printre case se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu un ilic vechi și o pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de palme. Încă un scârțâit din acela. - Om e, măi, Krog, măi! - răcni Enkim cu glas Întretăiat. M-am repezit la ei. Enkim tocmai scosese din foc o piatră de mână cu care tăia funia de viață a pruncului. Îi Înnodă capetele, după care se puse pe așteptat. Runa era leoarcă de sudoare și-și pusese deja puiul pe burtă, acoperindu-l cu o blăniță moale și frumos mirositoare pe care o căra Încă de când plecase din satul ei. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sate iar cele mai mari cerculețe sunt orașe. Dar câte frumuseți se ascund aici... Așa cum o vede Ana Bandiana, harta României este ca un buchet de flori: munții, flori brun roșcate, dealurile gabene, împodobite cu frunze verzi de câmpie și înnodate cu panglicile albastre ale râurilor își trag de veacuri seva din apele adânci ale Mării Negre. Să pornim la drum! “Înfățișarea generală a țării noastre e aceea a unei cetăți cu ziduri înalte. Zidurile sunt munții care se întind roată, în jurul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
i-a schimbat acoperișul cu unul, mai nobil, de țiglă. Era o casă scundă, cu ferestre mici, ca să nu se piardă, iarna, căldura și să nu năvălească, vara, soarele prea agresiv. În odaia principală, mama așezase deasupra icoanelor ștergare înflorate, înnodate în jurul unor buchețele de busuioc, și farfurii de lut ars, smălțuite. Pe masă, aflată în unghiul format de cele două lavițe, pictate de meșteri locali, în care erau ținute valuri de pânză și alte lucruri de valoare, se găsea, în afara
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e frică. — O să-ți fie, când o să vezi cuțitele venind spre tine. — Hai să vedem. Dă-mi șorțul. În timp ce Enrique prindea cuțitele cu lamele grele și ascuțite ca un brici, legându-le cu două șervete murdare de picioarele scaunului și Înnodându-le bine, cele două cameriste, surorile lui Paco, se Îndreptau spre cinematograf ca s-o vadă pe Greta Garbo În Anna Christie. Unul dintre preoți stătea-n izmene și-și citea liturghierul, iar celălalt era-n cămașa de noapte și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i moale? Ș-atunci ce ești țăran? Freedman nu s-a mișcat de lângă noi cât Jack și-a bandajat și cealaltă mână; unul din asistenți i-a adus mănușile, iar eu i le-am tras pe mâini și i-am Înnodat șireturile. — Auzi, Freedman, Întreabă Jack, ce naționalitate mai e și Walcott ăsta? — Nu știu, spune Solly. Un fel de danez, ceva. — E din Boemia, spuse băiatul care adusese mănușile. Arbitrul Îi chemă la mijloc și Jack se duse. Walcott veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]