3,589 matches
-
1918. În același timp, eugeniștii din cercul lui Moldovan rămâneau ambivalenți În legătură cu rolul clasei de mijloc În noua ordine socială pe care o propuneau. Atitudinea lor era, În mare parte, alimentată de situația din acel moment, În Transilvania, a celor mai mulți Întreprinzători, liber-profesioniști și angajați ai aparatului de stat și de modul În care aceasta se crease În timp. Înainte de 1918, românii fuseseră foarte slab reprezentați printre birocrați și oameni de afaceri, din cauza presiunilor exercitate de practicile tradiționale și de prevederile legilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
exemplu, cea mai sigură modalitate de a obține o poziție În aparatul de stat sau o slujbă Într-o economie care, În general, nu garanta locuri de muncă și nici nu oferea un mediu stabil de dezvoltare a afacerilor micilor Întreprinzători. În opinia lui Zeletin, sistemul de educație Însuși menținea o astfel de așteptare falsă și, pe reversul negativ al monedei, alimenta un grad mare de insatisfacție printre cei care nu reușeau să Își găsească un loc de muncă după absolvire
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu rezervă și chiar nemulțumire ascensiunea medicilor, al căror nou statut public amenința să reducă autoritatea oficialilor guvernamentali, În special asupra administrării fondurilor publice. Autoritatea oficialilor sanitari punea În pericol Înțelegerile informale de pe plan local, Între unii birocrați corupți și Întreprinzători prosperi, susceptibili de violarea normelor noii legi. Tensiunea dintre medici și vechii ocupanți ai pozițiilor de autoritate la nivel local a devenit În timp tot mai evidentă, pe măsură ce Ministerul Sănătății a fost invadat de un număr uriaș de memorandumuri și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
locali au trebuit să negocieze permanent cu autoritățile numite accesul la fondurile alocate lor prin Legea Moldovan, dar care nu erau sancționate de alte legi ale administrației. Fluxul constant de plângeri Împotriva presupuselor abuzuri comise de medicii igieniști În amendarea Întreprinzătorilor locali ilustrează cu vivacitate tensiunile existente la nivel local. Majoritatea plângerilor veneau din partea Întreprinzătorilor ce primiseră amenzi semnate de inspectorii sanitari pentru localurile pe care le dețineau și care Încercau să recurseze aceste decizii direct printr-o hotărâre a ministerului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prin Legea Moldovan, dar care nu erau sancționate de alte legi ale administrației. Fluxul constant de plângeri Împotriva presupuselor abuzuri comise de medicii igieniști În amendarea Întreprinzătorilor locali ilustrează cu vivacitate tensiunile existente la nivel local. Majoritatea plângerilor veneau din partea Întreprinzătorilor ce primiseră amenzi semnate de inspectorii sanitari pentru localurile pe care le dețineau și care Încercau să recurseze aceste decizii direct printr-o hotărâre a ministerului, și nu prin intermediul autorităților locale. Doar În 1932 au fost Înregistrate 500 de astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 24. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 8. 25. Donald Mackenzie, „Eugenics in Britain”, Social Studies of Science, vol.6, 1976, pp. 501-502. 26. Încercarea de a defini inteligenția ca grup social distinct vizavi de burghezia Întreprinzătorilor era un alt aspect care se adăuga la inconsistența viziunii eugeniste despre clasa de mijloc. Vezi capitolul 4. 27. Iordache Făcăoaru, „Pagina biopolitică, demografică și eugenică. Inteligența naturală În raport cu clasele sociale șpartea a douaț”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și căruia Pierre-Jean Simon (1991, pp. 191-206) i-a consacrat câteva pagini inspirate. Pentru Saint-Simon, ceea ce subzistă din elitele conducătoare ale Vechiului Regim la începutul secolului al XIX-lea constituie un conglomerat de categorii parazitare lipsite de orice spirit de întreprinzător. Este vorba despre pături sociale în situație de preeminență de pe vremea Restaurației, dar excelența la care au ele pretenții nu se referă decât la activități neproductive: preocuparea pentru a-și asigura o viață plină de „distincție” le ține loc de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
implementarea și evaluarea strategiilor și programelor de dezvoltare socială. ONG-urile pot sprijini dezvoltarea socială prin: oferirea de servicii sociale indivizilor și grupurilor aflate în nevoie; consultanță oferită autorităților administrației, dar și organismelor internaționale; consultanță economică și financiară oferită micilor întreprinzători; campanii de informare pentru cetățeni; implicarea cetățenilor în procesul de participare la luarea și implementarea politicilor și programelor; suport oferit pentru anumite cauze (advocacy și lobby). Va trebui, de asemenea, să crească și funcția de reglementare și de control a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
există o dezvoltare inegală a sistemelor de comunicație (în țările dezvoltate frecvența, intensitatea și volumul comunicațiilor - și, implicit, accesul la o varietate de informații - fiind mult mai ridicate decât în țările subdezvoltate), aceste mecanisme se răspândesc din ce în ce mai mult, din dorința întreprinzătorilor capitaliști de a cuceri noi piețe. Un asemenea fapt nu poate duce decât la creșterea posibilităților, inclusiv pentru grupurile sărace, marginale, de a comunica, interacționa și, deci, de-a avea acces la informații noi (și utile/utilizabile) într-un context
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utile/utilizabile) într-un context supranațional. Efectele comunicării globale restructurează sistemele sociale și se văd rapid în plan social, economic, politic și cultural, la nivelul fiecărei națiuni. La nivel economic, de exemplu, creșterea accesului la tehnologie și informație al micilor întreprinzători creează un mediu economic nou, particular, în care tranzacțiile economice capătă, pe lângă dimensiunea reală, o dimensiune virtuală, dată de noile mecanisme monetare și financiare (transfer electronic de bani, plăți on-line pentru diverse servicii, recepționarea produselor comandate la mii de kilometri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de reevaluare a monedei naționale și prin majorarea volumului exportului pe piețele din China a produselor americane; reconsiderarea intervențiilor militare în afara granițelor sau a susținerii unor protectorate tip Taiwan; menținerea unor atuuri existente în domeniile educației superioare, inovației, managementului (spiritului întreprinzător), nivelul tehnologiilor, calitatea armamentului; protejarea, prin toate mijloacele, a zonelor din care SUA își procură resurse, petrol în special; protejarea economiei naționale prin instituirea unor bariere fiscale și intervenții prin OMC (Organizația Mondială a Comerțului), de liberalizare a piețelor altor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
globalizare și de liberalizarea piețelor produselor și serviciilor. Această formă de comerț pune în valoare resursele locale, reduce presiunea importului asupra bugetelor comunităților rurale sau din localitățile urbane de mici dimensiuni, asigură piețe și suport pentru existența financiară a micilor întreprinzători (întreprinderile mici și de dimensiuni medii), asigură locuri de muncă, dă o oarecare siguranță față de crizele economice externe sau chiar față de crizele care se petrec la nivel național. Noțiunea de nișă menționată mai sus este rezervată localităților unde companiile transnaționale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
România ocupă locul 149 din 183 de țări clasificate după criteriul atractivității fiscale, esențial la atragerea ISD. Această poziție inferioară în clasament este cauzată, în special, de numărul excesiv de plăți (aproximativ 113) care trebuie efectuate în cursul anului de un întreprinzător. Se atrage atenția asupra extinderii facilităților fiscale și asupra neimpozitării venitului reinvestit, exceptarea de la impozitarea dividendelor reinvestite, reglementarea structurilor tip holding. Observația este cu atât mai importantă cu cât agenția de rating Fitch a îmbunătățit ratingul pentru credite în valută
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
locuri de muncă va crește cu unu-două miliarde în următorii 50 de ani. Globalizarea aduce cu sine și practica „delocalizării” activităților industriale, manufacturiere în special, cu efect perturbator pe piața forței de muncă. Evoluția economiei, progresul tehnic deplasează cerințele întreprinzătorilor către forța de muncă cu grad de calificare peste medie, imigranților rămânându-le de multe ori disponibile locuri de muncă unde câștigurile sunt modeste și perspectivele profesionale, limitate. Aceste conjuncturi reale în economia globalizată l-au făcut pe Zygmunt Bauman
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ca implicații sociale, încât ambasadorul Marii Britanii la București, Martin Harris, a atras atenția că guvernul trebuie să stimuleze întreprinderile sub 20 de angajați, preluând pentru aceasta experiența altor țări, dând exemplu și sumele de bani de care are nevoie un întreprinzător pentru a demara o afacere sub forma IMM: 2.285 de dolari în UE, 644 de dolari în Marea Britanie, 153 de dolari în Canada, 593 de dolari în Brazilia.<footnote www.hotnews.ro, accesat la 28 iunie 2011. footnote> Alte
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
fost faptul că falsificatorii au avut cale liberă. Mare parte din consumatori nu știu că este imposibil de realizat un vin bun care să se vândă la raft cu doar 10.000 de lei litrul (Constantin, Ușurelu, Bârligă, 2002). După ce întreprinzătorii au modernizat, în ultimii doi ani, capacitățile de productie, au început să-și concentreze eforturile pe promovare, iar efectele nu au întârziat să apară. Directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Nicolae Telegescu, e optimist, afirmând că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
întreruperilor repetate ca urmare a responsabilităților sale casnice). În consecință, femeia va fi mai puțin plătită datorită productivității sale scăzute. Din perspectiva cererii de muncă, mulți din factorii ce influențează preferința bărbaților și femeilor pentru anumite ocupații, influențează și preferința întreprinzătorilor pentru angajarea acestora. Astfel, slujbele care impun un nivel de educație mai ridicat este mult mai probabil să fie oferite bărbaților. Mai mult, femeile sunt considerate a fi muncitori cu un cost foarte crescut (rată mai mare de absenteism, fluctuație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de 70 % pentru prima variantă. Aceste răspunsuri reflectă și o altă gravă consecință, prin durată și amploare, a sistemului supercentralizat, planificat și dictatorial din care tocmai am ieșit: atrofierea constelației de trăsături care fac dintr-un om aparent obișnuit un întreprinzător: atrofierea inițiativei, a libertății de acțiune, a riscului și curajului, lipsa perseverenței și nevoii de ideal, de concurență și de afirmare. 17. 3. Schimbări socio-economice Analizând procesele reformatoare din spațiul central și est european, Piotr Sztompka pornește de la ideea existenței
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au eșuat, ei au Încercat să se mulțumească cu ceea ce aș numi miniaturizare, adică cu crearea unei micro-ordini mai ușor de controlat În orașe, sate și ferme model. Modernismul extrem a presupus, pe lângă credință, și „interese”. Adepții săi, chiar dacă erau Întreprinzători capitaliști, aveau nevoie de intervenția statului pentru a-și realiza planurile. În majoritatea cazurilor era vorba de persoane oficiale importante și de șefi de state care Înclinau spre anumite forme de planificare și organizare socială (de exemplu, baraje uriașe, rețele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Simplificarea și raționalizarea ce fuseseră aplicate În cazul pădurilor, unităților de măsură, impozitelor și fabricilor aveau acum drept obiect societatea În ansamblul ei. Ingineria socială susținută de puterea industrială se născuse și, dacă fabricile și pădurile puteau fi amenajate de Întreprinzători particulari, ambiția ordonării unor societăți Întregi era aproape exclusiv proiectul statului-națiune. Noua concepție cu privire la rolul statului reprezenta o schimbare fundamentală. Înainte ca aceasta să aibă loc, activitățile statului fuseseră limitate, În cea mai mare parte, la acțiuni ce sporeau averea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
erau „curelele de transmisie” prin care se comunicau instrucțiunile. Dacă, asemenea lui Lenin, considerăm partidul de avangardă o mașină de produs revoluția, atunci ne dăm seama că relația dintre acesta și clasa muncitoare nu este foarte diferită de cea dintre Întreprinzătorul capitalist și aceeași categorie socială. Clasa muncitoare este necesară În procesul de producție, iar membrii ei trebuie pregătiți și instruiți, În timp ce organizarea eficientă a muncii lor e lăsată pe seama specialiștilor. Obiectivele finale ale revoluționarilor sunt, desigur, extrem de diferite de cele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care se planta o singură specie de arbori, așezați În șiruri drepte și tăiați când erau „maturi”. Condiția premergătoare unor astfel de simplificări era existența unei piețe de mărfuri și a presiunii concurențiale, exercitate atât asupra statelor, cât și asupra Întreprinzătorilor, presiune care să maximizeze profiturile sau veniturile. și În cîmpurile, și În pădurile cu monoculturi, au fost neglijate toate acele elemente ale comunității biotice care nu aveau legătură directă cu sănătatea și productivitatea speciilor cultivate. Această concentrare a atenției asupra
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
probabil ca diverșii membrii ai familiei să aibă drepturi și responsabilități diferite cu privire la fiecare cultură. Cu alte cuvinte, regimul culturilor reflectă relațiile sociale, nevoile rituale și gusturile culinare; nu este vorba doar de o strategie de producție pe care un Întreprinzător hotărât să maximizeze profitul să o fi luat direct din paginile unei lucrări de economie neoclasică. Estetica și ideologia extrem-moderniste adoptate de majoritatea agronomilor coloniști și a succesorilor lor formați În stil occidental au respins analiza obiectivă a practicile agricole
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Modernizareaș economiilor europene a continuat În ritm rapid, În vreme ce direcția aleasă În politica și comerțul internațional era justificată ca fiind calea către un «proces de modernizareș progresist și generos destinat unei lumi a treia subdezvoltate” (p. 35). Pentru exemple de „Întreprinzători publici” În Statele Unite, vezi studiul lui Eugene Lewis despre Hyman Rickover, J. Edgar Hoover și Robert Moses, Public Entrepreneurs: Toward a Theory of Bureaucratic Political Power: The Organizational Lives of Hyman Rickover, J. Edgar Hoover, and Robert Moses, Bloomington, Indiana
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ai unor adevărate concerne la nivelul epocii - de origine evreiască precum Philip Bierman, aflat la concurență cu celebra familie Lusters, atât de cunoscută în Iași și Piatra Neamț. O serie întreagă de priorități în domeniul industrial se leagă de numele unor întreprinzători evrei care au înființat unele stabilimente precum: Lipa Juster, prima fabrică de postav la Piatra Neamț, Samuel Goldenthal, prima fabrică de chibrituri la Iași, Jaques Elias, fabrica modernă de zahăr de la Sascut, B. Blum, o rafinărie de petrol la Bacău (1875
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]