1,080 matches
-
în tine expansiunile erotice, te-ai refuzat unei abandonări integrale, ce mai poți speră atunci de la iubire? Vai de acei care n-au schimbat nici un cuvant cu prima lor iubita! Cum vor mai găsi cuvinte pentru a doua? Căci îndelungile întristări paralizează în așa măsură elanul iubirii, încât te intrebi dacă tristețea nu este un reflex al morții, precum iubirea este al vieții"4. Furia să împotriva "necredincioasei" se extinde la toate femeile, în care vede întruchiparea refuzului, cum spune Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pădurilor și-al stâncii, / ce ne-a-mpins către râuri /altă nu ne-a ursit, doar vise Unde stau morți cu ochi deschiși, trad. MB).303 Poezia se structurează pe baza opozițiilor la care trimit termenii contrastanți: copii adulți, râs întristare. Alăturările binare descriu succint firul existenței umane supuse curgerii timpului, dominate de realitatea durerii și încheiate în lumea tăcută a morții. Creatorul observa cu detașare trecutul, prezentul și viitorul. Depărtarea, componența esențială a poeticii vagului, îi permite să vadă, să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
data de 10 iulie 1931 de la Imperia prietenului Salvatore Pugliatti poetul afirmă în legătură cu unul dintre cei mai asidui colaboratori ai publicației ' La Voce', Giovanni Boine: Am fost cu Enzo (Misefari) să vizităm mormântul lui Giovanni Boine: treizeci de ani! Ce întristare, laurul acela pe lespedea goală! Nimeni nu își mai amintește de el: mi-am stăvilit plânsul amar. Salvatore Pugliatti Salvatore Quasimodo, Carteggio 1929-1966, îngrijit de Giuseppe Miligi, Artioli, Modena, 1998, p. 32. 97 Per queste ragioni complesse oră da noi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine" (Eminescu : 2011, II, 81). Legat de apelative, este ușor de sesizat diferența cvasi-generalizată între forma vocativelor din hipertext (operă sau variantă finală nepublicată) și hipotext (variantă): înger/îngere, Mario/Marie. (H1) Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. E o agonie a sufletului, o luptă vană, crudă, fără de voință. Desperarea ucide, această simțire muncește. Martir este numele amorului meu (Eminescu: 2011, II, pp. 56-57). (h1) Întristare? Asta nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ai iubi tu pe mine" (Eminescu : 2011, II, 81). Legat de apelative, este ușor de sesizat diferența cvasi-generalizată între forma vocativelor din hipertext (operă sau variantă finală nepublicată) și hipotext (variantă): înger/îngere, Mario/Marie. (H1) Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. E o agonie a sufletului, o luptă vană, crudă, fără de voință. Desperarea ucide, această simțire muncește. Martir este numele amorului meu (Eminescu: 2011, II, pp. 56-57). (h1) Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Mario/Marie. (H1) Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. E o agonie a sufletului, o luptă vană, crudă, fără de voință. Desperarea ucide, această simțire muncește. Martir este numele amorului meu (Eminescu: 2011, II, pp. 56-57). (h1) Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. Este moartea de viu, este marginea gândirei, este o luptă vană, crudă, fără de voință și fără de speranță. Martiriu este numele simțirei mele (Eminescu: 2011, II, 266). Formularea din hipertext este relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. E o agonie a sufletului, o luptă vană, crudă, fără de voință. Desperarea ucide, această simțire muncește. Martir este numele amorului meu (Eminescu: 2011, II, pp. 56-57). (h1) Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. Este moartea de viu, este marginea gândirei, este o luptă vană, crudă, fără de voință și fără de speranță. Martiriu este numele simțirei mele (Eminescu: 2011, II, 266). Formularea din hipertext este relativ vagă, deși lexemul agonie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Învățături” ale lui Nicomah către fiul său Aristotel pe care Stagiritul le exprimă În Etica Nicomahică. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale caracterul polar al virtuților - pentru dragoste - păcatul pizmei, pentru Îndurare - nemilostivenia, pentru pace - Întristarea, pentru dreptate, strâmbătatea - ne recomandă practicarea binelui și respectarea legii morale. Cazania lui Varlaam și Psaltirea lui Dosoftei cuprind Învățături morale transmise pe un ton familiar, direct și cu pronunțat caracter educativ. Idei etice și morale sunt cuprinse, chiar dacă nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
nerăbdare așteaptă roiul cel tânăr, și acestui venetic însamnă chiar și stupul în care are să-l așeze, acesta zboară în aer și se pierde, căci au că în dorința zborului, el se îndepărtează cine știe încotro și bietul prisecar, cu întristare, îl vânează numai cu ochiul, sau că se așază pe un arbore înalt, unde nu samănă a ave plecare să aștepte ca să fie prins și, deodată, zboară și de acolo. Un alt roi esă voios din stup, dar împărăteasa (matca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bărbat (Purtător de perle) (1898), Aurora (1899), Inocența (1899) Pocăința (1903), Nud culcat (1904), Dormind (1904), Femeie pe gânduri (1905), Pe gânduri (1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916), Durere (1917), Spre infinit (1924), Mister (1926): Pentru ea, care se înconjura în palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rugăminte pe când în cea de-a doua s-a strecurat deja o anumită severitate, iar gesticulația reflexivă reclamă o altă dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns de faldurile părului despletit, cu sugestia erotică pe care o comportă acesta. În același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fritz) Storck realizează două sculpturi de valență simbolistă pe tema melancoliei, un Proiect de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24 x 20,5 x 9,5 cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz, 16 x 8 x 9 cm, semnat pe postament spate: Fr. Storck nedatat, inventar 915185, 1907-1908), la care mai putem adăuga un monument funerar care se află acum în cimitirul Bellu, și la care s-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite lucruri casnice ș.a.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintre cele mai mari forțe ale creștinismului” (Pr. prof. I. Coman). Iubirea ne trezește și ne responsabilizează și ne pune în comuniune cu ceilalți oameni și cu Dumnezeu. Cu cât este mai mare iubirea, cu atât mai mare poate fi întristarea, dăruirea și jertfelnicia, având ca model pe Hristos, care „a iertat totul”. Situația femeii la „plinirea vremii”, la întruparea Fiului lui Dumnezeu, era una dintre cele mai grele și mai umilitoare, cu toate că bărbații și femeile vor răspunde pe măsura iubirii
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
călătorul, eram tot eu. Folosirea epigrafului este o anexă justificativă a titlului. Este cazul epigrafului care deschide cartea lui Peter Handke, Essai sur la fatigue: Și, ridicîndu-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui și i-a aflat adormiți de întristare. Luca XXII, 45 De fapt, exemplele abundă; un caz mai rar este cel în care epigraful este și comentariu al titlului și anunță primele rînduri ale unei prefețe sau ale unei introduceri, legătura și pragul evident dintre titlu și text
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
adevărul pe care ni-l prezintă în concepțiunile sale și e ademenitoare forma desăvârșită în care el își dă pe față gândirile. Au trăit în timpul vieții lui Caragiale și oameni care n-au râs, ci au fost cuprinși de adâncă întristare când și-au dat seama că nu sunt închipuiri deșerte, ci ființe viețuitoare pocitaniile omenești pe care le "admiră" lumea în Noaptea furtunoasă ori în Scrisoarea pierdută și ființe viețuitoare pe care le-ntâlnim pretutindeni în calea noastră 245. În
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
părea multora și apucătura lui Ion Creangă de a vorbi-n pilde și de a-și da părerea cu oarecare încongiur și răzămându-se pe autoritatea altora. În toate împrejurările, și la câștig și la pagubă, și la veselie și la întristare, el scăpa cu o poveste, cu o anecdotă, ori cu un proverb. El nu cita din Sfânta Scriptură, ci se răzăma pe nesecatele comori de nțelepciune ale poporului”. (48, p. 128 ) Cum am putea să nu credem aceste afirmații ale
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să se frig ă, pentru a învăța ce nu trebuie să facă. Trăim într-o lume în care trebuie să simțim durerea pentru a înțelege unde am greșit. Ne amintim ce spune preotul? Omul pleacă într-o lume ,,fără durere, întristare și suspin“ . Aici, pe pământ, ,,omul se naște în greșeală “ . În legătură cu reîncarnarea, există Legea Karmei care spune că orice greșeală, orice păcat pe care-l facem și rămâne nepedepsit, va fi plătit de cel în cauză în via ța următoare
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
iar a doua zi simțeau că leșină; aceștia, așa cum s-a mai spus, nici măcar nu știau cum arată o curte interioară. Aceste povestiri emană o oarecare mândrie sănătoasă și amintirea plăcută a cutezanței tinerești, și nicidecum părere de rău sau întristare. Viziunea acestora este aceea transmisă de Bonaventura. Giordano, citându-l pe Sfântul Paul (1Cor 1,26-29), este foarte explicit: Dumnezeu i-a ales pe cei slabi și săraci pentru a face lumea de rușine; dezvoltarea la care a ajuns Ordinul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bunurilor cerești. De pildă: pofta o pot preface în mișcarea unui dor spiritual după cele dumnezeiești; plăcerea, în bucuria curată pentru conlucrarea de bunăvoie a minții cu darurile dumnezeiești; frica, în grija de-a ocoli osânda viitoare de pe urma păcatelor; iar întristarea, în pocăința care aduce îndreptarea pe urma păcatului din timpul de aici”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române. footnote>. Referința biblică din cartea biblică Filipeni
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
direcțiile și la toate popoarele de mare tradiție. Este și cazul lui Ghilgameș. Nici lui nu i se poate contesta vitejia printre semeni, zei ori eroi. A dat dovadă cu multe prilejuri. Totuși, moartea lui Enkidu i-a provocat multă întristare, l-a transformat în „altă ființă”; iar călătoria îndepărtată și grea, cu scopul de a descoperi un răspuns și un remediu în legătură cu întrebarea chinuitoare privind realitatea morții, n-a dus la rezultatul dorit, ca și în cazul eroului din Tinerețe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
însuși stăpînul lumii de jos, zeul Hades, după ce se lăsase fermecat de puterea divină a lirei de aur), Euridice este din nou răpită și dusă în adîncurile neștiute ale Erebului. Nu-i rămîne zeului decît să se întoarcă zdrobit de întristare în Rodopele natal de pe coamele munților Haemus. Primii care i-au ascultat trista cîntare au fost copacii din imediata apropiere, fiecare adunîndu-se după neam și fire: ... stejarul cel cu frunză semeață și teiul cel moale și fagul Și feciorelnicul laur
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
muritoare. Apelează la ajutoare suprafirești, pentru a se angaja în aventuri spectaculoase: cunoaște numai înfrîngere și suferință. Înțelesul dobîndit, unic și universal arată și în acest caz că moartea ca moarte îl depășește pe om: viața aduce bucurie, moartea numai întristare. Omului nu-i rămîne decît să înțeleagă adevărurile relevate pentru totdeauna. Mitologia a arătat prin nume divine prestigioase că orice abatere de la regulă nu schimbă cu nimic situația. Mai păgubit este neștiutorul, acela care așteaptă moartea cu frică și cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
brâncoveni. În ce-l privește pe Alecsandri, nu cred că trebuie să perseverăm în a-l privi jucînd pe o singură carte. E drept, își punea masca, după gustul saloanelor, să arate „vesel și ferice”. Dar omul își purta, totodată, întristările și dramele. Îl cuprindeau la masa de scris și nu erau nici pe departe superficiale, accidentale. Ar fi o nebunie „și tristă și goală”, o simplificare de neiertat dacă am crede că veselia și satira duc bună casă, că spiritul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
orice fenomen de cultură ce vine din adîncă arhaitate; că și ea are șansa să aspire la un statut mai deschis către universalitate, altul decît acela indicat de la masa de scris. Moartea obligă. Ea este „peste tot”, cum poetizează cu întristare Cezar Ivănescu în multe dintre elegiile sale. Petru Caraman constata (în baza unui masiv material documentar aparținînd etnograficului, de data aceasta, și nu miticului), că alegoria moartea-nuntă, esență a mioritismului adaug eu, nu aparține numai românilor, în special textelor păstorești
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]