2,580 matches
-
și evoluție a vieții ființa umană este acea construcție care încearcă și experimentează, la nesfârșit, acțiuni ce se intersectează prin totalitatea valorilor ce sunt determinate de necesitățile sociale. Existența acestora stabilesc în sine realizări intemeiate pe sistemul de valori care întruchipează creativitatea, motivația, cunoștințele și, nu în ultimul rând, identitatea omului în societatea corespunzătoare. Existența omului într-o societate este dependent legată de propriile inițiative ce sunt condiționate de propriile puteri și manifestări, în rezultat, prin aceste procese identificându-se ca
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
valoare este acea forță ce contribuie necontenit la dezvoltarea societății, astfel promovând valori morale, materiale, spirituale sau nemateriale. Identitatea valorilor spirituale, cu conținuturi pline de idei/tradiții, sunt valori inegalabile care ramân vii de-a lungul timpului. Respectivele valori sunt întruchipate prin opere de artă, muzică, literatură, știință, tehnică, filozofie, iar autorii acestora este ființa umană-omul care, ulterior, este denumit savant, pedagog, muzician, poet, compozitor, filozof, fizician, etc., în dependență de activitatea și acțiunea pe care a realizat-o în timpul vieții
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
certitudine că „ființa umană este acea acțiune care vrea și râvnește mereu să existe și să se afirme ca personalitate și identitate în sistemul de valori, în același timp, dorind să-și satisfacă necesitățile reale ale vieții prin valorile umane întruchipate prin adevăr, corectitudine, transparență, morală și, nemijlocit, prin valorile sociale exprimate prin libertate și dreptate. Omul, prin acțiunile sale, tinde mereu spre noul prin care se formeaza valoarea propriu-zisă pentru sine și societatea prin care își trăiește existența, iar aceste
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
juste. -Oh! Probabil că ești un om al procedurilor magistre Simbinacus! La voi cei din magistratură contează doar procedurile! -Justiția ține în mână o balanță și în cealaltă o sabie mărite procurator. Măsura e dată de balanță iar justiția e întruchipată de lovitura sabiei care va despărți adevărul de minciună și în felul acesta se va face dreptate. În statuia reprezentând justiția se află de fapt o procedură esențială. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă întâi s-ar produce lovitura
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
din Nazaret și am fost de acord să-l cedez lor. În convorbirea pe care am avut-o cu ei, aceștia s-au referit la adevăr ca fiind nu un concept filozofic cum căutăm noi să aflăm, ci o persoană, întruchipată de însuși învățătorul lor. Acest răspuns, recunosc, m-a uimit, deși nu pot accepta așa ceva. -Un concept interesant la care nu m-aș fi gândit niciodată, spuse Simbinacus. Cum însă să credem că acesta este adevărul când cel numit Iisus
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
etc.). Trebuie să existe un echilibru în folosirea artificiilor existente pe piață pentru că riscă să devină o femeie fatală, dar să piardă din feminitate încărcându-și imaginea cu prea multe accesorii, machiaj, haine extravagante etc. Este ideal ca femeia care întruchipează feminitatea să fie și mamă. Este, cred eu, ceva logic și productiv... Dragostea, cu siguranță, trebuie să fie un element fundamental, dar nu ca aceea a femeii fatale. De ce? O să aduc aici argumentul interlocuitorului meu: - Sweet, tu cum vezi femeia
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
Un monstru cu multe picioare? Nu, da de unde! Tu ești numai Un mic goblen cu personaje Brodate, care se-mpletesc Și-apoi, din tine izvorăsc! ---------------------------------- * Acest text-monolog adaptat din ebraică e dedicat regizorului Yevgheni Kushnir, sub a cărui „baghetă" am întruchipat diverse personaje interesante în cadrul atelierelor de teatru la care am participat (2007-2012). *Personajele amintite în text sunt:Thomas Diafoirus, Doamna în violet, Madame Pernelle, Leviva, Iona, Elias, Lysistrata, Dreyfus, Adelaide, Otto, Leopold, Emilia și Schuster, din piesele și scenetele următorilor
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015 Toate Articolele Autorului SIMT IUBIREA TA Simt iubirea ta pătrunsă, In orice privesc, și e bogată, Mi-o dezvălui ne ascunsă, Dăruindu-mi te toată. As vrea sa mă întruchipez, Sa fiu spiritul din frunză, Iar atunci când mă visezi, Să te simt în inimă ascunsă. Te infiltrezi încă din amurg, In tainițele inimii rebele, Ce toată ființa o parcurg, Precum cometele prin stele. Referință Bibliografică: SIMT IUBIREA TA / Mihai Leonte
SIMT IUBIREA TA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372992_a_374321]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului DE DRAGUL... De dragul ochilor tăi, Îmi deschid inima de argint, Liberă să alerge peste văi, Cât mai aproape să te simt. Uitarea mi-o doresc absentă, Te vreau pe tine cer senin, Să explodeze iubirea latentă, Întruchipată în albul crin. Iubirea veșnic să renască, Răzbată, și fie victorioasă, Vrem visul să se împlinească, Inundând dragostea frumoasă. Vrem amândoi să nu vină zorile, Noaptea să troneze îndelung, Să nu se ofilească florile, Drumul iubirii să-l pătrund. Referință
DE DRAGUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371218_a_372547]
-
subsoluri “de la periferia societății. Dostoievski a cunoscut lumea orobsită din timpul său și a familiei sale împovărată cu opt copii, al căror tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
relației și încercam să înțelegem ce înseamna “sufletul-pereche” sau “perechea potrivită”. “Desenele de la Walt Disney, dar și basmele copilăriei ne-au dat indicații și direcții în acest sens, generând un adevărat mit al “prințului călare pe un cal alb”, care întruchipează perfecțiunea. Uneori suferințele prin care trecem, intrând în relații nepotrivite, ne par “cele tre încercări” din basme, de a caror izbândă depinde fericirea noastră. De asemenea, uneori credem că „iubirea perfectă” este doar a lui Romeo și Julieta, care este
NE TRĂIM IUBIREA DUPĂ MITUL „FRUMOASA ŞI BESTIA” de LAURA MARIA COJOCARU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344856_a_346185]
-
prezența primarului interimar Istvan Ludescher, prezentarea fiind realizată de curatorul expoziției, dr. Ioan Marchiș. Pești care se confundă cu niște clepsidre - canal de comunicare a cerului cu pământul, a divinității cu omul; îngeri sau oameni fără chip - acestea sunt personajele întruchipate de Robert Strebeli în lucrările sale de o surprinzătoare unitate, reunite sub titlul generic "Ichtis". Lucrările sale, cu "suprafețe croșetate" (cum le-a descris dr. Marchiș), pe care sunt zgâriate, ca într-o lucrare suprapusă picturii, simboluri și cuvinte, arată
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
voinței, a libertății. Față de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof și gânditor creștin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze și a unei răspândiri a răului istoric întruchipat în comunism, cărora istoria ulterioară le-a confirmat deplin. Succesul revoluției burgheze i-a revelat faptul că, de acum victoria comunismului este inevitabilă, această „catastrofă” urmând să reveleze esența adevărată a epocii: tirania maselor, a fricii, nu de Dumnezeu, ci
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
religie. Sinteză perfecțiunii în temă, fără o spiritualitate sofisticată mă face să accept că viața are sensul îndreptat către Sursă. E răbdătoare și compasivă. Noica spunea că ”ea este cuminte și chiar înțeleaptă, pentru că nu are nimic diabolic în ea”, întruchipînd puritatea nediscursivă, sfințenia primordială a firii, dinaintea căreia diavolul însuși rămîne dezarmat. Netrădand nici un stigmat al răului, fiind mai degrabă “că un prunc ce n-are încă un chip și un nume”, inseamna ca “ceva ar putea atunci să se
CUMINŢENIA PĂMANTULUI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345802_a_347131]
-
Celibidache folosește acest procedeu de scriitura muzicală, deoarece ascultătorul poate percepe concomitent doar puține voci, asemănător unui lac plin de pești, din care puțini pot fi văzuți în același timp. O îmbinare de sunete de templu tibetan cu melodii lirice întruchipează a zecea parte, „Rugăciune verde”. În partea a douăsprezecea, „Ploua soare'n stropitoare”, muzica imită murmurul picăturilor de ploaie”. Mă bucur că mi-a fost dat să ascult o asemenea capodoperă muzicală, compusă de unul din mării dirijori ai lumii
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
către salvatoarea temporalitate. ...în miezul credinței,/mă înfrupt cu taina zborului,/doborând rând pe rând,/ blestemele timpului rătăcitor,/printre aripi de cenușă. (Stare 16) Dăruiește-mi, Doamne, grația pietrei spune poeta la un moment dat. O rugă-strigăt, emoționantă, imperativă. Piatra întruchipează rezistența, imuabilitatea, tăria, mineralul statornic. Dumnezeu este invocat pentru a da puterea de transfigurare umilei ființe pământene, este chemat să participe la nașterea unei noi vieți. Logica rugăminții este una a eternității și a fraternizării cu ea. Geometria sufletului deslușește
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
Modele > VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRȚILE DRAGOSTEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecele interpretate de Vasilica Tătaru unor oameni adunați să petreacă sunt și privite, nu numai interpretate. Ele întruchipează atât frumusețea în duh, cât și frumusețea în formă. Pare o absurditate, dar aceste cântece au strânse în ele o frumusețe din toate unghiurile. Întâi din a chipului artistei. Acest chip are dăruită o frumusețe ce dacă nu e mai
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
astrale, înaintea Laurei Stoica, cea mai solemnă ruga planșa vreodată de un artist, iar ruga ajunsă sus trebuia să cheme pe cea care i-a dat glas. Și au mers după cântec, neașteptat, necrezut, dureros, lăsând în urmă un gol întruchipat în cruci, trei suflete: Lăură, împreună cu logodnicul ei, toboșarul de trupă Cristian Mărgescu și nevinovatul prunc! Îngerul s-o fi repezit să-i prindă pe cei doi, pentru că era cu ei! Lumea în care ne aflam rămâne întunecată, măi singură
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
fi plecat niciodată... Seară de seară pe aceleași cărări, Eminescu cu Veronica umblau ca doi rătăciți. „Dacă este un Rai, acel Rai este pe pământ și, dacă sunt îngeri, aceștia trebuie să aibă chipul dulce al Veronicăi, trebuie să fie întruchipați în făptura de basm a acestei femei” - gândea Mihai, mergând la braț cu ea. Chiar voi să-i spună, privind chipul Fecioarei-Lună care cobora printre stele și-i făcea cu ochiul printre frunzele verzi ale copacilor. „De te-ar face
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
în văzduh, lăsându-se apoi întunecoase și vijelioase peste viața sa. Artistul nu vorbește despre aceasta, iar oricât cred că află alții, nu au de unde ști cât sunt de adevărate, ori cât bine sau rău zămislesc spusele dacă s-ar întruchipa într-o poveste scrisă, poate cu bizarerii, poate cu patos... Dar ce-ar fi mai rău decât zăngăniturile și percepțiile altora din viața intimă a unui om, în care nimeni nu are dreptul să răscolească?! Artistul e azi trist! O
DANIEL IORDĂCHIOAIE. ELVIS DIN MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347978_a_349307]
-
Toate vor trece! Într-o zi, cei care suferă se întorc vindecați. Pe cât de dezolați au fost sub lovituri, pe-atât de întăriți se ridică. Acesta-i principiul rezistenței și-al nobleței. Îl au cu prisosință eroii și artiștii. Îl întruchipează dovedit într-o viață strălucitoare atât din perspectiva familială cât și artistică, talentatul și fascinantul interpret, compozitor, textier Daniel Iordăchioaie! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniel Iordăchioaie. Elvis din Moldova / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
DANIEL IORDĂCHIOAIE. ELVIS DIN MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347978_a_349307]
-
că nu există gălățean care să nu-și fi dat, măcar o dată în viață, întâlnire pe Faleză, „La Elice”, ori la bazinul în care sculptura numită simbolic „Fata pe valuri” sau „Nespălata”, lucrare artistică din bronz, opera sculptorului Constantin Baraschi, întruchipează o fată care se scaldă, stropită jeturile vioaie țâșnite din gura unor pești. Autorul prezintă în culori semnificative, „Expoziția de sculptură în metal”, „realizată prin anii ’70, în urma unor tabere naționale, organizate de forurile culturale de atunci, cu participarea unor
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
filozofia orientală , ca de altfel și în medicina tradițională chineză, acest semn este încărcat de multiple înțelesuri asupra cărora nu mă voi opri acum . În hermeneutică - pentru că despre aceasta este vorba - Pentagrama a fost și este simbolul omului renăscut . Ea întruchipează universul și permanenta schimbare a acestuia în care se manifestă planul lui Dumnezeu. Dar trebuie să subliniez că un simbol are sens nu numai când este descifrat, ci când este aplicat în viață. Dacă în microcosmosul tău ai transpus Pentagrama
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
Tonalitati > UNDE EȘTI? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 424 din 28 februarie 2012 Toate Articolele Autorului UNDE EȘTI? Unde ești adolescență, Plină de atâtea vise? Unde ești tu tinerețe, De gânduri necuprinse? Suntem aici stăpâne, La sânul tău, Întruchipate În bătrânețea, Plină de amintiri. Inima în sunete prelungi, Își duce tic-tac- ul ei exact, Ridicând spre apogeu, Viața necurmată, Fără popasuri leneșe, Cu timp treptat, Trecut, prezent și viitor. Referință Bibliografică: Unde ești? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UNDE EŞTI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346851_a_348180]
-
solicitudine”)[2] stau alături de analfabetismul și foamea Omului-Ființă demitizat (un soi de „Prometeu înlănțuit” cu forța) și așezat în „idei de factură vizuală”[5] - și că acestea mai și vând pe deasupra produse, iluzii, dar și carne vie pe bani grei - întruchipează o reprezentare nu magică, ci de un antagonism evident al unei realități devenite între timp simulacrul propriei existențe a umanității, o umanitate obligată, din păcate, de noile principii economico-filozofice dominante să își comercializeze fără voie propria-i sacralitate cu o
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]