1,988 matches
-
mănăstirii. Aici trei oameni îmbrăcați în alb și cu sombrero pe cap cântau la niște instrumente într-o cârciumă. Dintr-o dată, Tanaka murmură ca pentru sine că melodia îi aducea aminte de un cântec din satul său. Ajunși în mănăstirea întunecoasă, solii se retraseră fiecare în odaia lui. Eu m-am așezat la masa din chilia mea, am aprins o lumânare și am scris două scrisori, una către unchiul meu din Sevilia și alta către starețul mănăstirii din Mexico. În scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
apăru un pod. Nick Îl trecu, cu ghetele sunând a gol pe tăblia de fier. Jos, printre traverse, se zărea apa neagră. Nick lovi cu piciorul un șurub slăbit, care căzu În apă. Dincolo de pod se vedeau dealurile. Mari și Întunecoase, de ambele părți ale șinei. Ceva mai departe, licărea un foc. Urmând șinele, Nick se apropie prudent de foc, care ardea la câțiva pași de șine, lângă terasament. De departe nu i se vedea decât strălucirea. Calea ferată trecea printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
când se sfârșea vara, dormea până târziu, se scula ca să meargă până-n oraș și să ia o carte de la bibliotecă, mânca de prânz acasă, citea pe verandă până se plictisea și apoi se ducea la sala de biliard, răcoroasă și Întunecoasă, ca să-și petreacă acolo cele mai calde ore din zi. Era nebun după biliard. Seara exersa la clarinet, hoinărea prin oraș, apoi mai citea ceva și se culca. Pentru cele două surori mai mici rămăsese Încă un erou. Maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
celălalt capăt al recepției. Era un om bătrân și foarte Înalt. — Il piove, spuse soția. Îi plăcea de hotelier. — Si, si, signora brutto tempo. E o vreme foarte urâtă. Stătea În picioare, În spatele biroului său din celălalt capăt al camerei Întunecoase. Soției Îi plăcea de el. Îi plăcea aerul grozav de serios cu care asculta orice reclamație. Îi plăcea demnitatea sa. Îi plăcea felul În care el era dispus s-o servească. Îi plăcea felul În care Înțelegea el să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
picioare când ieși la lumină, apoi atacând În galop, mișcându-se lin Într-un galop rapid, tăcut, dacă nu luai În seamă șuieratul care-i ieșea din nările largi când ataca, fericit să fie liber după ce fusese ținut În țarcul Întunecos. Undeva În primul rând de scaune, ușor plictisit, aplecându-se În față ca să se sprijine de bordura de ciment din dreptul genunchilor, criticul suplinitor de lupte cu tauri al ziarului El Heraldo scrijeli: „Campagnero, Negru, 42, a năvălit cu 90
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
inhalase, iar asta Îi afecta judecata. Astfel, În timp ce număra pe partea dreaptă a autocarului, pusese la socoteală și pălăria conică de ratan aruncată deasupra unui rucsac, aceeași pălărie pe care Wendy o cumpărase cu o sută de kyat pe aleea Întunecoasă. În lumina chioară, pălăria și rucsacul păreau capul și umerii unui pasager care moțăia. —...Opt, nouă, zece, unsprezece, doisprezece, numără Walter. Suntem toți, plecăm. De fapt, Înainte să vă spun ce i s-a Întâmplat lui Harry, trebuie să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ăsta, ascunzându-se În siguranță, În timp ce soldații treceau pe lângă ei vânând capre? Prin intermediul Conștiinței Celorlalți puteam să văd unde se aflau. Exista un loc În junglă care se numește Altundeva, o nișă care desparte Viața de Moarte, și este mai Întunecos și mai adânc decât orice râpă. Stau Întinși pe rogojinile lor, așezați la rând și privesc coroanele copacilor de deasupra care ascund cerul. Când dispare soarele și nu se văd stelele, se Întorc spre amintirile lor. Aud o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ei, ci cu prefăcătorie, zice Domnul." 11. Domnul mi-a zis: "Necredincioasa Israel pare nevinovată față de vicleana Iuda. 12. Du-te de strigă aceste cuvinte spre miază-noapte, și zi: "Întoarce-te, necredincioasă Israel, zice Domnul." Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sunt milostiv, zice Domnul, și nu țin mînie pe vecie. 13. Recunoaște-ți numai nelegiuirea, recunoaște că ai fost necredincioasă Domnului, Dumnezeului tău, că ai alergat încoace și încolo la dumnezei străini, sub orice copac verde, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru nelegiuire! 11. Proorocii și preoții sunt stricați; "le-am găsit răutatea chiar și în Casa Mea, zice Domnul." 12. "De aceea, calea lor va fi lunecoasă și întunecoasă, vor fi împinși și vor cădea, căci voi aduce nenorocirea peste ei în anul cînd îi voi pedepsi, zice Domnul." 13. "În proorocii Samariei am văzut următoarea nebunie: au proorocit pe Baal, și au rătăcit pe poporul Meu Israel! 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
am probleme mari, însă nu mi-am făcut nici un control oftalmologic. Nu port nici ochelari, nici lentile de contact, dar simt că ochii mei nu mai au aceeași putere. Cam la trei luni după atac, dacă intram într-un loc întunecos, nu mai vedeam cu ochiul stâng. Nici în rest nu vedeam prea bine cu el. Multe lucruri apăreau în stânga. Acum nu mai am probleme de genul ăsta. Am avut foarte multe simptome, dar nu am vorbit niciodată despre ele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a manifestat la mine a fost insomnia. Sunt norocos că am scăpat atât de ușor, ținând cont de gravitatea intoxicației. Sentimentul acesta de teamă nu vrea să dispară. Când mă întorc de la firmă, mi-e frică să merg pe drumul întunecos din fața casei. Normal că sunt îngrozit de Aum. Mi-e teamă să nu devin iarăși o țintă. Mi-am cumpărat un baston din fier maleabil pentru auto-apărare. L-am plimbat după mine o lună de zile. Apoi am renunțat, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
întocmit pămîntul, l-a făcut și l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit. Eu sunt Domnul, și nu este altul. 19. Eu n-am vorbit în ascuns într-un colț întunecos al pămîntului. Eu n-am zis seminței lui Iacov: "Căutați-Mă în zadar!" Eu, Domnul, spun ce este adevărat, vestesc ce este drept. 20. "Strîngeți-vă, veniți și apropiați-vă împreună, voi cei scăpați dintre neamuri! N-au nici o pricepere cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
țină și tava și melonul. Filip luă farfurioara și începu în mod vizibil jenat să morfolească felia de cozonac, fiind nevoit să probeze cât de neplăcută e această activitate când nu ai dinți, în timp ce acolo, în vestibulul acela mic și întunecos, naftalina se amesteca cu mirosul de tânără femeie emoționată. Puse apoi farfurioara pe tavă, sărută mâinile cu gura plină, mulțumi, se scuză pentru firimituri, aduse aminte femeii că melonul său continuă să fie la ea în mână și ieși cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de la început. Spre surprinderea lui Carol, Filip suportă mai ușor ca el această nouă încercare fizică. Ar fi trebuit să-și închipuie. Meseria de comisionar îl antrenase în lungi marșuri prin urbe. ̨ n plus, cunoștea orașul până la cel mai întunecos ungher, ca pe propria sa cameră. Nu era casă pe care să nu o cunoască și familie despre care să nu-i povestească întâmplări ciudate, lovituri ale soartei, destine anonime, mici bucurii sau neștiute drame ale semenilor. Le vegheau visele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
știe să devore frunza fragilă a Lucrurilor... Liber! în fine, liber! se trezi Carol vorbind de unul singur, odată ajuns în stradă. Liber ca pasărea cerului, cum zicea muscalul. Cât l-am invidiat pentru aceste cuvinte! Mergea grăbit pe străzile întunecoase și întortocheate ale urbei, bocănind pe caldarâm. Din timp în timp bocănitul altor pași părea că se apropie din urmă. "Nici acum n-am scăpat de el?!" se gândi Carol cu furie și întoarse de câteva ori capul, pregătit să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o nălucă? O întrupare a minții mele obosite de singurătate? Cu cine am împărțit mizera mea celulă? Cu cine m-am luptat în certuri fără sfârșit? Cu mine însumi!? Pe cine am urmat prin labirintul gândurilor alunecoase și al străzilor întunecoase? Pe cine am disprețuit? Pe cine am urât? Pe cine am vrut să omor? Pe mine însumi?! Imposibil! Am martori! Aș merge la tejghetarul zahanalei. Dar el poate să-mi spună să-l las în pace, că nu știe nimic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu ca un creștin, cu mâinile pe piept, ci cu ele la prohab, ținându-și urinarul, căci nu i-au mai putut fi descleștate... Mi-am cernut toată viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere, vreo pată cafenie pe omoplatul drept. Nimic. Viața și trupul îmi erau la fel de curate ca laptele pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
său lup. Jordan îl scăpase de ocnă și de atunci nu s au mai despărțit, călătorind și vânând împreună. Principalul lor venit era acum datorat câtorva sute de broaște țestoase, pe care bătrânul slujitor le creștea în beciul umed și întunecos al castelului și a căror carne, ouă și carapace le vindea duminica în târg. Rufus se îngrijea singur de castel, fără să-l disturbe pe graf sau să-și facă în vreun fel simțită prezența. Puțina hrană a castelanului i-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gălbejiți. Era ceva violent și impudic în această devorare, ca de sfârșit de lume, pe care oamenii locului obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile lor prin cotloane umede și întunecoase. Târgoveții prizau, mestecau sau duhăneau tabac ținut la brâu în chisele brodate, dând pe gât ca aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și miere, cărat cu chervanul în butoaie mari în care cârciumarul afundase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
picăturilor grele de apă filtrată sau de fâlfâitul și de țipătul strident al liliecilor, stârniți din hibernarea lor de piatră. Să fi trecut o jumătate de ceas sau poate mai mult de când se lăsaseră înghițiți de pântecul umed, tăcut și întunecos al muntelui, când Bătrânul zări lumină la capătul tunelului. Era ciudat să dai de lumină în măruntaiele pământului. Când ajunse la luminiș, își dădu seama că galeria străpungea întreg muntele, ajungând pe versantul opus, unde era o altă intrare în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
te refaci mai ușor. Sau e la fel dacă ai ocazia să călătorești. Am avut impresia că sunt mai indiferent pe măsură ce mă îndepărtam, că există chiar o proporție între durere și kilometrii făcuți. Probabil că este o complacere în trăirea întunecoasă, întreținută de atmosfera aceleiași camere pe care o locuiești, acelorași prieteni ce-i întîlnești fatal, iar în voiaj n-ai timp de gânduri vechi, la fiecare cotitură apare un spectacol nou și viu. (O carte în clipele grave n-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
comemorare, o rememorare. Amintirea reactualizată prin rituri (prin repetarea omorului primordial) deține un rol hotărîtor: nu trebuie uitat ceea ce s-a petrecut in illo tempore. Adevăratul păcat este uitarea: fata care rămâne singură vreme de trei zile într-o colibă întunecoasă, la primul ciclu menstrual, fără să poată sta de vorbă cu cineva, se comportă astfel pentru că fata mitică ucisă și preschimbată în Lună a rămas timp de trei zile în întuneric; dacă tânăra catamenială încalcă regula tăcerii și vorbește, se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
secrete feminine (Weiberbünde). Inițierea începe o dată cu prima menstruație. Acest simptom fiziologic determină o ruptură, smulgerea fetei din lumea ei obișnuită: tânăra este imediat izolată, despărțită de comunitate și dusă într-o colibă anume, în pădure sau doar într-un colț întunecos al locuinței. Tânăra catamenială trebuie să stea într-o poziție anume, destul de incomodă, și să se ferească de razele Soarelui și de atingerea celorlalți. Poartă un veșmânt anume sau un semn, o culoare care îi este într-un fel rezervată
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
absolut, când nimic nu era încă întinat, nimic nu era încă stricat. Pătrunderea în pântecele monstrului - sau "îngroparea" simbolică, sau izolarea în cabana inițiatică - echivalează cu o întoarcere în întunericul primordial, în Noaptea cosmică. Ieșirea din pântece, ori din cabana întunecoasă, ori din "mormîntul" inițiatic echivalează cu o cosmogonie. Moartea inițiatică repetă întoarcerea exemplară în Haos, pentru a permite repetarea cosmogoniei și pregătirea noii nașteri. Întoarcerea în Haos se verifică uneori în cele mai mici amănunte: este, de pildă, cazul bolilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mie îmi pare rău că au dispărut și măcar noi ar trebui să trimitem, așa, ca înainte, scrisori pe hârtie. Și timbrele erau frumoase. Le lipeai cu limba. Așa, au intrat cei doi pui de mierlă în acea cutie poștală întunecoasă și au găsit scrisorile de hârtie. Era comod, era moale pe ele și au rămas acolo. Numai că oamenii au venit cu alte și alte scrisori, care le-au aterizat în cap, și-i grămădeau acolo. Numai când n-au
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]