1,026 matches
-
trăit cândva în peșteră, Stau și mă uit la tine, acesta-i glasul meu, îl recunosc după cum începe, stau și mă uit la tine cum te maimuțărești în fața acestui mormânt, o fată răpusă din dragoste, of, un sfânt cu trup înveșmântat în lumină, vai, sigur n-ai făcut insolație de când îți tot bate soarele în cap și zburzi prin iarbă ca un ied țopăind pe picioarele din spate sau o fi din cauza foamei, Taci! Taci o dată! Nu mi-e foame! Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fi mereu pentru ultima oară, dragostea nu se zgârcește, nu se măsoară, dragostea cheltuie trei sute de dinari pe mirul cel mai de preț, când vorbea părintele Ioan aveam deja în minte tabloul, femeia și Iisus într-o lumină de aur, înveșmântați în aur, lumină vie, ea spălându-I picioarele, El lăsându-Se în voia ei și ucenicii corect îmbrăcați, la costum negru și cravată, discutând între ei, fețele nu li se văd, sunt întoarse de la scena ungerii cu mir, în planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nici nu intra în discuție. Dacă o vedea cineva cunoscut? —De ce nu? Hai, Lees, o să fie distractiv! o contră Oliver cu delicatețe. Li s-au pus pahare în mână și un val de relaxare i-a înconjurat. Tineri și bătrâni, înveșmântați în haine tradiționale brodate, dansau un fel de polka rapidă și agitată. O femeie în vârstă cu basma și accent puternic o ciupi pe Lisa de obraz cu afecțiune, îi zâmbi lui Oliver și spuse: —Îndrăgostit. Atât de îndrăgostit. —Vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Tiberius, declarase imprudent: „Îmi doresc ca Gajus Caesar să ajungă repede la putere“. Împăratul porunci să-i fie adus așa cum era, în lanțuri, iar când îl văzu și lanțurile căzură în fața lui ordonă - iar faptul intră în cărțile de istorie: — Înveșmântați-l potrivit rangului său. Ca răsplată pentru credința lui, un aurar va face un lanț de aur având greutatea acestor lanțuri de fier. Nici unul din ei nu știa în ce mod dureros avea să-și exprime Herodes recunoștința. Aniversările Veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
neștiind dacă să implore milă sau să încerce să se apere, se refugiaseră în khem; îi aduseră pe punte, îi uciseră cu lovituri de pumnal, îi azvârliră în apă, indiferent dacă erau morți sau încă mai agonizau; și, în timp ce trupurile înveșmântate în alb pluteau, începură să arunce vase, harpe, sistre, statui pe care apa le înghiți de îndată. Cei care asistaseră la aceste scene fugiră, risipindu-se prin pădure și întrebându-se care era motivul unei asemenea distrugeri. — L-au ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și Kadesky se uitau la corpul de pe podea. Tânăra iluzionistă păși în colți și ridică dispozitivul, un cadru ușor în formă de siluetă umană, care zăcea pe burtă. O perucă roșcată și scurtă acoperea porțiunea de cap, iar trupul era înveșmântat în haine care aduceau cu blugii și pardesiul pe care le avusese pe ea Kara când Bell îi pusese cătușele. Brațele păpușii improvizate se dovediseră a fi din latex, legate laolaltă cu cătușele lui Bell, din care Kara reușise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
deasupra rîului Yangtze. Luminate de soare, cristalele cădeau pe terenul de fotbal, ca o ploaie de decorațiuni de Crăciun. Jim se ridică și atinse grăunțele de gheață, bucățele de aur alb răspîndite În iarbă. LÎngă el, trupul domnului Maxted era Înveșmîntat În lumină, fața lui cenușie fiind brăzdată de curcubee În miniatură. Dar, În cîteva secunde, grindina se topi pe pămînt. Jim așteptă să audă avionul, sperînd că acesta ar putea lansa o altă cascadă de grindină, dar cerul era gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
puțin interioară, că universul însuși e un caleidoscop de forme întrepătrunse și că toate marile opere pe care le salvează secolele trăiesc prin formă, S. Paparrigópulos își cizela cu migala meșterilor miraculoși ai Renașterii limba în care avea să-și înveșmânteze viitoarele opere. Avusese tăria de cuget și virtutea de a rezista tuturor curentelor sentimentalismului neoromantic și modei devastatoare a problemelor așa-zis sociale. Convins că problema socială e insolubilă aici pe pământ, că totdeauna vor exista săraci și bogați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și să-l admiri nestânjenit. Altul îl numește, disprețuitor, calofil, ca și cum arta exprimării elegante n-ar fi una supremă. Cel de colo îl acuză ba că traduce, ba că pune cap la cap idei luate de prin străini, uitând că, înveșmântându-le într-o limbă castiliană atât de curată, neaoșă și transparentă ca a sa, Paparrigópulos le face castilene și, ca atare, și le însușește, nu altminteri de cum și l-a însușit Părintele Isla pe Gil Blas al lui Lesage. Cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
luat naștere consorțiul nostru. Și ca răsplată, ne-a prostituat și ne-a insultat! Și a vrut să facă din noi clovni, paiațe și câini savanți! Se numesc câini savanți câinii învațați să facă pe clovnii, în care scop sunt înveșmântați și dresați să meargă necuviincios pe labele dinapoi, în picioare! Câini savanți! Asta numesc oamenii savantlâc, să facem pe clovnii și să mergem în două labe! Și e limpede, câinele care se ridică în două labe își expune, impudic, cinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
le atribui anumite intenții și anumite sentimente? Sunt ei oare așa cum îi zugrăvesc eu? Oare pur și simplu există? Există oare, oricum ar fi, în afara mea? În calitate de creaturi ale mele, ei sunt creaturi ale iubirii mele când ea mi se înveșmântă în ură. Am spus despre Sarmiento că-l admira și-l iubea pe tiranul Rosas; n-aș spune că-l admir pe regele nostru, dar că-l iubesc, da, da pentru că e al meu, pentru că eu l-am făurit. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-o în timpul prânzului că am avut o revelație, că mi-am dat seama că sunt o persoană condiționată să facă alegerile sigure. Mai mult, am realizat că Mark suferă de aceeași boală și aveam de când să-l conduc către lumină, înveșmântat în materiale în culorile curcubeului. Maria obiectă. —Și după ce îl vei fi reinventat pe Mark, respectiv transformat într-un personaj Disney, ce se va întâmpla cu el când, dacă îl vei părăsi? — Dacă îl voi părăsi, dacă, atunci îl voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vârsta maturității, trebuie să fi existat, dacă nu dorință, măcar o măsură de tandrețe manifestată fizic Într-o căsnicie. Pentru o feneie de vârsta ei, Fenimore era atrăgătoare. Îi admira silueta Îngrijită și bunul gust potolit cu care și-o Înveșmânta, Îi plăcea să Îi privească obrajii netezi și rotunzi, și acum surpinzător de neatinși de riduri, ochii mari și calmi, albaștri-cenușii, curbura ușor amuzată a buzelor În repaus, ca și cum și-ar fi mușcat-o pe cea de jos, gâtul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
clădirile de un cenușiu șters, În siajul spumegat al vaselor de plăcere care străbăteau Sena, În ferestrele de sticlă groasă ale marilor magazine și În hamurile zăngănitoare ale cailor de trăsură care tropăiau pe bulevardele largi. Castanii de pe străzi erau Înveșmântați În frunziș și Înfloriți superb, straturile de flori din parcuri incendiate de culori. La Salon des Indépendants era deschisă o expoziție controversată, iar la Comédie Française juca un Mizantrop excelent. Timp de câteva zile, În mod neobișnuit pentru el, Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
zăbavă pe scări de piatră umbrite. Peste zi băteam străzile Romei mai mult decât permitea arșița. Răcoarea se păstra numai în biserici și capele. Tot ce vedeam, fiecare fântână și fiecare ciot de coloană, devenea o metaforă. Hoarde de preoți înveșmântați în negru ofereau, cu pălăriile lor cu boruri largi, schițe în mișcare care erau gata cât ai clipi. Desenam cu pene de porumbei și de pescăruși dintr-o călimară plină cu tuș de China diluat. Totul era uimitor, se transforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
subiacent, ras, dar tăcut. Restul de două procente de normali pot folosi opera pentru a arunca cu ea În capul trecătorilor, fără avînt. Din prefață aflăm Însă că există femeia falus. În asta nu e bine să arunci. * Sacher-Masoch, Venus Înveșmîntată În blănuri, Editura Trei, 2006. ÎNCÎLCITELE CĂI ALE EUTANASIEI* Dacă e noapte și ești În tren, În avion, la stomatolog, În pat cu o femeie urîtă, În stație la troleibuz pentru a-l prinde a doua zi dimineață, la propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
încheie procesul, într-o zi și-a adus niște rochii, în alta o valiză cu mărunțișuri de prost gust, pe care a început să le înșiruie lângă vazele și paharele de cristal. Glasul ei ascuțit sfărâma liniștea veche a pereților înveșmântați în cărți în toate limbile, umbla de colo-colo pășind apăsat, numai aici, în camera ei tapisată cu flori palide, galbene, n-a intrat niciodată și n-are curajul să intre, ba chiar trece foarte repede prin fața ușii. Va atârna, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu-i auzise oftatul. Adormise. S-a trezit după vreo trei ore, singur. Și-a privit în oglindă chipul tras de oboseală, trupul subțire. S-a îmbrăcat încet, urmărind cu atenție lucrurile din jur, carpeta cu cai înaripați și cadâne înveșmântate în țesături colorate strident, florile de plastic înfipte într-o glastră din plastic, icoana de serie, un desen pe hârtie ușor încrețită, decolorat, încadrat de o ramă aurie și acoperit cu geam, sub care era înfiptă o candelă uscată, oglinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vă îngroape, dinspre toate părțile nu te împrejmuie decât apă, și nu spera să mai fii iarăși tu atunci când se vor deschide mâine zorii unei alte zile pentru că acestea toate câte sunt acum se petrec aici, unde Doamna stă singură, înveșmântată în alb și negru, brocaturi multicolore și grele, pe care șerpuiesc, după știința pictorilor de moschei, fireturile de metale scumpe, cu sânii răsunând de zbaterea podoabelor înmănunchiate în sfere și apoi în linii subțiri și lungi, iar în mâna ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o să încuviințeze, dar tejgheaua dinainte de-a se fi tras obloanele rămâne neclintită într-un loc care și el e bine zăvorât într-o scoică a inimii; însă înainte de asta a fost mersul acela leghe imposibil de măsurat cu gândul, înveșmântat în ceea ce putea apărea o mască de suferință demnă, închisă și superioară; și nici măcar asta în primul rând, întrucât urci o pantă și cobori și iar urci și descoperi că e un drum atât de lung înainte, până la orizont și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fâlfâi văluri înghețate, iar norii bosumflați, își vor încălzi mâinile la hornul casei mele, unde vor asculta povești nemuritoare, nemaiauzite, decât în colindele unei nopți sfinte, învăluite sublim în eterna Dragoste, printre șoapte de înger și un colț de cer înveșmântat în satin alb.
Cur?nd iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83378_a_84703]
-
mi se părea doar rece ca gheața. La propriu. În fond, eram În luna noiembrie. — Bună. Mă cheamă Allison, după cum probabil că știi, a Început ea și a Îndepărtat cu mâna câteva fire de blăniță de pe o abia sesizabilă pulpă Înveșmântată În piele. Tocmai am fost promovată redactor și ăsta e avantajul principal când lucrezi pentru Miranda. Ce-i drept, se muncește din greu și zilele sunt lungi, dar este senzațional și un milion de fete ar face moarte de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În acea primă dimineață am făcut cunoștință cu zeci de persoane și cu toții și-au etalat dinții de un alb orbitor În zâmbete de la o ureche la alta, părând realmente interesați de persoana mea. Bărbații erau cu toții flamboinat de homosexuali, Înveșmântați În pantaloni din piele și tricouri mulate, care le scoteau În evidență bicepșii umflați și pectoralii perfecți. Șeful departamentului artistic, un tip ceva mai În vârstă, cu păr rar și blond, de culoarea șampaniei, care părea să-și fi dedicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a tăiat ca un cuțit tăcerea tensionată care umplea Întregul spațiu. N‑am răspuns, gândind că era doar o Întrebare retorică, dar ea a așteptat. — Ahn‑dre‑ah? — Da, Miranda? — Ce pantofi porți? A pus ușurel o mână pe șoldul Înveșmântat În tweed și s‑a zgâit la mine. Liftul plecase fără asistenții de modă, prea Încântați să o vadă - și s‑o audă! - pe Miranda Priestly În carne și oase. Simțeam șase perechi de ochi ațintiți asupra picioarelor mele, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
spun asta, știu ce spun... Cu o săptămână înaintea temeiului, străzile din apropierea terenului unde se instala bâlciul erau pline de forfotă și culoare. Femei venite din satele din jurul Fălticeniului, de prin Mălini, Sasca, Tarna Mare,Ipotești,Mitoc, Bosanci, umpleau gardurile înveșmântându-le cu neasemuite covoare moldovenești cu deosebită alesătură țesute la războaiele de prin casele gospodinelor harnice si deosebit de iscusite. Pe marginea drumurilor stăteau la umbra copacilor, căruțele țăranilor care veniseră la târg în zi de sărbătoare. Caii se odihneau lângă
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]