1,193 matches
-
amîndoi pînă data următoare și... Vara asta vom face multe lucruri împreună, îți promit. Normal c-a uitat și n-au mai plecat în nicio excursie împreună, nici data următoare, nici altă dată. Poate scopul lui a fost să-l înveselească pe copilul pe care-l credea abătut și ar fi reușit dacă circumstanțele reale s-ar fi mulat pe cele inventate. Cuvintele tatălui erau încărcate de o magie care-ți transforma tristețea în bucurie. Și vocea lui, și gesturile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dezbrăcarea femeii care-i călca pragul, după care practica cu obstinație coitul pe la spate. La fel ca și satirul colonel, sculptorul le punea la treabă pe tinerele care se succedau prin atelierul său, în timp ce el frecventa restaurantele pentru a-și înveseli bătrânețea cu același vin roșu. Dacă ai cere părerea unei fete, ea și-ar exprima repulsia față de trupul atonic al satirului, dar ai fi surprins să afli că ea se poate îndrăgosti, în sfârșit, de tatăl regăsit în el. Ce
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
face distincție între satiră și umorul lui Creangă; criticul apreciază că mentalitatea umoristică a lui Creangă se întemeiază pe un bun-simț și pe natural; este o dovadă a înțelepciunii, a măsurii lucrurilor. Creangă are totdeauna ce povesti semenilor, ca să-i înveselească, trăind ceea ce povestește, altfel spus creează viață. Despre Creangă totul s-a spus, lucruri absolut noi nu mai sunt cu putință. Ne rămâne să ilustrăm, asemenea povestitorului însuși, cu candoare, niște observații știute de toată lumea, de mult tipice și universale
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca Și cum vi s-ar întâmpla ceva străin; dimpotrivă, bucurațivă, întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, ca să vă bucurați Și să vă înveseliți Și la arătarea slavei Lui” (I Pt. 4, 12-14). Suferința nu este un semn al îndepărtării de fiii Împărăției, ci o pecete distinctivă a apartenenței la ea. Astfel că a fi unit cu Hristos înseamnă și a împărtăși suferințele Sale
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca Și cum vi s-ar întâmpla ceva străin; dimpotrivă, bucurațivă, întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, ca să vă bucurați Și să vă înveseliți Și la arătarea slavei Lui” (I Pt. 4, 12-14). Suferința nu este un semn al îndepărtării de fiii Împărăției, ci o pecete distinctivă a apartenenței la ea. Astfel că a fi unit cu Hristos înseamnă și a împărtăși suferințele Sale
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit Fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, că acest bărbat, dascălul întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit întru Domnul pe scaunul său. Și eu m-am rugat lui Dumnezeu, cu multe lacrimi, să-mi arate în ce stare se află el. După ce m-am rugat multă vreme, într-
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
perspectiva "seriilor neistovite de cuvinte" folosite pentru înfățișarea unui fapt sau a unei acțiuni. Următoarea laudă adusă unui fel de mâncare, a personajului numit Panurge, este raportată de Vianu la "foaia de observație a unui medic": "[mâncarea respectivă] desfată creierul, înveselește spiritele animale, bucură vederea, deschide pofta, delectează gustul, întărește inima, gâdilă limba, curăță fața, fortifică mușchii, liniștește sângele, ușurează diafragma, răcorește ficatul, strânge splina, mlădiază rărunchii etc." (Vianu 1963: 116). Exegeții operei marelui renascentist francez au atras atenția și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
speranță, copilul pe care-l așteaptă Mathilde și care e al său, totul e zadarnic. Julien refuză să facă apel la sentința tribunalului. Moare ghilotinat: "Din fericire, în ziua cînd i se anunță că trebuie să moară, un soare minunat înveselea firea și Julien se simțea plin de bărbăție. Iar cînd ieși din celulă, aerul curat îi plăcu la fel de mult pe cît îi place plimbarea pe pămînt unui corăbier care a plutit vreme îndelungată pe mări. "Zău, totul merge bine, își
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mami, uite doctoru'!", noi ridicăm halbele sau sticlele de bere și strigăm: "Noroc, doctore, la mai mare!" Îmbrăcat în roz, culoarea tinereții eterne, dactăr Nicu zîmbește în stînga și-n dreapta și aruncă confetti: roșii, galbene, albastre. Tot cartierul se-nveselește de-odată, parcă au dispărut și gropile din asfalt, aurolacii din fața cinematografului, cîinii vagabonzi de pe alei... Cum să nu-l iubești pe dactăr Nicu, cum să nu-l votezi?! Dudu Dudu s-a născut în tomberonul de lîngă blocul P4
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
să ignore forțele răului sau să-și învingă teama față de ele. Poemul Sir Gawain and the Green Knight ca exemplu de literatură medievală populară este relevant pentru discuția noastră, deoarece îndeplinește două condiții de bază ale culturii populare: instruiește și înveselește. Interesant este că, pe lângă Sir Gawain, protagonistul poemului, un personaj poate chiar mai incitant este the Green Knight (Cavalerul Verde). Cu excepția jocului decapitării de la începutul poemului, pe care Cavalerul Verde îl propune la curtea Regelui Arthur și în care intră
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
inspiră unui artist și scriitor de o valoare atît de mare cum este Caragiale", încheind cu "să-mi dea voie să nu-l felicit". Un articol avertisment va publica în Epoca (Feriți-vă de Caragiale) și George Ranetti: "Nu vă înveseliți prea mult că a intrat și Caragiale în partidul vostru, că adică mai sunt takiști și la Berlin. Din contră, feri-ți-vă de Caragiale! O adeziune entuziastă, ca aceea pe care o oferă Caragiale d-lui Take Ionescu astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
oamenii cei mai fericiți din lume.” (35, pp. 169-172 ) * Indignat de acest fapt este și Petru Rezuș, care justifică sarcastic: „Să fim siguri că Mihai Eminescu nu s-ar fi legat prieten cu un om numai pentru că știa să-l înveselească sau pentru că l ducea pe la cele crâșme ale mahalalelor ieșene. Să nu ne închipuim că lui Eminescu îi plăcea să hohotească de râs într-una sau că Ion Creangă era un om lipsit de măsură (...). Omul se acomodase unei anumite
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
patru 95 Fîntîni zidite-aproape-n șir și-ntoarse Cu fața osebit, curgea o apă Cu totul limpede;-nverzeau alături Și-ntinse umede livezi cu țelini 100 Și toporași. Privind mîndrețea asta, Și-un zeu putea să stea uimit în față-i înveselindu-și sufletul și ochii. Homer, Odiseea, Cîntul V, 74-100 Predilecția pentru topos nu se limitează doar la Evul Mediu european. Povestea lui Sindbad, o istorie foarte veche din seria celor O mie și una de nopți, cuprinde cîteva descrieri de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Mie mi l-au conferit, dar nu și însoțitorului meu, fiindcă nu a fost considerat suficient de pregătit. Generalul i-a spus atunci: Ceea ce s-a amânat, nu a fost refuzat pentru totdeauna. Dedică-te studierii înțelepciunii, fiul meu, și înveselește-mi inima, pentru ca tu să poți răspunde celui care te pune la încercare» (Pt 27,11). De fapt Ecleziasticul spune, 18: « Înainte de a vorbi, învață» (Ecl 18,19) (p. 452-453). Scriitorul 5. ...Așa cum am scris în această cronică, și în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lucruri minunate. Din sistre-i cîntă zeii toți și dănțuie zeițele. Femei puternic bat în tamburine pentru ea, Îi toarnă vin, ulei i-aduc și-n aur capu-i încunună. O, cît ți-e chipul de frumos și cît ne-nveselești cînd vii!. Este un cîntec „de revedere”, la fel de entuziast și de exploziv ca o cunoscută evocare a Primăverii din lirica folclorică românească: Primăvară, mama noastră, Ia zăpada de pe coastă... Dar textul românesc se arată mai puțin spectacular din următoarele motive
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în Orient. Iașul nu poate fi vizitat fără a fi tentat să faci o excursie pe malurile Prutului; pentru a ajunge acolo, se traversează platoul Copoului, de unde se coboară deodată într-o vâlcea părăginită și aridă. Pe drum, am fost înveseliți de întâlnirea cu o patrulă de jandarmerie, comandată de un ofițer; oamenii își conduceau caii, urcând cu greu povârnișul pe jos; era o căldură dogoritoare, așa că ofițerul mergea în fruntea trupei sale cu o enormă umbrelă deschisă, cu chipiul sub
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pasiune arzătoare, neînfrânată, așa cum e astăzi. Abilitatea jucătorilor e notorie; un joc de cărți e un instrument docil, utilizat cu un talent ce ține de prestidigitație. În viața obișnuită, moldo-valahii par calmi, impasibili. Chipul lor e rareori tulburat de furie, înveselit de râs, iluminat de entuziasm. Sunt stăpâni pe ei înșiși; sângele lor rece e netulburat, calități ce îi transformă devreme în diplomați. Nu se însuflețesc decât la joc; cine nu i-a văzut apucând cărțile cu o mână nervoasă, tremurătoare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în finalul lecturii: „Dacă ați vedea în pădure sau în livadă vreo veveriță, să nu vă luați după ea speriind-o și aruncând cu pietre. Mai bine să-i arătați prietenie, aruncați-i câteva nuci, alune și ea vă va înveseli cu giumbușlucurile pe care le face prin crengile copacilor.” S-au spus ghicitori, iar la ora de educație plastică s-a desenat acest animal îndrăgit. Poezia „Fapte bune”, de Victor Tulbure cere elevilor să ocrotească porumbeii, albinele,furnicile și pisoii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
starea aceea de slăbiciune mi-a trecut. Am plecat la școală. Curtea era imensă, plină de copii și de părinții lor. Vederea mocanilor cu pălăriuțele acelea ca niște ceaunuri și cu pantalonii de aba albă strânși pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse poate că n-o fi adevărat, și că n-or fi avut toți ambiția să-și dea copiii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
grija lui pur constatativă, fără inutile efuziuni, m-a mișcat. "Îți dau eu o pereche, a zis apoi. Sunt cam vechi, dar sunt mai buni decât cei pe care îi porți." Cu o ironie fără surâs. Dar eu m-am înveselit: așa era, oricare alți pantofi nu puteau fi mai răi decât fleșcăiturile pe care le purtam eu în picioare. Am încălțat pantofii. Erau uscați, și mi se potriveau. M-am ridicat. Da, așa mai mergea. "Normal, a zis el cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
citea cu glas tare, altul urmărea... Creditul minier... cifre... Astra română... alte cifre.... Nu s-a adeverit ce-mi spusese Orleanu: nu m-a atacat nici atunci și nici mai târziu de sume de bani. Țineam toți la el, ne înveselea adesea și cu anecdote vechi (cunoscuse multă lume) și era un corector bun. Mai aveam o datorie de plătit, lui Sergiu Filerot și după amiază m-am dus pe la el la Tipar. Pe cine găsesc însă? Tot grupul! (Din seara
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
măriți și morți, captând Divinitatea Răului, în sfârșit, să lovească falși zei și umanitatea falsificată. Ar reapărea, apoi, cine știe, munții și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii bolovănoși ai conopidelor, fețele de turtă arsă ale țăranilor înveseliți de scrâșnetul foilor de varză sau de rânjetul dovlecilor despicați cu barda tăioasă și neagră, tot ceea ce produce natura, din fantezie sau din întâmplare. Mi-aș suporta cu mai multă demnitate neputința, neliniș tile ? Aș primi viața și moartea, precum
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o unică direcție, își are clientul pe care nu-l scapă din vedere și comediantul ei se încovoaie, suspectat, pândit, clovnul lunecă pe globul ocular, ring sferic, învârtindu-se, dezechilibrându-l, dezarticulându-l, în hohotele de râs ale micilor spectatori înveseliți de căderile cara ghioase, de obrajii mereu mai murdari de fard, pete roșii, vineții și verzi pe bărbie, pe nasul de carton, pe urechile blegi de catifea și pe fruntea dilatată și pe gâtul subțire și lung, de curcan. Cearcăne
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Munca presupune constrângere. Liberă cu adevărat nu este decât lenea. I se mai întâmplă și talentului să curgă paralel cu morala. Lingușirea marchează dorința de a deveni sclavul cuiva. Cel mai surd este cel care nu vrea să audă. Ne înveselim eul, caricaturizându-i pe cei din jur. Crima apare în punctul de fierbere a urii. Omul contemporan este marcat tot mai mult de sindromul indiferenței dobândite. Toate frustrările duc spre ură. Nu ne deranjează că veleitarii scriu. Dar ne somează
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4. Va face el un legămînt cu tine, ca să-ți fie rob pe vecie? 5. Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6. Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori? 7. Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi? 8. Ridică-ți numai mîna împotriva lui, pentru el și nu-ți va mai veni gust să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]