1,058 matches
-
luat pieței negre apa de la moară. Ea promitea o piață liberă și le-a asigurat atât bogăției, cât și sărăciei o ședere durabilă. Ea a sfințit banul și ne-a transformat pe toți în consumatori. Și, în general, ea a înviorat afacerile, printre care întreprinderile de pietrari de pe Bittweg, unde până nu demult prețurile fuseseră determinate prin troc și prin schimburi în natură. Cu puțin timp înainte de data care avea să schimbe totul, firma Moog a primit o comandă pentru reabilitarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sufletul, de la radio și din fotografii lucioase alb-negru. Acum, el se retrage în sine, cu trompeta mută, apoi își unește din nou sunetul, timp de o scurtă eternitate, cu al nostru, îmi permite mie și degetarelor mele un alt ritm, înviorează banjoul lui Scholl, declanșează o jubilație comună și se desprinde de noi, imediat ce solo-ul lui Geldmacher ia sfârșit, cu un țipăt de trompetă exprimând apreciere, ne salută prietenos din cap pe fiecare și, cu un ușor aer de unchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să se afle pahare pline ochi, din cartea sa preferată, Ulenspiegel, toastul bătrânului Baas: tis tydt van te beven de klinkaert... El, băutorul atestat, putea să devină euforic și fără șnaps, doar vorbind. Pe urmă a venit Potsdam, ne-a înviorat. Peronul plin de milițieni. Anunțuri saxone, traduse în germana militară. La cererea poliției de frontieră am mai prezentat o dată buletinele și la scurt timp după asta înaintam pe teritoriul vestic: păduri de pini, grădinițe de zarzavat, primele ruine. Lud tăcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a zis că, dacă de la Limardo ceruse un preț de să-i ia mau, pentru levorvelu care Îi curgea râu dân brâu, el Îi aducea unu izact la fel, da că la preț dă chilipirgeală. Păi, dacă d-acu se-nviorase taclalele pă bune, stați să vedeți cum s-a mai ațâțat când Năsosu și-a lansat gogoașa. Ploua cu păreri ca la partaje Între pretini. Paiu Fioros zicea că, dacă-ți cumperi trăgace noi, Îți faci cazier la Ăl de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
etapele dântâi, localii ne primea c-un entuziasm d-a dreptu contagios, da don Garfunkel, care nu ie din ăia dă poartă păduchelnița doar dă podoabă, Îl oprise pă camionagiu să apese pă viteză decât dacă vrunu s-ar fi Înviorat să Întenteze o fugă fulgerată. Alta a fost chestia În Quilmes, unde mârlănimii i-a datără voie să-și dezmorțească bătăturile dân tălpi, da când răsplata iera așa dăparte, cine s-ar fi despărțit dă ceată? Până În clipoiu ăla, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mulțumească c-un etui Bausch dă biciclete, și cu stilou Plumex. Ca să nu mai vorbesc dă inelu vechii case Poplavski. Ei, grăsuțo, iepisodu ăsta dă stradă a fost presto dat uitării. Steagurile lu Boitano care unduie, sunetele dă goarnă care Înviorează pă peste tot masa populară, formidabilă. În Plaza de Mayo, ne-a chemat la luptă marea descărcare electrică care-o semnează doctoru Marcelo N. Frogman. Ne-a pus pă roate pen’ce-a urmat: discursu lu Monstru. Cu urechile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să nu fie umani. Da, e posibil. Ar putea fi niște insecte gigantice. Insectele astea pot suporta o doză mare de radiații. — Da. — Probabil că nici nu le putem atinge, spuse cu un aer posomorât omul Pentagonului, după care se Învioră: Dar mă Îndoiesc că ar rezista la o lovitură directă primită de la un dispozitiv nuclear cu o putere de ordinul megatonelor, ce zici? — Nu, nu cred că ar rezista. — l-ar vaporiza. — Firește. — Legile fizicii... .— Exact. — Raportul dumitale va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
așa somnoros, se strâmbă înciudat. Nu i-a plăcut cum arăta. A dat drumu’ la apă rece și s-a stropit pe ochi din ce în ce mai des și cu mai multă apă. S-a spălat de-a binelea, până la brâu. S-a înviorat bine și a ieșit înveselit. Starea de moleșeală pierise cu totul. A intrat alergând în bucătărie. Mi-e o foame de lup! Te mănânc toată, mami! Apoi plecăm, da? Da, băiatul mamii! Ia și puțin gem..., mănâncă și din omletă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
face pe veci recunoscătoare, numele meu ajungînd celebru, și, În consecință, nemuritor. Pentru a atinge asemenea performanță trebuia să deprind alfabetul iluziei, puteam Începe cu literatura. Așa c-am intrat la medicină. În ’76 Bucureștiul era destul de straniu, un oraș Înviorat de o Înfiorătoare epidemie de febră roșie. Nu murea nimeni, nu exista leac pentru vindecare. Depanarea oamenilor n-a avut În mișcarea Întîi a dansului nici o legătură cu literatura. Facultatea am făcut-o fiindcă așa mi-a sugerat tata, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rostogolesc prin praf și, fiind femeie, eroinei Îi este sortit să-l vadă murind pe fiul lui Hackman - Di Caprio -, Împușcat În inimă, din fericire după ce-o sprijinise de perete pe Stone, că nu stătea altfel. Dramă ce ne Înviorează tocmai În clipa-n care jandarmul beat Îl calcă pe biciclist. Concertul a fost memorabil și, la ieșire, mi-am recuperat guma de pe parbrizul doamnei și-am Început s-o mestec pe blues-ul ce mă ducea acasă. RECVIEM PENTRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
captivant”. Și-acesta-i doar Începutul. CÎnd și-o da drumu’ domnul director de la Teatrul Mic pe derdelușul vocației femeile-și vor pierde mințile. Altfel, publicația-i plină de Învățăminte și fadă, În ciuda urării lui Răzvan Theodorescu care strălucește ca de obicei Înviorînd atmosfera, deoarece Îi Înțelege lui Săraru „dorința irezistibilă și necesară de a fi un ctitor”. Irezistibilă ca lansarea la apa neagră a submarinului unui articol din Mondorama, de unde Petre Nicodim atacă cu Întrebări retorice și multe alte semne de punctuație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
yoga destul de periculos pentru echilibru. În loc de așa ceva, mai bine ar citi primul număr al revistei bulgare Eu și Tu, publicată, În sfîrșit, și În limba română. Din paginile ei ar afla că, mai intens decît șpagatul, o viață sexuală adecvată Înviorează „hormonii care dau bună dispoziție de fericire și fruptuozitate și apără de depresii”. Fruptuozități de fericire bulgărești găsim și-n Mărturii, un supliment ce se ocupă de starea credinței În țara noastră. La problema obligativității introducerii religiei În școli, răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și foarte Înaltă, ca un coș, cu un șemineu uriaș și două ferăstruici prin care nu se vede nimic, nici măcar contesa. Urmează apartamentul contelui, mult mai mare, unde-s expuse ordonat instrumente de tortură, cam aceleași ca la noi, mă Înviorez, Încă un punct comun, securi, clești, ciocane, căști prevăzute cu țepi În interior, care se strîngeau cu șuruburi pe capul osînditului pînă ce acesta spunea ceva, foarfeci, cuțite de diferite dimensiuni, un ferăstrău, bile, mese de elongație și o ghilotină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și ne iubeam într-un desen pictat cu orizonturi. Râvneam și-n ziuă ceața alburie ne diseca se-mprăștiau apusuri, vieți cenușii și colbul se răspândea umplându-ne cu vise. Ne ascundeau cometele de lucși și noaptea albastră cenușie se-nviora. Era târziu și - totuși - ni se părea... dorința miticului ars mustea din luminările încinse. Și iar se-nsuflețeau dezlănțuirile aprinse.
Crepuscul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83712_a_85037]
-
ca bună ziua. Sorbi din vin, ușor stingherită. — Oare cu cât timp înainte și-a pregătit acest mic discurs? întrebă Hilary. — E un punct de vedere, spuse Roddy și are dreptul să și-l spună. Se întoarse spre Conrad, sperând să învioreze atmosfera. Tu ce părere ai? — Nu prea mă pricep la artă. — Mai bea puțin, scumpule, spuse Hilary, umplându-i paharul. Te descurci foarte bine. Nu vreau să stârnesc o discuție în contradictoriu, spuse Phoebe, care începea să fie tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
întreprindă la ora aceea târzie din noapte. „Măcar spuneți-mi ce conține“, l-am rugat eu, pe bună dreptate, cred că ești de acord. Și după câteva clipe de ezitare, a răspuns: „Viața mea“. Cam dramatic, nu? Am încercat să înviorez puțin atmosfera spunând că dacă în acel plic este cuprinsă viața lui, ea nu pare să fi fost prea consistentă. A râs cu tristețe. „Sigur că nu a fost consistentă. La atât am fost redus, din pricina trădării unui om: câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zi de vară fierbinte, fără nici o adiere, dar pentru că nu mai ieșisem din apartament de peste patruzeci și opt de ore - atât durase să citesc cartea și să-mi formulez opinia despre ea -, lumina soarelui și aerul curat părură să mă învioreze imediat. Apartamentul nostru de la subsol se afla pe o stradă lăturalnică nu departe de Earl’s Court Road, la câteva minute de mers pe jos de stația de metrou. Era o zonă animată, un pic cam prea aglomerată și cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un semn pe tiparul din hîrtie și-și rulă lucrul. Își traseră pantofii, Își scuturară fustele de praf și trecură din nou peste pervaz. Viv clăti ceștile. Apoi scoase pudriera și rujul și se duse spre oglindă. — E cazul să Înviorez vechiul machiaj de război, cred, zise ea. Helen Își aranjă repede fața, apoi se Întoarse Încet În camera de așteptare. Îndreptă teancul de Lilliput și strînse fierbătorul, cele trebuitoare ceaiului și ibricul. Se uită prin agenda de pe biroul lui Viv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-i face loc altui șofer, iar florile Își scuturau petalele prin fereastră În poala lui Viv. La un moment dat, În mașină intră un fluture care Își Întinse aripile pudrate, ca de hîrtie, pe curbura scaunului, lîngă umărul ei. Se Învioră, și acum Își arătau unul altuia lucruri mărunte, biserici vechit și căsuțe pitorești. Își amintiră de o zi, cu mai mulți ani În urmă, cînd merseseră la țară și se apropiaseră de o căsuță și vorbiseră cu proprietarul, care credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
poți vedea ce vede Kay În mine, nu-i așa? — Am făcut o chestie urîtă, spuse Julia, mișcîndu-se. Acum regret. — N-are importanță, zise Helen. Pe bune, n-are. La urma urmelor... Sentimentele Îi păliseră, puțin doar, acum Însă reapărură Înviorate de vin, de beznă. De fapt, noi două sîntem Într-o situație comică. — Chiar așa? — Adică, din cauza celor Întîmplate Între tine și Kay... Brusc, chiar pe Întuneric, știu că greșise. Julia devenise rigidă. — Ți-a spus-o Kay? Întrebă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de o strălucire portocalie, soporifică. Am mers în vârful picioarelor până în capăt, dincolo de camera 606, până la 607, care era ultima ușă. Binecuvântare! Somnul era aproape. În apropiere, o fi și un mini-bar, iar ideea asta a avut darul să mă învioreze. Am trecut cheia din plastic prin fanta de sub mânerul ușii camerei 607, apoi am apăsat pe clanță. Ușa nu s-a deschis. Am încercat din nou. Ușa era sfidător de rigidă. Dumnezeule, poate cei de la hotel au greșit, iar Calvin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de securitate. Chestiile astea se-ntîmplă În valuri, să știi. CÎnd am venit eu În Estrella de Mar, era la fel de liniște ca aici. — Furturi de mașini și spargeri? (Din nu știu ce motiv, simțeam că mă-boldea interesul. Aerul din jurul meu se mai Înviorase.) Ce-i de făcut, David? Concepem o schemă de supraveghere civilă? Recrutăm voluntari pentru patrule? Hennessy Își Întoarse către mine privirea blîndă, dar pătrunzătoare, nelămurit dacă fusesem sau nu ironic. — E nevoie să mergem pînă acolo? Deși s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la fel de rău, ăștia-i șperțuiau de mult pe paznicii de la granița chineză. Erau complet descurajați, Își lăsau orezăriile să se usuce și de-abia mai făceau un bănuț din contrabandă. Însă tu ai schimbat toate astea, nu? Cum anume? — Am Înviorat lucrurile. CÎte-un furtișag pe ici, pe colo, cîteva galoane de motorină În vasele În care-și țineau orezul. Deodată toată lumea era-n picioare, toți se puneau pe reconstruit diguri și curățat canale. — Și poliția din Kowloon? — La fel. Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ele cum fluturau În cădere. O dată În viață, Îmi părea obosit, extenuat de responsabilitățile care-l apăsau și amorțit de vastitatea sarcinii ce i se așternea În față, de țărmurile nesfîrșite care așteptau să fie aduse la viață. Apoi se Învioră și mă bătu pe umăr. — GÎndește-te la viitor, Charles. Imaginează-ți Costa del Sol ca pe o a doua Veneto(##notă - Regiune din nordul Italiei a cărei capitală este orașul Veneția.##). Pe-aici pe undeva s-ar putea naște o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
albe și ovale care părea să îl aștepte jos, chiar lângă talpa piciorului beteag. Eduard se aplecă și luă în palmă piatra netedă și ovală, mângâind-o cu mirare. De unde apăruse piatra? Privi înspre mare, care părea să se fi înviorat subit și trimitea către el panglici dantelate de valuri. Se uită sus, spre cer, și văzu norul alb, cu conturul unei vietăți cu un corn în frunte, îndepăr tându-se alene înspre larg. Vuietul surd încetase. Era târziu. Trebuia să-l
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]