1,373 matches
-
voind mai bine să fie rupți în fâșii decât îmbucătățiți în zidăria unui castel. Și tot atunci Peleșul făcu o adevărată răscoală printre izvoarele de munte, care urlară care mai de care: Asta nu! asta nu! La asta nu ne învoim. Dar oamenii își închipuiră că vor fi mai tari decât toate râulețele astea răsculate și începură să sape temelia. Și-au făcut, însă, rău socotelile. Într4-adevăr că râulețele erau ziua cuminți, că nici unul nu se mișca și că lucrătorii puteau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de vizite, rudele negăsindu-i în închisori la momentul vizitei și fiind obligate să-și schimbe programul în funcție de orarul lor de muncă. Ei au propus prelungirea orelor de vizită și după-amiaza pînă seara tîrziu, fără ca deținuții sau rudele să se învoiască de la lucru. În al cincilea rînd, condițiile de lucru sînt foarte dure, accidentele frecvente (degete rupte, răniri etc.), iar igiena și protecția muncii lasă deseori de dorit. Ei nu beneficiază de drepturile firești ale unor muncitori: nu au concedii plătite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu poftă sălbatică buzele (mulțumindu-se cu atât, căci nici eu, nici ea - se vede - nu știam în ce constă sărutul adevărat): niciodată nu mi-au rămas buzele atât de zdrențuite și uscate, dimineața. Oricât am insistat, nu s-a învoit la o copulație în toată regula, deși era și ea foarte excitată, admirând uimită dimensiunile sexului meu în erecție, cu care se juca fără să-i dea în minte să-l determine la orgasm. Trebuie să mărturisesc că psihic nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sublinia importanța profesorilor considerăm următoarele mențiuni. George Călinescu referindu-se la școlaritatea lui Eminescu scrie: „Nu-i plăcea să-și Învețe lecțiile și de aceea lua note rele [...]. În primul rând nu se Împăca cu matematica și de aceea se Învoise cu Const. Ștefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca acesta să-i facă temele iar el să-i spună povești”65. Dar iată ce menționează Mihai Eminescu În manuscrisul 2258, filele 251 și 251 verso: „Eu știu chinul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sublinia importanța profesorilor considerăm următoarele mențiuni. George Călinescu referindu-se la școlaritatea lui Eminescu scrie: „Nu-i plăcea să-și Învețe lecțiile și de aceea lua note rele [...]. În primul rând nu se Împăca cu matematica și de aceea se Învoise cu Const. Ștefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca acesta să-i facă temele iar el să-i spună povești”65. Dar iată ce menționează Mihai Eminescu În manuscrisul 2258, filele 251 și 251 verso: „Eu știu chinul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sa; între ele, prietenia, amorul, familia tradițională etc. Și, dorind a fi cît mai limpede asupra propriei sale maniere de abordare, definește moralismul, drept acel sistem de ornamentație personală, făcut din vorbe, intonații și gesturi, prin care oamenii s-au învoit să schimbe între dînșii făgăduinți solemne de bună purtare. Aceste ornamente sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți de gîndire proprie, de inventivitate morală. Persiflînd programele bunăstării în dauna lucrurilor sfinte, apelează la limbajul caragialian în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nostru se îndrepta, câteva luni mai tarziu, prin intermediul Legației României la Bruxelles, către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, căruia îi cerea, cu aceleași artificii de limbaj, un ajutor pentru studii pe o perioadă de 10 luni14. Diplomatul român s-a învoit și de această dată, sprijinind demersul tânărului, dându-i chiar și un certificat de bună purtare, potrivit căruia Vasile Butză, care se află în ultimul an de studii, cel puțin după propriile mărturisiri, ar fi avut o conduită și un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
să-i restituie lui Suykens datoria de 200 de franci, căci deja depășise termenul prevăzut, dar fără să aibă și dobândă convenită. În scrisoarea pe care o adresă în 16 / 29 noiembrie 1900 lui Eugen Mavrodi recunoștea că, deși se învoise să plătească 400 de franci pentru 200 împrumutați, încerca atunci să "scape" cu mai puțin 40. Dar Alphonse Suykens deja intrase în posesia bijuteriilor de familie ale lui Zlătescu puse drept gaj pentru împrumut, căci termenul de 10 zile pentru
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
400 de franci pentru 200 împrumutați, încerca atunci să "scape" cu mai puțin 40. Dar Alphonse Suykens deja intrase în posesia bijuteriilor de familie ale lui Zlătescu puse drept gaj pentru împrumut, căci termenul de 10 zile pentru care se învoiseră cei doi era, în luna lui iulie 1900, demult depășit (tânărul nostru mai avea amanetate și alte bijuterii, în cazul acestora biletele de gaj se găseau în mâna unui anume Léon Étienne, care fusese deja acționat în justiție)41. Un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
imperiului roman. ,,Cele zece coarne pe care le-ai văzut, și fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, și o vor lăsa goală. Căci Elohim le-a pus în inimă să-i aducă la îndeplinire planul lui; să se învoiască pe deplin și să dea fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă se vor îndeplini cuvintele lui Iahwe.” Basme, trăsnăi și scorneli întunecate Iahwiță, și uite, cît te ții tu de viță drăcească, pînă la urmă tot ți-am dat de șiretlic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au năpustit toți într-un gând asupra lui. 7,58 L-au tîrît afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au pus hainele la picioarele unui tînăr numit Saul(viitorul apostol Pa-vel). 8.1 Saul se învoise la uciderea lui Ștefan. În ziua aceea s-a pornit o mare prigonire împotriva Frăției din Ierusalim. Și toți afară de apostoli s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și Samariei. 8,3 Saul de partea lui, făcea prăpăd în frăție, intra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ca astfel spiritul lui Hristos să triumfeze tot mai mult în suflete; împărăția Lui să se lățească tot mai mult spre fericirea multora și spre slava Celui Atotputernic. Mult Onorați Preoți Parohi și Directori locali și terțiari franciscani, să-mi învoiți a vă adresa cu această ocazie și Sfințiilor voastre câteva cuvinte, ca un mai mic tovarăș în apostolatul Evangheliei lui Hristos. Mai întâiu o rugăminte insistentă vă fac. De dragul sufletelor, ce vă sunt încredințate spre a le ajuta în opera
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ar fi vrednici de cea mai mare laudă pentru o faptă atât de mare și însemnată. 2. București (catedrală) Deja de anul trecut o parte din terțiarele din București care locuiesc prea departe de biserica Bărăției, ceruseră ca să li se învoiască să formeze o fraternitate aparte cu sediul la catedrala Sf. Iosif. Înalt Prea Sfinția Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop romano-catolic de București prin o scrisoare cu data de 9 Februarie 1926 Nr. 3782 adresată P. Iosif Tălmăcel Delegat prov. p. terțiarii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fraternitate aparte cu sediul la catedrala Sf. Iosif. Înalt Prea Sfinția Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop romano-catolic de București prin o scrisoare cu data de 9 Februarie 1926 Nr. 3782 adresată P. Iosif Tălmăcel Delegat prov. p. terțiarii din vechiul regat, învoiește ca să se înființeze în mod canonic fraternitatea terțiarilor cu sediul la Catedrala Sfântului Iosif. În seara de 24 Martie, P. Delegat a prezidat întâia adunare a terțiarilor de la Catedrală ținându-le o cuvântare despre rolul terțiarilor în viața Bisericii, amintindu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
putea astâmpăra setea cu roua depusă. Până în ziua de joi 3 iulie am mers sau mai bine zis ne țineau pe loc, în regiunile cele mai expuse soarelui arzător de iulie. În ziua de 3 iulie în zori am fost învoiți să ne aruncăm morții în camioane, iar cei ce, în starea de aiureală în care se găseau nu știau despre ce e vorba, erau cât pe ce să fie și ei aruncați în camioanele cu morți. Am fost transportați apoi
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
că a descifrat mai bine de jumătate din conversație. Atunci el i-a destăinuit adevărul: era fiul unui diplomat, în relații cordiale cu Ceaușescu la vremea respectivă, cumpărau arme din România pentru că la ei era război și el a fost învoit să vină aici la studii pentru a-i putea facilita tatălui său transporturile speciale. Nu-i spusese asta niciodată, dar acum nu mai putea să-i ascundă adevărul, pentru că, spunea el, urma să intre în familie prin intermediul copilului lor
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
memorie și după lungi discuții, d. Pogor a sfârșit prin a se ralia la părerea d-lui Maiorescu. Prin urmare, anul, luna și fânarul erau determinate. Asupra zilei însă a acestei memorabile date, societatea Junimea n-a putut să se învoiască niciodată,ea era împărțită în două tabere, absolut ireconciliabile...” Pentru a ascula un alt discurs, vă mai propun să intrăm în salonul unde avea loc unul din banchetele Junimii. Aici, junimiștii tineri, bătrâni, importanți sau mai puțin importanți s-au
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
la 16 aprilie 1835, pe Episcopul Sofronie Miclescu, despre jalba lui Dumitrachi Stoian și altor viețuitori, înaintată până la 6 noiembrie, probabil 1834, și mărturia „din partea a toată obștea neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui ținut prin care îi învoesc și îi cer a de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor în speculație de vite ce uneltesc,cât și spre mai multă ieftinătate și îmbelșugare pentru norod ți s-au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Hușului chirio chir Sofronie Viețuitorii din târgul Hușii Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la noemb. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturata mărturie din partea a toată obștia neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui țânut prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor, în speculație de vite ce uneltesc, cât și spre mai multă eftinătate și îmbelșugare pentru norod și s-au rugat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin aceasta de-a dreptul însuși Departamentul a socotit de trebuință a pofti cu căzuta cinste pe Preosfinția Voastră să binevoiți a învoi pe jăluitori pentru înființarea acelei salhanale cu nepăgubirea însă a Sfintii Episcopii și totodată a nu lăsa nici pe Dipartament neîmpărtășit de priincioasă punere la cale care fără îndoială se nădăjduiește de la cunoscutele bune plecări a Preosfinției Voastre. D.J.A
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât spre nepăgubire lor în speculația de vite ce uneltesc cât și spre mai multă ieftinătate și îmbelșugare pentru norod și au rugat ca să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cel Mare ne-a adus și prima zi de iarnă adevărată. Printre fulgii timizi de zăpadă, pe un ger înțepător de ianuarie, ne-am croit și ieri drum către biserică, deși zi lucrătoare, fie eliberându-ne ziua din timp, fie învoindu-ne de la servici preț de două ceasuri. Cântările Slujbei s-au ridicat în miros de tămâie spre cer, iar înaltul a răspuns cu cerniri imaculate de omăt. În lumina picurată a dimineții, predica de după Sfânta Slujbă și citirea din Sinaxar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Înainte de a încheia capitolul, să ne fie îngăduit să atingem problema ebraică, pe care evenimentele recente au scos-o la iveală. La 20 de secole de la dispersiunea lor, după ce a atins, odată cu Revoluția franceză, acea egalitate prestigioasă care i-a învoit să ajungă în prima linie, în ierarhia societății, poporul israelit a fost obiectul unei persecuții nemiloase, ucigașe, care intenționa să-l elimine ca rasă din neamul omenesc. Biserica, oricât a fost de conștientă de responsabilitățile autentice ale celor mai mari
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește apoi Articolul XXV, care este privitor la evacuarea Turciei din Europa și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
folositoare la război, se află dodată în fața unui tractat încheiat în neștirea ei și carele, numai spre a o izbi în interesele ei vitale și în cele mai temeinice ale ei drepturi, se ocupa de dânsa. Prin acel tractat Rusia, învoindu-se d-a dreptul și între sine cu Turcia, își rezerva putința de a da Dobrogea, ce-i era cedată, în schimb pentru Basarabia română, pe când guvernul român respinsese formal, cu puțin mai înainte, acel schimb. Totodată, Rusia își mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]