16,273 matches
-
instrument fundamental în perpetuarea sistemului;” Între 1949 și 1953, un număr imposibil de stabilit de deținuți politici, multe zeci de mii în orice caz, după unele surse peste 91.000 de persoane în perioada 1950-1964, au trudit până la exterminare pe șantierul canalului Dunăre - Marea Neagră sau în «celebrele» închisori Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat sau Malmaison. [...] Represiunea, care în această perioadă a îmbrăcat poate formele cele mai violente din întreaga Europă de Est, s-a îndulcit întrucâtva după moartea lui Stalin; între 1956-1959
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
m-a bătut mama cu melesteul (steak cu care se amestecă mămăliga, produsă prin fierbere, din făină de porumb care se mai numește și mălai, să le fie clar), am stat o vreme la un cămin de profesională pe lâng-un șantier, o ruinătură, ce mai, tare greu, mă sufoc de durere numai când îmi aduc aminte. - Aici ar merge un suflat zgomotos de muci. - Consimt. Și ne era frică de paznici și ne era frică de pedagogă, o brută stalinistă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cuiva). Ieri am fost să culeg un investitor american rătăcit pe dealurile noastre, pe lângă Pârcovaci, acolo unde-a alunecat pământul săptămâna trecută, o să mai alunece, nu-i vorbă. Ăsta vrea să facă fabrică de textile și a plecat să inspecteze șantierul. Deșteptul și-a lăsat mașina, unde crezi?, chiar în luncă și s-a dus la stația de benzină, el știe de ce. Când s-a întors, ia mașina că nu-i. A-nceput să dea telefoane. Alertat, Andrei mă găsește tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
aproximativ în limba noastră. Îl corectez, doar mă știi că-s filoloagă, you must say «curu’ mă-sii de treabă», și vreau să-l duc, viu și nevătămat, să i-l predau lui Andrei. Dar nu, afaceristul a pornit spre șantier, nu abandonează el ținta. Șoferul: «Don’șoară, zi-i lu’ John ăsta că eu nu-mi rup mașina în hârtoapele alea... No, man... no...», arată volanul, «hârtoape... yes!». Traduc, dar nici un rezultat, americanu’ e pornit să ne construiască economia. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lu’ John ăsta că eu nu-mi rup mașina în hârtoapele alea... No, man... no...», arată volanul, «hârtoape... yes!». Traduc, dar nici un rezultat, americanu’ e pornit să ne construiască economia. Până la urmă, șoferul ne lasă la o postată bună de șantier, «Mai departe eu nu intru, don’șoară, am lovit burta mașinii de destui bolovani pân-acu’...», și-o luăm agale, pe jos, pe urma tractorului. Cad, am un genunchi vânăt și umflat, mi-am rupt blugii, fumez în ciuda avertismentelor americanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mării când te apropii de țărm, dar nu vezi Încă apa. Trebuia să scape de oamenii ăia, și-a zis, așa că a traversat, pierzându-se liniștită În mijlocul circu lației, prin Întinderea singuratică a pieței Merdeka, spre apus, Îndreptându-se spre șantierul viitorului Monument Național. Coloana gigantică se Înălța spre cer, sprijinită pe un soclu impresionant, Înconjurat de schelărie. De jur Împrejur zăceau monstruoase mașinării, tăcute și fără rost, asemenea unor rămășițe ale vreunei civilizații dispărute. În perioada marilor ploi purtate de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
condu Încet, Johan, hai să ne-ntoarcem acasă! Nu, nu. Mergem la cinema. V-am promis. Goneau purtați de șuvoiul circulației pe noile drumuri asfaltate care șerpuiau spre inima acestui oraș Întinerit și strălucitor. Alunecau pe lângă grilajele care Înconjurau noroaiele șantierelor de beton ale noilor proprietăți de la periferie. Sub luna roșiatică păreau să fie un ocean, un ocean cu apa abia Încrețită pe care plutesc rămășițele unui naufragiu. Curând, așadar, au ajuns În oraș. Clădirile zburau pe lângă ei, nedeslușite și sclipitoare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
suficient să aducă unele îmbunătățiri, să pună uși de stejar, ferestre cu tocuri făcute ca lumea, să văruiască, să rașcheteze parchetul, sa faianțeze baia și bucătăria, cheltuieli pe care le luă cu mărinimie asupra ei și în timp ce se ocupa de șantierul din casa Carminei, tinerii n-aveau decât să-și petreacă timpul după bunul lor plac în definitiv mai era atât de puțin timp de pierdut! Sidonia revenea acasă târziu, se oprea în bucătărie, se așeza pe un scaun rotund, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
afla, nelămurită. Avea nevoie să discute cu cineva? Nu, voia să fie singură, să fie singură măcar în aceste trei zile. I-a spus lui Ovidiu de îndată ce s-au întâlnit. Voia să fie singură. Sidonia nu era acasă era pe șantier, în apartamentul Carminei, dădea ultimele indicații cu privire la finisaje, mobilier. Ea, Sidonia era mulțumită, o mulțumire care te contamina. Carmina a spus: Ovidiu, vreau să mă duc la părinți astea trei zile, nu mă întreba de ce, așa simt eu nevoia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
familia, ne iubim și ne respectăm între noi. Sufletele noastre sunt într-o perfectă comunicare și fără unul din noi familia parcă nu ar avea sens. Tata este capul acestei familii. El are 35 de ani și este inginer pe șantier. Ne iubește foarte mult. Fața lui este arsă de soare, iar țin mâna mea în palma lui simt că mi-e bine și sunt apărată. Mama este economistă. Își iubește munca și lucrează cu drag. Mama ne iubește mai mult
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
camioane: ca să se termine cât mai repede și să nu mai vadă urmele profanării. Când ultima cărămidă a fost aruncată Într-o Tatra de 20 de tone, În urale și aplauze, și când norul de praf ce camuflase până atunci șantierul s-a risipit odată cu ultimile acorduri ale unui frumos cântec revoluționar, muncitorii răsturnați În iarbă sub tufele de liliac Înflorit cu câte o bere În mână au putut vedea, cu destulă mirare și spaimă, conturul incandescent și intact al clădirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
parter și la etaj. De fapt este un duplex. O casă pentru două familii, numită În mod curent vilă. Am avut și modele, dar m-am bazat În primul rând pe imaginația și pe experiența mea de contabil șef de șantier de o viață și pe colaborarea prietenească a unui arhitect care a proiectat și Casa de Cultură a Sindicatelor și pe un inginer beton În rezistență. Cum războiul rece era Încă destul de cald m-am gândit și la un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
n-a mai rămas nimic. Nici măcar mirosul de Eau Sauvage pe care i l-am făcut cadou Înainte de plecare: Ia-l tu, i-am zis, a costat două sute zece lei, acum mulți ani. Ce să fi făcut cu el pe șantier și În ședințe? L-am deschis o singură dată, la nunta ta. Atunci ghidul a Întrebat cine e domnul Jalobeanu. Eu, am zis. De la domnul doctor, a zis el, și mi-a dat flaconul pe jumătate gol de Eau Sauvage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un roz pal în colțul cadrului. Le-am privit atât de mult, încât n-am făcut nimic altceva în unele zile. Ieri dimineață devreme, când pânzele de păianjen erau pline de rouă, am mers cu mașina în oraș, pe un șantier unde se construiește un centru de divertisment sau cinema, am scos pozele cu pești și negativele din plic și le-am aruncat una câte una într-un puț adânc și întunecat, săpat în pământ. Apoi m-am întors aici și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o porțiune de coastă ademenitoare, o lungă întindere de plajă unde felinarele tavernelor și barurilor de pe faleză aruncau dungi multicolore pe valuri. 36 Rămas bun, domnule Tegmark 2 >> Știri Cadavrul bărbatului dispărut a fost găsit Cadavrul recuperat noaptea trecută de pe șantierul deschis în zona Deansgate, din districtul Greater Manchester, a fost identificat în persoana bărbatului din Derby dat dispărut, Eric Sanderson. Sanderson, care se crede că suferea de-o boală mentală rară, a dispărut din locuința sa în toamna trecută, devenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de muzică românească, care, într-o bună măsură, au contribuit la contracararea propagandei iredentiste, desfășurată de ambasadele altor țări socialiste acreditate la Damasc. A participat la urmărirea și îndrumarea activității cooperanților români (cca. 10.000) care lucrau la cele 8 șantiere din Siria. A ținut, din partea ambasadei, legătura cu ministerele siriene ale Culturii și Planificării, precum și cu o parte din reprezentanțele la Damasc ale unor organizații palestiniene. A revenit în Centrala M.A.E., în 1979 fiind încadrat, cu gradul diplomatic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
iar în liceu a participat la cercul literar condus de Profesorul G. Dimofte, al cărui nume, pomenit cu dragoste și deosebit respect, îl poartă promoția de absolvenți din anul 1951. In vara lui 1948, a plecat voluntar să muncească pe Șantierul Bumbești Livezeni, în cadrul brigăzii de elevi din Brăila, iar în perioada 1949-1950 a fost instructor de sport, din partea organizației de tineret (U.T.M.), pentru liceele din Brăila. (A practicat cu pasiune jocul de șah, tenisul de masa și înotul, fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au trei copii. Studii A urmat școala elementară și Liceul Nicolae Bălcescu, la Brăila. A urmat cursurile Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole din cadrul Institutului de Construcții din București (1953 1958), obținând titlul de inginer. A desfășurat activitatea pe șantiere de construcții (1958 1962), în principal la construirea Rafinăriei de petrol Brazi, lângă Ploiești. A urmat Cursurile postuniversitare de Relații Internaționale de pe lângă Facultatea de Drept a Universității București (1962 1964), făcând parte din prima promoție de absolvenți ai acestei forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Israel, asupra condițiilor și facilităților de a participa la alegerile parlamentare și prezidențiale din anul 1996. O parte din numărul foarte mare al cetățenilor români cu drept de vot (cca. 60.000 de muncitori cu acte în regulă) încadrați pe șantiere, răspândite practic pe toată suprafața Israelului, au exprimat dorința de a putea participa la vot (deși acțiunea avea loc într-o zi lucrătoare), solicitând sprijinul ambasadei române. Într-un elan patriotic și civic de excepție, întregul personal al ambasadei s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
române de minereu de fier). România a manifestat interes pentru dezvoltarea cooperării în domeniul folosirii pașnice a energiei nucleare, domeniu în care India era mai avansată. În acest scop, ambasadorul român a vizitat Centrul de cercetări nucleare de la Bombay și șantierul construcției unei centrale nucleare, unde se folosea sistemul canadian CANDU, la fel cu cel ce se construia în România. Când, în 1974, India a detonat o explozie nucleară în Rajahstan, justificând-o atunci cu necesități de ordinul construcției pașnice, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
după 22 decembrie 1989. Broșura a fost tipărită în 3.000 de exemplare și distribuită celor interesați. Interesul coreenilor, în special al oamenilor de afaceri, față de România a fost deosebit de mare și s-a materializat în investiții de amploare la Șantierul Naval Mangalia, Fabrica de autoturisme din Craiova, Oțelinox Târgoviște ș.a. Ulterior, însă, interesul lor față de România s-a diminuat într-o oarecare măsură, mai ales datorită greutăților întâmpinate în relațiile cu autoritățile române (instabilitate legislativă economică, birocrație, diferențe de mentalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unui bazin portuar, adiacent Dunării, la Tulcea și a unor studii privind construirea unor canale și diguri de apărare a unor zone, precum și a unor stăvilare și ecluze pe unele dintre canalele Deltei. In octombrie 1957, s-a transferat la Șantierul Combinatului de Cauciuc Sintetic de la Onești, lucrând ca Șef de lot și apoi ca Șef de șantier, de la începerea construcțiilor până la punerea în funcțiune a Combinatului, în 1962. In noiembrie 1962, a intrat, prin concurs, la Cursurile Postuniversitare de Relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de apărare a unor zone, precum și a unor stăvilare și ecluze pe unele dintre canalele Deltei. In octombrie 1957, s-a transferat la Șantierul Combinatului de Cauciuc Sintetic de la Onești, lucrând ca Șef de lot și apoi ca Șef de șantier, de la începerea construcțiilor până la punerea în funcțiune a Combinatului, în 1962. In noiembrie 1962, a intrat, prin concurs, la Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale. După absolvirea Cursurilor Postuniversitare, a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, la 1 octombrie 1964, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în țară și transferat din M.C.E.C.E.I., fiind trimis în producție fără drept de a ocupa funcții de conducere. S-a angajat ca inginer principal III la Centrala de Construcții Industriale București, care, între timp, îl promovează Inginer Șef la un șantier din zona cartierului Militari, participând astfel la construcția Institutului Național de Motoare Termice (motoare navale) și Fabricii Turbomecanica (motoare de avioane). Din aprilie 1984 până în martie 1990, a lucrat la Departamentul de Investiții din cadrul Uniunii Generale a Sindicatelor din România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
atingă parametri cât mai înalți" (textul cuvântării a fost publicat în ziarul "Turkmenskaia Iskra" din 22 iunie 1995). A manifestat o preocupare permanentă pentru sprijinirea firmelor "ARCOM" și "ROMPETROL", care executau diverse proiecte în Turkmenistan, având atunci la lucru pe șantiere circa 4000 de lucrători. Activitate publicistică A publicat, sub pseudonim și nume propriu, în "Flacăra", "Contemporanul", "Elöre" ș.a. note de călătorie în Suedia și Danemarca, articole privind diverse evenimente cultural-științifice din țările scandinave, colaborarea statelor nordice. Un moment semnificativ în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]