9,251 matches
-
director comercial la Aérospatiale, absolvent de științe politice și al ENA (Ecole Naționale d'Administration), a uluit publicul francez: a debutat la 76 de ani cu o carte minunată, diferită de tot ce dăduse în ultima vreme literatura lui Proust, Șarpele scurt, român distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze, în 2004. Au urmat, pe rînd, Coup-de-Fouet (2006) și Chiens des Os (2007). Radu Teodorescu este un intelectual rafinat, cititor pasionat și cult, prelungind o direcție glorioasa a nefilologilor receptivi la
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
lovea cu papucul la fund. Ca să se răzbune, Kiki Îl poreclise Bow Bow. Papucul era moale și ușor, nu-l durea prea tare, dar Kiki nu voia ca bunicul să știe asta și de aceea țipa ca din gură de șarpe. Como se Înfuria mai ales cînd rămîneau singuri acasă și Kiki nu-l lăsa să navigheze pe Internet, unde vedea o mulțime de fete care se pregăteau să facă baie. CÎteva săptămîni la rînd, după ce Como s-a Întors acasă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu-l știa nimeni. Ar fi trebuit să urmeze momentul propriu-zis de meditație ordonată, dar Întîrziaseră deja prea mult cu celelalte preparative, astfel că Joanna-Jeni hotărî să treacă direct la invocarea lui Abraxas, cel cu cap de cocoș, avînd doi șerpi În loc de picioare - În care scop Începu să cînte pe neașteptate o melodie monotonă, cu un singur vers: — Pentru a crea o lume, trebuie mai Întîi distrusă o lume... Pentru a crea o lume, trebuie mai Întîi distrusă o lume... Pentru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-și rîdă de noi în continuare? întreabă Roja. Și așa au mers prea departe. Cu ce vă încălzește pe voi că acum nu se mai cheamă Securitate, că-i zice Serviciul Român de Informații, că locul Copoiului l-a luat Șarpele cu Clopoței? Pentru mine e chiar mai rău, mai bine ar fi fost să rămînă Partidul Comunist, decît Frontul Salvării Naționale, zice. N-ar fi dat bine pe afișele electorale, spune Dendé, deși alegerile le-ar fi cîștigat oricum, trebuie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să facă cîțiva pași de colo colo pe asfalt, piciorul pe care îl ținuse îndoit sub el îi amorțise și simțea ácele furnicăturilor din talpă pînă în șold. Te-ai fi așteptat ca pe gazon să-și facă apariția alde Șarpele cu Clopoței sau Monte Cristo, însă nici vorbă. N-am recunoscut pe nimeni oricît m-am chiorît eu la fiecare din cei care au coborît pe rînd din elicopter. Nici măcar lumina împrăștiată de farul de aterizare nu mi a folosit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
hârtie scrise În mare grabă. Kawabata: Uite, Închid ochii și-mi Închipui că am dat la o parte mormanul de zdrențe sub care am dormit, și am intrat Într-o lume care miroase numai a flori. Antoniu: Termină, lichea buboasă, șarpe mustăcios, măgar scheletic, hahaleră ponosită, umbră fără sânge, cârpă leșinată, uiți că nu avem ce mânca astăzi? -Mai zici că iubești cărțile! Numai la mâncare ție gândul, conchide cu năduf Kawabata. După ce s-au Întrecut În ,,amabilități,, , lucru care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
va porunci Îngerilor Săi pentru tine, ca să te păzească pe toate căile tale: ei te vor purta pe mâini, ca să nu-ți lovești piciorul de piatră. Vei păși peste leu și peste năpârcă, vei călca În picioare leul tânăr și șarpele. șPsalmul 91ț Antoniu Închide cartea Încet, de parcă s-ar teme ca nu cumva să cadă cuvintele din ea. Câteva lacrimi Îi coboară pe obraji. Le șterge În grabă, rușinându-se de propria slăbiciune. Sforăitul lui Kawabata i se așează pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
poate ține În loc. Să nu te sperii dacă am să dispar Într-o bună zi. Și să nu mă cauți. Oricum n-ai să mă găsești. Am În mine un spiriduș care nu-mi dă pace, se Încolăcește ca un șarpe În trupul meu și mă poartă din loc În loc. Cu timpul am să ajung și În Africa. Am citit undeva că pământul și vegetația de-acolo miros altfel, au un parfum pe care nu-l Întâlnești nicăieri. Și soarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prin restaurante și bistrouri, prin spitale, străbătând parcurile, luând la rând toate intrările de metrou, privind prin vitrinele magazinelor....Umbla flămând, cu o privire de câine bătut, iar viața, atâta cât mai era se târa În trupul lui ca un șarpe bolnav. -Ben, fecior tomnatec, vultur de mucava, năpârcă buimacă, ce naiba faci acolo? Ți-ai mâncat câinele? Sau poate te-a Înghițit el pe tine? Sau, cine știe, te-oi fi bronzând pe vreo plajă din Acapulco, bând sucuri de mango
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Nici nu mai știi de când nu ai mai văzut un pat. În ea se află și cloșardul Antoniu, cel ce ți-a istorisit cinci ani, cele mai bizare povești despre oameni, Antoniu care te-a căutat și-n gaură de șarpe, dar nu te-a găsit. Sunt căsuța ta, și te primesc cu toată dragostea de care sunt capabilă. Antoniu o să-ți dea flori de glicină, și de prunișor, și ace de pin, ca să te faci bine...,, Douăzeci și unu Lumina dimineții a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În care m-am născut, care-mi era dragă ca ochii din cap, a fost pierdută la poker de frate-miu, care, tocmai am aflat, a dispărut fără urmă cu banii, lighioana dracului. Îl găsesc eu și-n gaură de șarpe. O să mi-o plătească! Singurul om de care-mi pare rău, e mama sărăcuța, care a Închis ochii și n-a mai apucat să mă vadă ieșit din pârnaie. Dar gata cu sentimentalismele! tună bruta, lovind cu pumnul În peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
este cu adevărat paradisul pe pământ după cum știm cu toții foarte bine încă din copilărie, de când încă nu ne lăsaserăm corupți de lume. Dacă chiar îți dorești să ai o ocupație pot să te învăț să modelezi lutul și să faci șerpi și nevăstuici din rădăcini de copac. Marea problemă a oamenilor din zilele noastre este că nu știu cum să trăiască nefăcând nimic. Mi-a fost destul de greu să o învăț pe Rosemary chestia asta, deși ea e mai dotată decât tine pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ce aducea a mângâiere. Apoi o puse pe masă, ținând în continuare o mână pe mâner. M-am uitat la mânerul lung de culoare închisă care continua arcuirea ușoară, înspăimântătoare a lamei: învelișul lui împletit, semănând cu o piele de șarpe împodobită cu flori de argint, lăsa să se vadă metalul prin perforațiile în formă de romb. Mâna ei palidă ținea mânerul cu fermitate. M-a cuprins o puternică dorință să-i iau sabia, dar ceva mă reținea. Am atins lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de îndrăgostit... — Când m-ai atacat în pivniță. — Așadar ai știut ce a însemnat venirea mea la Cambridge? Da. — Dar nu i-ai spus nimic lui Palmer. Ea a continuat să mă fixeze cu privirea și am zărit din nou șarpele privind rece prin ochii ei; și am revăzut în gând sânii ei bronzați, situația în care o găsisem cu fratele ei și m-am înfiorat nu atât de ceea ce văzusem cât de însuși faptul că văzusem. Ea nu mă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pe scaun. Pantofii Îi căzură pe podea, după care se așternu tăcerea. Încercam să-i prind imaginea În oglindă, dar, din unghiul În care mă aflam, vedeam doar mănușile ei pe jos, mate și ondulate ca pielea lepădată de un șarpe - și, desigur, pe fetița drăgălașă cu fundița roșie atât de stridentă. Stând cu picioarele Îndoite și depărtate, mi-am pus mâinile pe genunchi. Fiind o poziție solicitantă chiar și pentru o femeie, m-am străduit din răsputeri să respir calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
răsucire impetuoasă a capului să introduc un deget În locul rămas neocupat, ca să i se poată „alătura din nou lui Old Shatterhand“. Aprilie Începu cu testarea anduranței mele, pentru care Dora adopta diferite roluri - inspector extraordinar de pompele hidraulice, Îmblânzitoare de șerpi atestată, cântăritoare de cârnați - și refuza să capituleze până nu găsea dovezi concrete ale comorilor mele. Și Într-o noapte, spre mijlocul aceleiași luni, stând goală În poala mea, Își odihnea capul pe pieptul meu și se agita de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe cineva cunoscut. Fischl și Winkler, preferații domnului Maier au oftat prelung. În ceea ce mă privește, tema nu mi se părea deloc grea. Am desenat-o pe prietena mea, Greta, Învăluită discret ca o patriciană romană, cu brățări sclipitoare și șerpi În loc de cosițe. C-o mână Își ridica cu Îndrăzneală toga; cu cealaltă, mai prudent, Își acoperea sexul. Stând cu un picior Înanitea celuilalt, părea că e pe punctul de a dansa. Majoritatea băieților au desenat atleți care Își arătau mușchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și pe tine În afacere. —Domnișoară Blount, răspunsul este nu. Și acum, dacă-mi permiteți... —Pot să Încerc asta? Îl Întrerupse Lauren. Era aplecată deasupra unei casete din sticlă și arăta cu degetul spre o brățară deosebită, În formă de șarpe, bătută cu turcoaze și diamante. Robert oftă. —Desigur, domnișoară Blount, replică el, descuind caseta și scoțând delicat obiectul. Lauren Își puse brățara și o Împinse În sus pe braț, după moda egipteană. —Oooh, făcu ea. Oooh. Oooh. Oooh. —Este magnifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu veni nici un răspuns, așa că Marci Își apropiase fața și mai mult de el. Își țuguie buzele roz aprins ca pentru a-l pupa. —Oaaaaaaaa! Oaaaaa! urlă Baba. —Baba, e doar Marci... Baba Începu să zbiere ca din gură de șarpe și să se agite Încoace și Încolo. Pe neașteptate, s-a Întors către Marci, moment În care ea s-a aplecat mai aproape de el. Copilul vomită pe loc. Voma se Împrăștie pe toată bluza de mătase a lui Marci. —Iiiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ușor bronzate și fără ciorapi, chiar și În acea dimineață rece de noiembrie. Cred că erau chiar mai lungi decât picioarele Sophiei D’Arlan, dacă asta este posibil, și erau Încălțate cu o pereche de pantofi ușori, din piele de șarpe, de un verde Închis, care păreau scumpi. Citea Le Monde. Venise mai devreme. Nina era opusul starurilor de cinema de la Los Angeles, care au sânii măriți și pielea de culoarea cafelei cu lapte. Nina avea clasă. Thack va fi obsedat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
lipitori de mare, zice Stridie. Totul pute a pește stricat. Mona își ține apăsată pe față cu amândouă mâinile o pernă umplută cu orz și levănțică. Desenele roșii făcute cu henna de pe dosul mâinilor se întind în lungul fiecărui deget. Șerpi roșii împletiți cu vițe. Sună telefonul, și Stridie îi trage antena. Îl duce la ureche și zice: — Biroul de avocatură Deemer, Davis și Hope. Își răsucește degetul în nas, apoi și-l scoate și se uită la el. În telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
jumătate de gură, Stridie zice: — Fiecare generație ar vrea să fie cea din urmă. Zice în telefon: Mda, aș vrea să plasez un anunț de mică publicitate. Mda, aștept, zice. Mona își pune din nou perna pe față. Vițele și șerpii roșii se-ncolăcesc de-a lungul fiecărui deget. Anizanta, zice Stridie. Muștarul. Iedera japoneză. Crapul. Sturzul. Carne semănată. Uitându-se pe geamul mașinii, Stridie zice: — V-ați pus vreodată problema că Adam și Eva n-au fost decât niște căței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu un rând care merge de la stânga la dreapta, apoi cu următorul de la dreapta la stânga și iar de la stânga la dreapta. Forma asta se cheamă boustrophedon, fiindcă imită mersul de dus și-ntors al boului înjugat la plug. Ca să imite un șarpe, zice Mona, unele scriu fiecare rând astfel încât să se ramifice în altă direcție. Singura regulă e că o vrajă trebuie să fie sucită. Cu cât e mai ascunsă, cu cât e mai sucită, cu atât vraja e mai puternică. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
poșeta care-i atârnă în dreptul taliei începe să se înalțe lin. Poșeta se înalță mai sus, până ce rămâne priponită de baretă, plutind deasupra capului ei asemenea unui balon galben. Helen continuă să citească, și cravata îmi plutește dinainte. Asemenea unui șarpe albastru care se înalță dintr-un coș, îmi atinge nasul. Tivul fustei lui Helen începe să se ridice, și ea îl prinde și-l ține în jos cu mâna, între picioare. Continuă să citească, și șireturile pantofilor mei dansează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
decît sînt. Întotdeauna ai avut o impresie proastă despre mine, dar n-aș vrea să ai și certitudini. "Coca Muraru!" tremură toată Maria, cu privirea fixă într-o parte, către un ungher. Parșiva naibii! exclamă ea ca un șuierat de șarpe. Ce-i? întreabă Mihai. Viața asta e-o parșivă clătină Maria afirmativ din cap. Dar mai parșivi sînt cei ce murdăresc și distrug tot ce ating. Tu surîde ea ironică ai avut măcar bunul simț să te fi spălat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]