3,158 matches
-
mijlociu sau slab influențează notarea pe baza opiniei că elevii buni nu pot avea decât performanțe bune, în timp ce elevii slabi nu se pot plasa decât la un nivel scăzut al performanței; Elevul este văzut numai prin prisma statutului său de școlar Ă dincolo de această apreciere, el este perceput mai ales sub aspectul defectelor sale, celelalte însușiri fiind mai mult sau mai puțin evidențiate. Atributele prin care profesorii diferențiază elevii sunt legate de reușita școlară (inteligență, memorie, atenție etc.); celelalte aspecte ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
albine este auzit cu claritate). Înseamnă că planșele trebuie să fie mai viu colorate și în culori contrastante, iar animalele sau plantele mici trebuie prezentate mărite mult. În acest din urmă caz să nu omitem a indica mărimea reală pentru ca școlarii să nu rămână cu o idee eronată asupra dimensiunii lor. c. Mișcarea, schimbarea, variația atrag cu ușurință atenția. De aceea filmul e mai util decât prezentarea unor planșe sau fotografii. d. Pe lângă factorii externi intervin și factorii interni contribuind la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu atât mai accentuate cu cât elevii sunt mai mici. Mai întâi, având o experiență mai redusă decât a adultului, percepțiile lor sunt mai puțin bogate, neavând la bază numeroase reprezentări. Este nemotivată reacția acelor profesori care se enervează când școlarii nu observă ceea ce lor le sare în ochi. Volumul amintirilor diferă mult între cei doi factori ai actului didactic. În al doilea rând, copiii întâmpină greutăți în a distinge esențialul de neesențial, în cadrul observațiilor efectuate. Această dificultate are și o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
substanță în așa fel încât să fie receptată prin mai multe simțuri: să o examineze nu numai pe cale vizuală, ci să simtă și mirosul, gustul (când e posibil), să-și dea seama de asprimea unei frunze etc. E bine ca școlarii să deseneze aparatele, obiectele, ființele studiate. Chiar dacă imaginea lor figurează în manual, cerința de a le desena îi obligă să observe toate detaliile. Foarte utilă este și organizarea de activități practice favorizând cunoașterea (alcătuirea de ierbare, insectare, efectuarea de experiențe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de o prezentare a obiectului ființei în integritatea sa, pentru a putea fi identificată de elevi. d. O altă recomandare privește variația materialului intuitiv. O cercetătoare (E. Kabanova-Meller), urmărind lecțiile ținute într-o clasă gimnazială, a observat cum unii școlari nu recunoșteau triunghiul dreptunghic decât dacă era desenat cu o catetă orizontală. Încercând să-și explice eroarea, ea a constatat că profesorul de matematică desena totdeauna triunghiul în acest fel și elevii au ajuns să considere poziția ca un aspect
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o a doua trei tunuri și pe ultima Ă trei avioane. El a adus în clasă planșele și le-a spus copiilor ce urmează să învețe: numărul trei. Din păcate și-a dat seama că inovația sa a fost greșită; școlarii se întreceau în a face aprecieri: ce tip de avion e pe planșe, ce tonaj au tancurile, care e calibrul tunurilor etc. În predarea numerelor se folosesc materiale simple cum sunt bețișoarele, bilele. Acestea, fiind familiare copiilor, nu le atrag
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
devine sursa de cunoștințe, cuvântul profesorului doar orientează atenția clasei. Se vorbește în acest caz de metoda observațiilor independente. Intervenția profesorului poate fi aici mai detaliată sau foarte vagă, în funcție de complexitatea planșei ori a aparatului prezentat și, desigur, în raport cu vârsta școlarilor. Printr-un experiment, s-a căutat să se clarifice care din cele două metode obține mai bune rezultate. În acest scop un învățător a fost solicitat să utilizeze tot anul numai metoda demonstrației. Altul, de același nivel de calificare, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pun o notă proastă unui copil, fără ca să-i explice din ce cauză. Or, acesta trebuie să știe ce lacune are sau ce erori a comis, pentru a le îndrepta, altfel învățarea nu e eficientă și dezamăgește chiar pe un școlar bine intenționat. c. O condiție binecunoscută este înțelegerea materialului de învățat, prelucrarea sa rațională, recurgându-se la memoria semantică. Înțelegerea presupune realizarea de legături cu informațiile anterior asimilate. Memorarea logică este superioară celei mecanice, mai întâi prin ușurința învățării. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un material. L.V. Zankov a dat același text spre memorare la două grupe de elevi. Unora li s-a spus că vor fi ascultați a doua zi. Ceilalți au fost anunțați de o verificare peste 10 zile. În realitate toți școlarii au fost examinați, individual, după 14 zile. Cei din prima grupă uitaseră aproape totul, ceilalți și-au mai amintit 55% din material. Contează foarte mult intervalul pe care ni-l propunem pentru conservarea cunoștințelor. Prin urmare, procedează corect acei profesori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
structură caracteristică a psihicului ce face posibilă opera creatoare. În fine, creativitatea se mai apreciază, în mod obiectiv, prin produsul activității Ă mai mult sau mai puțin deosebit, nou, original. Această originalitate se manifestă în diferite grade de noutate. Un școlar care izbutește să soluționeze, prin propriul efort, o problemă grea de matematică, dovedește oarecare creativitate. Dar ea nu se poate compara cu cea manifestată de un savant creator al unei teorii noi, recunoscute ca atare pe plan mondial. De aceea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
disciplina, conformismul, n-ar putea promova libertatea deplină a spiritului, fantezia lipsită de orice constrângere, atât de importantă pentru spiritul creator. Obiecția, deși are o parte de adevăr, nu este esențială. Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce studiau teoreme precis formulate la matematică și noțiuni riguros definite la fizică sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și imagini situează intelectul pe un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competența sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor (în anume limite firești) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluționa chestiunea în discuție. Desigur, profesorul trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluționa chestiunea în discuție. Desigur, profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, cărora e firesc să li se asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor. Există și teste speciale în vederea diagnosticului creativității, dar cei deosebiți, oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la majoritatea disciplinelor calea principală o constituie metodele active, din care, în paragraful despre percepție am amintit de „observațiile independente”. Printre acestea ocupă un loc central „problematizarea” sau „învățarea prin descoperire”1. În esență, e vorba ca la cerința profesorului școlarii să precizeze o problemă și să o rezolve singuri, fie printr-un studiu individual în clasă, fie, mai bine, într-o activitate pe grupe. Pe drept cuvânt observă I. Mânzat (în studiul publicat în volumul sub coordonarea lui M. Bejat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
strădania copiilor sau... să nu o complice mai tare! Această metodă poate fi utilizată aproape la toate obiectele. La matematică, elevii să fie îndemnați să imagineze probleme cu mai multe soluții. La geografie sunt foarte interesante „călătoriile pe hartă”, când școlarul, pornind dintr-un punct și avansând spre un anume oraș, descrie peisajul, bogățiile naturale, localitățile întâlnite cu specificul lor... sau se cere copiilor să explice argumentat de ce s-a dezvoltat atât de mult o anume metropolă. În lecția de predare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cinci bețișoare într-o grămadă, trei în cea de-a doua, le amestecă și constată că acum sunt opt. Ei repetă acțiunea cu diferite materiale și, în felul acesta, se fixează structura viitoarei operații mintale. c. În a treia etapă, școlarii nu mai au nevoie să acționeze cu materiale concrete, acțiunea trece pe plan verbal. Copiii spun: cinci cireșe și cu trei cireșe, fac opt cireșe; cinci vrăbiuțe și cu trei vrăbiuțe fac opt vrăbiuțe etc. d. În faza ulterioară începe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite prin citoplasmă”. În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident, nu poate invoca argumente în sprijinul afirmațiilor sale, la care renunță cu ușurință. Judecata adevărată se deosebește de unele propoziții învățate, prin existența adeziunii, a convingerii. Convingerea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comportamentul uman, a-l înțelege înseamnă a cunoaște motivul de bază. De pildă, profesorul ascultă la lecție pe un elev care, de obicei, se prezintă slab, dar azi răspunde destul de bine, încât îi pune nota 8. Dar, în loc să se bucure, școlarul dă semne de supărare. Dascălul va înțelege această reacție, aflând motivul: tatăl copilului îi promisese participarea la un spectacol de circ, dacă ia măcar nota 9. Ori 8 fiind sub pragul fixat, necazul său este lesne de înțeles. Înțelegerea, ducând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor triunghiuri etc. E bine ca ele să fie prezentate sistematic drept instrumente ale demonstrațiilor, să nu lăsăm găsirea lor pe seama „intuiției”, ci să-i obișnuim cu folosirea lor în mod conștient și sistematic. Atunci când ne dăm seama că majoritatea școlarilor se află în impas față de o problemă grea, se recomandă să intervenim cu câte o sugestie, fie în relație cu datele la care ar trebui să recurgă, fie privind operatorii ce ar putea fi utili. Folosirea unor scheme logico-grafice prezentate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lungi care ar împiedica progresul lecției. Apoi, elevii sunt „duși de mână” de către profesor, având de soluționat niște „pași mici”, porțiuni dintr-o demonstrație mult mai amplă. Numai acesta știe exact unde vrea să ajungă. Încât, nici în acest caz, școlarii nu au ocazia să-și manifeste independența, gândirea lor rămânând insuficient solicitată. 7.2. „Școlile active” de la începutul secolului XX tc "7.2. „{colile active” de la începutul secolului XX " La începutul secolului, o serie de filosofi și pedagogi au criticat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a fost intitulată metoda proiectelor. Elevii veneau la școală și se întâlneau cu profesorul. Acesta îi întreba ce i-ar interesa să studieze la începutul anului. Presupunând că în apropierea școlii a început construcția unei mari clădiri și că pe școlari i-ar interesa cum decurge, profesorul merge cu elevii pe șantier. Acolo pe unii îi interesează un aspect, pe alții altul. De aici izvorăsc întrebări: De ce clădirea e concepută cu ferestrele spre sud? Ce se întâmplă cu varul care „fierbe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Profesorul nu răspunde la întrebări, ba chiar caută să le înmulțească. Fiecare elev își va alege problema care îl interesează, iar profesorul îi indică ce cărți trebuie să caute în biblioteca școlii și, eventual, ce experiențe va trebui să facă. Școlarii merg la școală, își aleg cartea indicată, fac eventual experiențe în laborator și, într-un timp determinat, trebuie să întocmească „un proiect”, adică un fel de referat în care descriu și explică fenomenul ales. Proiectul este discutat cu profesorul și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modificată. Învățarea în clasă e posibilă în trei forme de învățământ: a. forma frontală Ă cea tradițională, în care profesorul lucrează cu întreaga clasă simultan; b. forma activităților pe grupe Ă când colectivul elevilor e împărțit în grupe de 4-5 școlari, colaborând la realizarea aceleiași teme; c. forma individuală Ă care solicită fiecărui copil în parte să rezolve o sarcină (aceeași pentru toți sau pentru o parte din colegii săi). Întrucât în forma frontală, bazată în special pe expunerile profesorului, elevul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
situații care să ridice probleme. Reorganizând datele, transformându-le, elevii să ajungă la formularea lor definitivă consacrată de știință (Ausubel, D., p. 569). Faptul de a avea mereu de soluționat probleme nu e singura caracteristică a metodei amintite, trebuie ca școlarii să fie obișnuiți să găsească ei probleme pe care apoi să le rezolve. În felul acesta se vor afla în acea „stare de pregătire”, în fața aceluiași tip de situații cu cel din practică. Chiar dacă ambianța din clasă diferă de cea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grupului ar lucra separat. Ideile emise de către cineva pot schimba punctul de vedere al celuilalt, care poate să le continue, să le îmbogățească (vezi experiența brainstorming-ului). Dar nu e numai atât, așa cum a arătat deja J. Piaget: cooperarea între școlari, schimbul de păreri duce la dezvoltarea capacității de discuție imaginată, esențială în rezolvarea problemelor. Așa cum subliniază W. Doise (p. 127): „Interacțiunea socială devine o sursă de progres cognitiv prin conflictele socio-cognitive pe care le suscită”. Diferențele de opinii, contrazicerile pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]