1,046 matches
-
mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „Șezătoarea” și alte documente mărunte În ceea ce privește activitatea tatălui meu, dar fiind prea frig și greu de ajuns la boxa mea, am amânat lucrul pentru primăvară. Mă Întrebați unde să-mi Înapoiați cele câteva documente. Vă răspund că tot la Căsuța poștală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Însă că dumneavoastră Îl cunoașteți pe prof. Băcescu și că ați putea intra În corespondență cu dânsul, În ceea ce privește pe moș Mihai Lupescu, cât și cu unele colecții de reviste folclorice pe care le mai are: Ion Creangă, Vestitorul satelor și „Șezătoarea”. Eu contez Însă numai pe ceea ce știu că am eu și vă voi da totul pentru muzeu. Îmi scrieți că veți veni la cursuri de reciclare În București „pe la sfârșitul lui iunie”. V-aș ruga să mă anunțați imediat ce sosiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
când aș putea face o astfel de incursiune În trecut, care totdeauna doare. La București se pare că a sosit primăvara, deși acum patru zile a nins peste copacii Îmbobociți. Eu voi face tot posibilul să caut parte din revista „Șezătoarea” În pod. Sper să n-o fi furat nimeni, pentru că mi s-a mai spart o dată boxa, furându-mi-se un aparat de radio și câteva pachete cu cărți pe care nu avusesem unde le pune. Mi-ar părea nespus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
față de atâta delicatețe. Dumneavoastră Îmi scrieți că „nu am renunțat la ideea de a face un loc În „Galeria...” și tatălui nostru. Dacă vi se pare că nu se poate , atunci cred că nu mai aveți nevoie de partea colecției „Șezătoarea” pe care o am eu și atunci vă rog să-mi răspundeți cât mai repede ca să nu mai caut (Vă spun aceasta, pentru că boxa mea din pod e aproape inaccesibilă, fără doi bărbați care să scoată lăzile mele cu cărți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
materiale de la Dstră. Știu că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „Șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „Șezătoarea” D-lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de Științe filologice. Îl cunosc bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „Șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „Șezătoarea” D-lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de Științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am comunicat la vreme că la Conferința pe țară a Societății de Științe filologice am cunoscut pe președinții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
schimbat granița la Prut Venea cucoana aici și se suia în vârf ca să vadă Iașii. Un bătrân invalid povestește din războiul de la 1877 cum a murit generalul Radetzki și cum Rușii au luat Plevna numai cu hura! Sara în Bălți, șezătoare p. învățătorimea județului. Convorbire, ziua cu d. G-ral A. 18 Iulie. Anecdota jidovului din Kiev cu ofițerul și cu călătoria cu trenul. Cântecele populare la universitatea populară din Chișinău cu soldați de la noi. Soldatul care face ca gramofonul... În Slobozia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1927]* Dintr-o colindă basarabeană: Câte flori sunt pre pământ Toate mărg la jurământ. Numa spicu grâului Și cu lemnu Domnului Stau la poarta Raiului Și judecă florile Unde li-s mirosurile. Le-au luat madamele Să-și stropască straele. (Șezătoarea an. XXXVI, no. 6-7.) Tot din același loc din Iertăciune la nuntă: Că (Dumnezeu) în raiu a făcut Pe strămoșul nostru Adam, De ne tragem și noi din neam, Cu frumusețele din soare Și cu ochii din mare; Cu vârtutea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au uitat. Băiatul istorisește lui Ianoș lucrul și-i arată că a văzut și a auzit la țigani lucrurile ce i s-au povestit și Ianoș e de părere că tot aceștia sunt cei care au săvârșit fapta de demult. Șezători în care se spun povești Tatăl copilului povestește istoria din Halima cu cei patruzeci de hoți. De dimineață până la amiază soarele e tras la deal de patru tauri. De la amiază până în amurg de un iepure șchiop. Am fost la îngropăciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și masa. Surprinsă într-un târziu de mezin, ea devine sora zmeilor, care construiesc pentru ea o casă suspendată, heliotropă. Casa solară apare în Cântecul Lioarei ca spațiu formator feminin: „Ieste-o casă mare,/ Cu ușe pă soare,/ Scrisă-n șezătoare/ De noauă fecioare/ Și de fete mari./ Șed în șir și torc,/ Și feciorii joc” (Valea-de-Jos - Bihor). Casa iluminată de astrul diurn apare în momentele marii treceri, fie că este, prin moarte, la statutul de inițiat, fie la așezarea din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și de fete mari./ Șed în șir și torc,/ Și feciorii joc” (Valea-de-Jos - Bihor). Casa iluminată de astrul diurn apare în momentele marii treceri, fie că este, prin moarte, la statutul de inițiat, fie la așezarea din lumea fără dor. Șezătoarea a fost analizată ca reminiscență a cetei feminine, obscura inițiere a fetelor găsind aici unele indicii revelatoare, cum este vârsta primirii în șezătoare: „.. .se intra la aproximativ 13 ani, adică la vârsta fiziologică a pubertății feminine”. În basmul Naramzei, infuzarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
treceri, fie că este, prin moarte, la statutul de inițiat, fie la așezarea din lumea fără dor. Șezătoarea a fost analizată ca reminiscență a cetei feminine, obscura inițiere a fetelor găsind aici unele indicii revelatoare, cum este vârsta primirii în șezătoare: „.. .se intra la aproximativ 13 ani, adică la vârsta fiziologică a pubertății feminine”. În basmul Naramzei, infuzarea cu sacru este totală, fata devine consangvina fiarelor de dincolo de lume, provocând un schimb de energii în dublu sens: ea preia puteri miraculoase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacre, din vremuri primordiale, când uscatul se separa de ape. Repetiția care creează sinonimia cântec cu jalecântec frumos accentuează în plan poetic capacitatea demiurgică a muzicii create de fecioară. Și Cântecul de Lioară, în care recluziunea dezvăluie „instituția” feminină a șezătorii, revelează un plâns asociat torsului. „Șed în șir și joc/ Și fetele torc./ Numai fica me/ Firu-și firuie/ Sta și lăcrima” (Valea-de-Jos - Bihor). Opoziția neofit - grupul fetelor integrate social augmentează drama inițiatică, în care forțele născătoare de lumi se conjugă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mod obligatoriu. Abilitățile inițiatice nu se pot risipi, ele sunt dobândite întru refacerea creației înseși, pentru care tinerii sunt „unși” să acționeze. Intruziunea împăratului tânăr (sintagma desemnează mirele în orațiile de nuntă) are aceeași valoare maritală ca venirea feciorilor la șezătoare ori pe câmpul proaspăt, plin de flori și fete, în colinde. Șederea în spațiul inițiatic infernal conduce la concepția fabuloasă într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița. În cei trei ani petrecuți în Pădurea Neagră Miofița preia natura originară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
l-ar ademeni la școală"11. Între preocupările învățătorilor era și îmbinarea educației cu lupta pentru ridicarea nivelului cultural și economic a lumii rurale. Astfel, miniștrii liberali amintiți au susținut prin "Casa Școalelor" înființarea de cercuri culturale, biblioteci, bănci rurale, șezători sătești, reviste. Gheorghe Rădășanu s-a implicat în aceste activități alături de alți dascăli, nume ca N. Stoleriu, I. Teodorescu, P. Gheorgheasa, N. Catrinici, T. Danielescu, C. Popovici 12. Într-o scrisoare din 8 iulie 1967, pe care Gh. N. Rădășanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acceptat, ca general valabil în educația și învățământul românesc ante și interbelic dar chiar și postbelic. "Citim reviste și ziare. Năzuim să știm ce se petrece mai de seamă în țară, în lume. Ne-am abonat la câteva reviste. Organizăm șezători pentru săteni. Ne ocupăm de curte, de grădină..."80, sintetiza A. Manolache munca învățătorilor români. Deși nu a fost interesat de politică a scris o serie de articole cu tentă politică, în care și-a permis chiar să propună îndreptări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Elisabeta (Paula Ottilia Elisa, 1843-1916), principesă de Wied, regină a României (1881-1916); la 15 noiembrie 1869 s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României. Din acest mariaj a rezultat un singur copil, Maria (1870-1874). Regina ținea la Peleș o șezătoare literar-muzicală, frecventată de marii scriitori, poeți, muzicieni; a făcut numeroase traduceri din limba română în germană și din germană în română; a scris sub pseudonimul Carmen Sylva; 41. Spiru C. Haret, (1851-1912), matematician și om politic liberal, membru al Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
obuze din timpul războiului și prezenta pericolul prăbușirii. Cu timpul, obiectivele celulei de partid devin mereu mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Acesta era învățat și scriitor de talent, dar cu un caracter și mai josnic. Cu atât mai trist! Astfel, într-o zi, îmi sosi femeia din casă foarte emoționată și îmi poveti că d. Galaction, pe care îl cunoșteam de la șezătorile organizate în casă la mine de G. Diamandi, venise cu un ofițer german ca să-l încartirueze la noi. „Doamnă, să nu vă supărați“, dar fără voie i-am zis: „Cum, domnule, faci pe jidanul la nemți și vii să-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zând că și-ar fi zburat creierii de erau adevărate. În Lumina citisem știrea morții lui G. Diamandy pe batelul torpilat în Marea Nordului, în trecere spre Franța. Îl cunoscusem mai bine de când, în 1913(Ibidem: „1912“, p. 249.), ne organizase șezătorile literare, pe când lucram cu multe doamne la pansamentele individuale pentru soldați. Grație veseliei lui, petrecusem foarte bine și auzisem diferiții autori români citindu-ne operele lor: Anghel, Iosif, Pătrășcanu, Galaction, Goga, Macedonski, Oresti, Davidescu. Diamandy era foarte deștept, cult, plăcut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ELEVI Participare indirectă * desen/pictură,colaje,având ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu echipaje de 4 copii ,,Creangă și copiii”viață și opera marelui povestitor (conform programei învățământului primar); * dramatizări,scenete,monolog,șezători,montaje literarmuzicale. B. Pentru CADRELE DIDACTICE SIMPOZION JUDEȚEAN cu participare indirectă și cuprinde : * Planificări calendaristice, proiecte didactice la literatura pentru copii (opțional), lectură; * Jocuri creative folosite în cadrul orelor de limbă și literatura română sau în cadrul activităților extracurriculare; Materiale diverse privind
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
copilăriei. Una fără altă nu ar exista și totul ar fi prea plictisitor în universul minunat al copilului Nica. O altă preocupare a lui Nica erau fetele. Toate îi plăceau dar mai ales Smărandița popii. Îi place să meargă pe la șezători și să-și vâre mâna-n sânul fetelor , chip de a le scăpa de vreun șoarece, ori să privească în baltă, unde ele spală pânză, picioarele lor subțiri , răsfrânte în apă . Diferitele caracteristici și atitudini ale lui Nica nu le
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
tradiție care a persistat circa un secol și jumătate, tradiție care sugerează necesitatea de a fi asumată de toate formulele organizatorice viitoare ca un factor asigurător al unui cadru deja impus de experiență. SELECȚII BIBLIOGRAFICE 1. Adamescu D., Descântece 1892, Șezătoarea, p. 5883. 2. Adameșteanu M.T., Medicină populară și descântece, 1901, Rev. Șezătoarea, p. 92, 100, 88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]