2,719 matches
-
de către elevii de la Școala de Arte și meserii Ficht,un personaj nepământean, ce se va înălța la ceruri într-un sicriu de argint, o dată cu cenușa călugărului Beniamin și a bărbăției Primarului, Petruțio Baroiani, Comisiona, Nimfodora, surorile Caraculacu și cei patru șoareci albi, Danauto și Batofix, prisăcarii și fabricanții de lumânări și sloiuri de ceară cât roata carului, puse la un moment dat în locul roților stricate de la furgonul plin cu produsele stupinei, în sfârșit, Primarul și Prima Doamnă care-i mutilează bărbăția
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
prăbuși în iarbă. Beat, tăietorul râdea gros. Căpitanul scoase un sunet răgușit : - Ne ! Simțindu-l pe bătrân în puterea sa, Voicea făcu treaba cu temei. Cu hotărârea pătimașă care da trăsăturilor lui groase energie, țiganul ținu găleata până când, ca un șoarec cufundat în apă, bătrânul se liniști. Bine dispus, tăietorul încă mai hohotea când un fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide, moșule, scoală... Cu orgoliul rănit de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mormăitul scorburilor din sălcii. Deodată mi-au ieșit în cale doi moșnegi. Glasurile lor domoale se auzeau de departe. În miezul umbrei felinarul lor pâlpâia un cerc cretos. Bătrânii zeflemiseau pe-un leneș. - Pesemne a strâns mìșună de parale, ca șoarecii grâu, toamna. - Cât s-audă cucul ! Unul din ei purta o căciulă „acră”, ceea ce vrea să însemne ascuțită. Sub ea se zbârlea o barbă aspră. Cu chip lemnos și plin de țepi, celuilalt îi flutura, goală, o mânecă. În timp ce ne
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aia când m-a ținut la țuhaus șapte anișori fără f’o vină, sau când m-a dus la izolare, dă cinci ani auzeam apa cum curge pă sub grătarul dă fier pă care stăteam, când în celulă îmi intra șoareci și șobolani care-mi furau mâncarea, puțină tare, d’în mână, iar dacă nu aveau ce să mai fure, mușcau din carnea mea, că, de!, și ei era suflete, trebuia și ei să mănânce. Și p-ormă? “Îți cerem scuze
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
trai simplu din care trebuia acum să se trezească. Se duse la apartamentul ei, ca să vadă dacă totul era în regulă și ca să-și împacheteze o garderobă mai realistă. Gunoiul nu mai fusese scos afară de săptămâni întregi, iar casa puțea. Șoarecii îi ronțăiseră setul de vase de plastic închise ermetic, iar rafturile și podeaua cea nouă și frumoasă erau acoperite de linte. Nici filodendronii, nici schefflera și nici crinul-păcii nu mai puteau fi salvate. Deretică, opri alimentarea cu apă și plăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
erai. Ea închise ochii. — Am dat de fiica ta. Ashley? În clipa în care i-am auzit vocea, mi-am dat seama... Scuze. O prostie. O greșeală. Își aminti de cuvintele mamei ei, din ziua de dinainte să moară: Nici măcar șoarecii nu cad de două ori în aceeași cursă. —Ei, făcu el. Am văzut și crime mai rele împotriva umanității. Scoase o mică agendă neagră din buzunarul hainei, răsfoind-o înapoi până ajunse la primăvară. Îi arătă notița, cu scrisul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o chestie scoasă dintr-un film de groază. Livingul vechi e gol, iar totul e acoperit de un strat de praf cenușiu și pânze de păianjen. Salonul e făcut praștie. Sunt semne de infestare, de mamifere mult mai mari decât șoarecii. Karin Doi își trage îndărăt de obraji cu palmele. Nu mai face așa. Arăți ca un hoț de bancă d-ăla cu ciorapi de nailon pe față. Dar ea nu-l aude. Rătăcește pur și simplu dintr-o cameră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se prea pricepe la pisici ceva mai mici. Așa că ascultați-mă pe mine. Abia am împlinit patru luni (patru luni, nu patru ani!) și nu numai că merg pe picioarele mele, dar aș alerga toată ziua și chiar aș prinde șoareci dacă ar exista pe aici vreo unul. (Mai arătați-mi un copil de patru luni care poate prinde șoareci!) Dar nu, în casa asta nu sunt șoareci, nici șobolani sau șerpi, sunt numai motocei. Nu știu cine i-a spus lui PAM
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
luni, nu patru ani!) și nu numai că merg pe picioarele mele, dar aș alerga toată ziua și chiar aș prinde șoareci dacă ar exista pe aici vreo unul. (Mai arătați-mi un copil de patru luni care poate prinde șoareci!) Dar nu, în casa asta nu sunt șoareci, nici șobolani sau șerpi, sunt numai motocei. Nu știu cine i-a spus lui PAM că noi, pisicile de pădure, de stradă sau de maidan vânăm motocei. M-am jucat azi cu un cordon
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
merg pe picioarele mele, dar aș alerga toată ziua și chiar aș prinde șoareci dacă ar exista pe aici vreo unul. (Mai arătați-mi un copil de patru luni care poate prinde șoareci!) Dar nu, în casa asta nu sunt șoareci, nici șobolani sau șerpi, sunt numai motocei. Nu știu cine i-a spus lui PAM că noi, pisicile de pădure, de stradă sau de maidan vânăm motocei. M-am jucat azi cu un cordon și cu o curelușă atârnate de o clanță
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
stradă sau de maidan vânăm motocei. M-am jucat azi cu un cordon și cu o curelușă atârnate de o clanță, până i-am obosit rău-rău pe amândoi, dar de motocei nu mă mai ating. Ba nu. Dacă nu apar șoareci adevărați, mă voi juca și cu motocei. Pentru că nu sunt încăpățânat și mă joc cu orice. Chiar și cu bobițele din farfurie, pe care le alung din vas și le vânez pe jos, pe gresie, după ce le alerg bine-bine prin
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Toți erau de părere că el e puternic, frumos, inteligent și că nu greșește. Nu-i scăpa niciodată prada. Eu sunt mai distrat, mai îngăduitor. Mie mi-ar scăpa prada dacă aș fi tigru. Nici nu mai vânez, ca pisicile, șoareci sau șobolani. În locul meu vânează PAM. Cu totul altceva. Ea îmi prepară masa din ce vânează. Iar eu mănânc tot ce-mi dă, ca să n-o supăr. Voi ce credeți că pot vâna? Gândiți-vă puțin: eu sunt reporter, adică
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Eu mă deosebesc de toată lumea. Și eu muncesc acum, pentru că sunt reporter și transmit de la fața locului, dar nu mănânc mere. Desenați scena și continuăm. Ați mai văzut pisici care să mănânce mere? Eu n-am văzut. ...Clubul mâncătorilor de șoareci nu există? Nu încă. De fapt eu nu mănânc șoareci. Pisicile prind șoareci dar nu prea sunt dornice să-i și mănânce. Apropo: Ați auzit că vărul meu, motanul maidanez Larry, a fost adus la locuința prim ministrului englez ca să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
sunt reporter și transmit de la fața locului, dar nu mănânc mere. Desenați scena și continuăm. Ați mai văzut pisici care să mănânce mere? Eu n-am văzut. ...Clubul mâncătorilor de șoareci nu există? Nu încă. De fapt eu nu mănânc șoareci. Pisicile prind șoareci dar nu prea sunt dornice să-i și mănânce. Apropo: Ați auzit că vărul meu, motanul maidanez Larry, a fost adus la locuința prim ministrului englez ca să curețe casa de șobolani? Ei bine, abia după patru luni
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
transmit de la fața locului, dar nu mănânc mere. Desenați scena și continuăm. Ați mai văzut pisici care să mănânce mere? Eu n-am văzut. ...Clubul mâncătorilor de șoareci nu există? Nu încă. De fapt eu nu mănânc șoareci. Pisicile prind șoareci dar nu prea sunt dornice să-i și mănânce. Apropo: Ați auzit că vărul meu, motanul maidanez Larry, a fost adus la locuința prim ministrului englez ca să curețe casa de șobolani? Ei bine, abia după patru luni de la instalare, motanul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Ei bine, abia după patru luni de la instalare, motanul Larry a prins primul șoricel. Îl înțeleg: a durat cam mult acomodarea, dar, ca orice motan serios, a trebuit să se documenteze mai întâi, să prospecteze toată casa, cu oameni, cu șoareci și cu șobolani, cu tot ce conținea ea. Fără prospecție nu poți face nimic în lumea asta. Trebuie să știi la ce să te aștepți. Nu poți întocmi niciun PROIECT serios dacă nu știi ce primejdii te pasc, chiar și
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
întocmi niciun PROIECT serios dacă nu știi ce primejdii te pasc, chiar și în locuința unui prim monstru, dacă n-ai descoperit tu însuți unde se află „mlaștina cu monștri”. V-am spus, pisicilor le place mai ales să prindă șoareci, nu să-i mănânce. Eu nici nu prind. Pentru că n- am de unde. Deci, în locul „Clubului mâncătorilor de mere” n-am putea înființa, oare, pentru unii ca mine, Clubul prinzătorilor și mâncătorilor de muște? Nici ăsta nu există încă, chiar dacă prinzători
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
vrei din tot sufletul să-ți iasă ceva, vei reuși. Trebuie doar să nu te lași. Dacă aș vrea cu tot dinadinsul, aș putea inventa, prin urmare, și eu „Clubul prinzătorilor și mâncătorilor de muște”. Sau chiar, „Clubul vânătorilor de șoareci.” Ești mult mai viteaz dacă-i vânezi decât dacă doar îi mănânci. ... În clipa asta, iată, Prințul mi-a pus și mie în față o farfurie și un cuțit pentru mere. ...”Regret, Prințe, i-am spus în gândul meu, eu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
copii, am avut curaj? Fuga în Carpați, Ticuță! Mă pregătesc, prieteni, să urc din nou pe creastă, să pășesc pe acea cărare îngustă pe care mergeam cu Ana data trecută. Parcă văd: acum e soare, e cald, nu sunt nicăieri șoareci, voi vedea din nou capre negre, urși, ursuleți, tăuri, adică lacuri de munte, în care se reflectă cerul albastru, flori mândre și alte frumuseți. Viperele s-au mai dezmorțit și ele, probabil. Dar nu-mi iese din cap întâmplarea de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
șoricei care mișunau printre cojile de cașcaval de la fundul ei. Drummond îi zise: — Salut, Duncan. Roșcatul se uită la televizorul ei. — Dar cum s-a întîmplat chestia asta? întrebă Thaw. — Mama ne-a făcut o vizită ieri. Mi-a adus șoareci drept cadou pentru pisică, pentru că împlinea nouă luni. Eu și tata i i-am luat. — Și acum, Roșcatul stă acolo, privat de prada cuvenită, zise domnul Drummond. Stătea întins în patul din nișă, cu ochelari pe nasul lui colțuros, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Erau suficiente scene de omor pentru a le ține pe animalele de pradă în viață și pe cele ierbivore vioaie: o vulpe aducea un fazan puilor ei, o bufniță din pomul cunoașterii ținea în gheare un șoarece de cîmp, în vreme ce șoarecii ceilalți se jucau printre frunzele moarte dintre rădăcini. Bărbatul și femeia stăteau goi și îmbrățișați sub pomul cunoașterii, iar imaginea lor se reflecta clar într-un lac încărcat de papură și iriși. în lacul ăsta, izvor al unui rîu, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu fiare...“. „Te hog !“, a insistat ea. Fără să-și dea seama, trecuse pe jumătate prin geamul vitrinei, își aplecase bustul în stradă, lângă mine. * Medicul japonez Sadaio Sumide a reușit să readucă în stare de funcționare inimi congelate de șoareci și de șobolani, ținute timp de doi ani la o temperatură de -195 de grade C și apoi reactivizate prin impulsii electrice. 19. Simțeam capcana, dar îmi era egal. Am început să-i povestesc. Vorbeam totuși prudent, îmi măsurăm cuvintele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Doar nu ați bătut pân-aici mia de kilometri, ca să vă mănânce liliecii! Mergea totdeauna: nu voiau să moară spurcați de împunsătura unei credințe netrebnice. De aceea, la Teheran se vorbea despre Gonbad-e Gabri 1 ca despre o hrubă cu șoareci. Dincolo de ea, spre sud-est, se afla 1. Turnul Magilor (pers.), de unde se spune că au pornit magii vestitori ai lui Hristos, care erau zoroastrieni, călăuziți de stea. Cimitirul Martirilor, cocoțat pe un vârf precum o căciulă pe un creștet pleșuv
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe sub degete“. Teoria complotului era un slogan la ordinea zilei. De la Președintele Ahmadinejad până la ultimul amalleh din sud, toți credeau în forțele sioniste, gata să boicoteze Iranul, în America „decadentă, imperialistă“ și în ziariști BBC care le uzurpau Revoluția, precum șoarecii o bucată uscată de brânză. Era miercuri, 3 iunie 2009, și, la douăzeci și două treizeci, o întâlnire istorică urma să se-ntâmple: o dezbatere în direct, à l’américaine, avea să-i confrunte, în studioul de stat, pe populistul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu ochii de drăcia asta. ― Hm, făcu locotenentul alb la față, eu unul știu că nu mai mănânc diseară. Grigore Popa îl primi cu o mină posomorită și azvârli ostentativ ziarul pe masă. Odaia nu fusese aerisită, mirosea vag a șoareci și cărți ude, a lucruri vechi. Luă de pe birou o bilă de cristal și începu s-o învîrtă în palmă. ― Ei, ați găsit-o pe nefericita aia? ― Tocmai veneam să vă cer o mână de ajutor, spuse zâmbind maiorul. Bătrânul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]