2,554 matches
-
cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă și șobolanul de casă, care prezintă un potențial pericol pentru starea de sănătate a populațiilor sălbatice, aceștia fiind cunoscuți ca vectori ai multor boli transmisibile speciilor sălbatice. Nu s-au semnalat intoxicații sau alte afecțiuni cauzate de substanțe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), ariciul (Erinaceus concolor), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), dar și liliacul de scorbură (Nyctalus noctula). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), fugaciul pitic (Calidris temminckii), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica); mamifere: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), căprioara (Capreolus capreolus), hârciogul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), hermelina (Mustela erminea), nevăstuica (Mustela nivalis), popândăul (Spermophyllus citellus). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
agilis). Dintre mamifere se întâlnesc: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius) (vulnerabilă), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius) (vulnerabilă), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de casă (Mus musculus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de casă (Mus musculus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de casă (Mus musculus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă, organizarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de casă (Mus musculus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă, organizarea unei campanii de presă pentru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
singularul articulat (bebe - bebele), trimite la tiparul analizat. Ca indicație normativă, DOOM2 acceptă variația accentuală bebe/bebe, dar nu specifică nimic în legătură cu pluralul. 8 Încă din gramatica lui Tiktin (1883: 40) sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cAMP response element-binding protein) în memoria de lungă durată, datorită capacității ei de a include noi proteine în sinapse, în procesul de memorizare. Modificările sinaptice, descoperite de Kandel ca substrat al memoriei, confirmă "teoria învățării hebbiane". Kandel, continuă cercetările pe șoarecele transgenic pentru a verifica procesul de memorizare în hipocampusul vertebratelor și dovedește importanța sistemului sinaptic în procesul memorizării. Neurotransmițătorii, mesagerii secundari, protein- kinazele, canalele ionice și transcriptorii CREB reprezintă biochimia plasticității sinaptice de memorizare, adică infrastructura neuroplasticității. În 2000 devine
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
biofizician, specialist în analiză și integrare, conduce Departamentul de Biologie computerizată de la Heidelberg în cadrul EMBL. Publică "Microbiomul intestinului uman" și definește importanța interacțiunii dintre viața omului și enterotipul microbian. De asemenea, conduce grupul de cercetători care descoperă genomul și proteinomul șoarecelui și participă la descoperirea genomului uman. 50 Howard Walter Florey, Baron Florey of Adelaide (1898-1968), farmacolog și patolog australian. Conduce în 1941 primele experiențe de tratare cu extractul de penicilină a bolnavilori infecțioși în Infirmeria Radcliffe din Oxford. Primește Premiul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
spațiu, eroi cu descrieri fizice amănunțite, etc. Alt moment remarcabil în evoluția speciei românești îl înscrie Nicolae Filimon, creatorul primului roman autentic, valoros din toate punctele de vedere.Este vorba de Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarece mănâncă, definit de autor „romanț original” (1863). Ciocoii vechi și noi se ramarcă întâi de toate, prin caracterul dominant realist, cât și ca un prețios document al istoriei sociale românești. Continuă critica socială din Nenorocirile unui slujnicar, dar conține și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
multe narațiuni concentrează ideea predestinării la înec a protagonistului. Într-un basm, un copil este sortit să se-nece în fântâna din curte când va împlini 16 ani. Părinții astupă fântâna, dar copilul este găsit mort într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
s-a observat ciocănitoarea sură mare (Dendrocopos major), s-a auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
după care urmează cei din amigdală, sept etc. Invers, dacă electrozii sunt plasați în zone a căror stimulare are ca efect pedepsirea (neplăcerea = durere) animalului, acesta evită constant și îndărătnic autostimularea. Dacă experimentatorul practică el însuși o stimulare prelungită a șoarecelui peste 24 de ore, animalul se îmbolnăvește grav și moare, adică același efect (exitus), când animalul se autostimulează rămânând cu lăbuța pe resortul ce-i producea indirect plăcerea (reacție de satisfacție). Zonele ale căror stimulare produc o recompensă negativă sunt
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de satisfacție). Zonele ale căror stimulare produc o recompensă negativă sunt localizate în nucleul perifornical al hipotalamusului și aria cenușie a mezencefalului. O situație comportamentală comparabilă cu cea prezentată în urma experienței menționate mai sus se petrece și în natură. Un șoarece marsupial (Ratus marsupialis), când ajunge la vârsta maturității sexuale, prezintă (la mascul) doar o singură perioadă de împerechere în viață ce durează aproximativ 24 ore, apoi moare. Interesant este că acești șoareci (de sex bărbătesc) au posibilitatea să aleagă decuplarea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
apoi moare. Interesant este că acești șoareci (de sex bărbătesc) au posibilitatea să aleagă decuplarea precoce, totuși nu o fac în perioada de rut frecvența prânzurilor la aceste marsupiale este extrem de mare: 24/zi și este greu de definit dacă șoarecele moare din cauza hipoglicemiei și/sau pentru că a confundat plăcerea (satisfacția) cu durerea (boală) din punct de vedere (info)energetic. Se poate constata astfel cu multă ușurință predominanța instinctului de conservare a speciei în detrimentul celui de conservare individuală, influența dominantă a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
care în primul rand afectează firele fine de păr ce sunt localizate în urechea internă. Buna funcționare a acestor fire de păr este asigurată de sute de molecule controlate de microARN. Destul de repede am fost capabili să arătăm că dacă șoarecele deține o copie a genei deficitare (microARN) el suferă o pierdere de auz progresivă și dacă poartă 2 gene deficitare el ajunge să manifeste o surditate profundă. Întrebarea era cum se prezintă exact gena deficitară și cum își manifestă ea
MicroARN-ul este responsabil pentru pierderea progresiv? a auzului. O mic? gen? care controleaz? mii de alte gene by Theodor S?rbule?u () [Corola-publishinghouse/Science/84062_a_85387]
-
văd pe finii intelectuali francezi... ces étragers, toujours surprenants!... Am fost invitat la Târgul Gaudeamus, la lansări de carte. Nu știu de ce nu m-am dus. Am tendința de a-l imita pe taica Cioran, eu fiind însă un biet șoarece fiert și gazat de orașul București. Mirel 26 noiembrie 2005 Am făcut o pauză. Tocmai scriu un projet de recherche, referitor la nostalgie - mai exact la nostalgia comunismului. Sper să fie vorba de colacul de salvare care să-mi permită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nu și-ar da niciuna din prințese, cică, ultrasecreta-i pietricică. Excepție: cea care mănâncă cât șapte (zeci) și este încă înfometată: Papagnasse, a cărei pietricică e o stâncă“. DINȚI DE LAPTE: „Ținuți cu grijă și sub lacăt, deoarece un șoarece în treacăt ți-i șterpelește de sub nas. Dinții de lapte ai prințesei Papagnase pot fi văzuți până la 7 seara,-n muzeul principeselor din Rennes. Sunt vizitați de multă lume. Urcați-vă în autocar sau tren și-o să pricepeți pentru ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
animale și om. Până în prezent, se cunosc peste o sută de tipuri diferite de neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la descendenți, dacă celulele germinale rămân nemodificate genetic. Celulele maligne sunt purtătoarele unor anomalii cromozomale neîntâmplătoare. Asemenea anomalii neîntâmplătoare au fost evidențiate și în cercetările lui Imreh și colaboratorii (1994) efectuate pe linii microcelulare hibride realizate din fibrosarcomul A9 de șoarece și care conțineau cromozomul uman 3 complet sau parțial deletat. Aceste microcelule au fost inoculate în șoareci SCID. Examinând linii celulare derivate din tumori, cu ajutorul tehnicii FISH și prin tehnica PCR pentru identificarea markerilor pierduți, autorii au constatat că în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
parcursul vieții organismului uman, printr-o veritabilă memorie geneticocelulară, tot astfel celula transformată malign dobândește proprietatea memoriei stării sale de transformare malignă. Aceasta a fost probată experimental: celulele tumorii primare de colon uman din linia HT 29 grefate la un șoarece dintr-o linie care nu respinge grefa, au generat o tumoră ce păstrează caracteristicile celulelor liniei HT 29. Celulele transformate malign au proprietatea de a se divide continuu, ceea ce a sugerat termenul de celule nemuritoare sau imortalizate. S-a constatat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]