130,509 matches
-
dispun de Internet și pot colabora fără probleme la orice revistă de specialitate din lume, nici nu-și imaginează cu cîte dificultăți ne confruntam pentru a ne ține la curent cu progresele cercetării ori pentru a lua parte la manifestări științifice internaționale. Cheltuiam atîta trudă pentru fiecare deplasare proiectată, cu formalitățile pentru obținerea pașaportului, a vizei, cu finanțarea călătoriei, cu prepararea comunicărilor, iar totul se putea nărui atît de ușor, încît trăiam tot timpul într-o stare de tensiune. Colegii noștri
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
reușesc. Am avut șansa, însă, în septembrie 2005, să vizitez (scurt) Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pentru că domnul Marian Preda, prodecan al facultății, mă invitase să prezint un film despre Republica Moldova. Sediul din Schitu Măgureanu arăta fantastic și proiecte științifice erau cu duiumul! Am ajuns acolo într-o zi în care, din pricina ploii puternice, cafeteria studențească din subsol fusese inundată și studenții nu plecau acasă pentru că încă nu se rezolvase problema pompării apei din subsol. Deci, pe profesori și studenți
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
zi în care, din pricina ploii puternice, cafeteria studențească din subsol fusese inundată și studenții nu plecau acasă pentru că încă nu se rezolvase problema pompării apei din subsol. Deci, pe profesori și studenți, ceea ce se întîmpla cu facultatea lor, de la proiect științific și pînă la gospodărirea clădirii, îi interesa. Or, am lucrat în instituții de cercetare în vest în care nimeni nu se oferea să miște nimic pentru că nu li se părea că într-o instituție atît de rodată ar putea fi
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ai participat la defilare... Dă-mi, te rog caietul, să-ți pun nota zece.” Când a privit în caietul meu, totul fusese spus din imaginația mea, ad-hoc, deci eu am avut mai mult aptitudini în domeniul literar decât în domeniul științific. Chiț că se spune că și medicină este o artă. Dar, trecând vremea și dându-mi seama că, printre alții, am avut coleg și pe un oarecare Ion Mustață, care a absolvit „Limba română” și a ajuns reporter la radio
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
României. Domnul Ion Iliescu, au participat circa 20.000 de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga deasupra capului fiicei mele și a soțului ei, ambii cercetători științifici la ICEMENERG nu purta cizme de ortac ci pantofi din cea mai fină piele, mâna încleștata pe ranga nu părea a fi de miner, iar limbajul lui când i-a amenințat cu moartea era unul de la periferia Capitalei nu din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fusese găsită ca fiind cea mai scurtă, și deci și cea mai “elegantă.” Impresionat de nouă stima arătată de colegi, am stat pe gânduri și am decis să aleg, tocmai înainte de divizarea cursurilor pe care o așteptăm de ani, secția științifică și nu pe cea literară. Oricum, îmi plăcuse chimia încă din primele clase de liceu, având un laborator propriu în subsolul casei... A treia persoană care mi-a determinat viața a fost profesorul Iosif Drimuș de la Facultatea de Chimie Industrială
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
deoarece fusesem simpatizant al revoluției din 1956 din Ungaria. Cu aprobarea Ministrului Petrolului și Chimiei, Mihail Florescu, Drimuș m-a ajutat să-mi continui cercetările în cadrul Universității Politehnice din București. Sub conducerea să am scris un bun număr de articole științifice și am obținut brevete de invenții în mai multe țări. Ultimele două personalități care mi-au determinat viață au fost americane. Profesorul universitar și savantul Henri B. Haas (19021987) mi-a apreciat într’atât contribuțiile în domeniul unei ramuri a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Proiect Manhattan (bomba atomică) și descoperitor al răspânditei analize prin cromatografie gazoasa (a fost laureat al Medaliei Perkins și al Medaliei de Aur a Societății Chimiștilor Ameri căni), ne-am vizitat acasă reciproc. Mai mult, am scris împreună un articol științific asupra mecanismului de reacție în nitrarea ciclohexanului apărut în 1971 în publicația de specialitate Canadian Journal of Chemistry. Tot el mi-a prefațat ediția americană a cărții “Basic Nitrogen Compounds,” apărută la New York în 1973. Profesorului Thomas M. Graber, 19172007
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ortho Cycle și m-a lansat în conferințe naționale și internaționale care sau soldat cu alegerea mea drept Referent și Consultant pentru American Journal of Orthodontics precum și ca Profesor de Biomateriale la University of Illinois, Chi cago. Încununarea eforturilor mele științifice a constat în faptul că mi s-a încredințat capitolele privind materialele de domeniu din tratatul ”Orthodontics, Current Principles and Techniques,” supranumit și “Biblia Ortodontului.” Edițiile succesive ale acestui tratat unic în lume sunt traduse în numeroase limbi, între altele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de poezie americană modernă, Buc., 1947 (urmată mult mai târziu de cea a lui Ion Caraion, Antologia poeziei americane, Ed. „Univers”, Buc., 1979). Ca atare, cuvantul lui are greutate: „Nouă poezie americană, antiromantica, antitdidactică, antisentimentală, este o poezie vie, radicală, științifică, adâncind psihologia omului, exprimându-i suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Biserica Ortodoxă le răspunde că viața umană nu începe la naștere, ci la zămislire.<footnote Teoctist Arăpașu, Patriarhul României, Hristos - Calea, Adevărul și Viața, în Vestitorul Ortodoxiei, nr. 126, an VI, 1996, p. 6, apud Părintele Juvenalie, Teroriștii uterului, Terorism științific și etica începuturilor vieții, Edit. Anastasia, București, 2002, p. 268. footnote> Și pentru această afirmație a ei, Biserica are temei în cuvintele Sfintei Scripturi. Psalmistul spune că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în Mărturie ortodoxă iubitoare de Dumnezeu, Publicație a Editurii Stupul Ortodox, caietul 64, 1995, p. 76. footnote> Astăzi, precum am precizat și în rândurile de mai sus, și știința vine să dovedească acest lucru susținut de secole de către Biserică. Descoperirile științifice din domeniul embriologiei și geneticii dovedesc faptul că din momentul concepției apare o nouă existență umană, care are atâta viață și drept la viață cât are și un nou-născut, un copil de școală, un tânăr și un adult<footnote Bernard
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și un adult<footnote Bernard Keating, Personne potentielle, în Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 15. footnote>. A pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. Oamenii de știință serioși și corecți recunosc că nu există un anumit moment în evoluția intrauterină care să fie considerat ca început al vieții copilului, ci, dimpotrivă, ei susțin că ceea ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ființă omenească separată, cu toate caracterele personale specifice, nu mai este chestiune de credințăĂFătul este persoană umană deplină<footnote Ibidem, pp. 9-10. footnote>. Soții Wilke, medici obstetricieni americani, susțin că avortul este crimă cu premeditare și, din punct de vedere științific, nu se fundamentează existența unei secunde magice înainte de care fătul a fost o bucată de carne, iar după care devine om.<footnote Ibidem, p. 11. footnote> Nu am nici o îndoială - spune prof. dr. Rudolf Echman, (director la Clinica de Obstretică-Ginecologie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
după care devine om.<footnote Ibidem, p. 11. footnote> Nu am nici o îndoială - spune prof. dr. Rudolf Echman, (director la Clinica de Obstretică-Ginecologie din Elveția), că omul își începe existența din momentul concepției, a contopirii spermatozoidului cu ovulul. O dovadă științifică pentru acest fapt este fecundarea în vitro (în eprubetă). Orice altă definire a începutului vieții este nefondată. (Unii susțin că ea ar începe o dată cu infiltrarea embrionului în uter).<footnote Pius Stossel, op. cit., p. 139. footnote> Un număr de 92 de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Și are tot atâta viață cât are și noul născut, copilul de grădiniță, adolescentul sau adultul. Prin urmare, prin avort se omoară o viață omenească, o existență omenească, chiar dacă se află în stadiul cel mai de început. Conform ultimelor descoperiri științifice în domeniul embriologiei s-a constatat că: la 6-7 zile de la concepere are loc întreruperea ciclului mamei; la 18 zile se fac simțite bătăile inimii fătului și se pune în funcțiune sistemul circulator; la 5 săptămâni se văd clar nasul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
celule sexuale, a căror unire formează zigotul, Dumnezeu trimite sufletul viitorului copil.<footnote Pr. C. Galeriu, Studiu introductiv la ediția în limba română a lucrării Vindecarea arborelui genealogic, Dr. Kenneth McAll, Edit. Harisma, București, 1993, p. 13. footnote> Și descoperirile științifice din domeniul embriologiei și geneticii dovedesc faptul că din momentul concepției apare o nouă existență umană, care are atâta viață și drept la viață cât are și un nou-născut, un copil de școală, un tânăr și un adult<footnote Ibidem
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
aceea ființa umană, persoană cu drepturi depline, ia naștere în momentul fecundației, când se produce unirea principiului spiritual cu cel material. Deci a pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. participarea, atât a preotului cât și a credincioșilor, la evenimente publice organizate de asociațiile mai sus menționate pentru apărarea vieții, care să culmineze cu o manifestare de stradă. altă soluție ar
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
unii pe alții, dacă ne-am dedica biografii." Intrată în bibliografia obligatorie Eliade, cartea lui Florin }urcanu se poate dovedi și o lectură de acomodare cu un ton echilibrat, impersonal și lipsit de impulsivitate. Chiar una relaxantă, deși nu leneșă. Științifică și înțeleaptă. Credem că, și de data aceasta, România literară a optat fericit. Așteptăm noi cărți și noi premii, în 2007.
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
cuvinte, stilul reprezintă suma calităților și a însușirilor reprezentative (ca frecvență în manifestare) prin care acesta poate fi identificat în unicitatea caracterului și temperamentului lui (definiția lui Boris Asafiev). Doar astfel, stilul devine o formă de „comportament” propriu gândirii (artistice, științifice, politice), mediat prin mijloacele specifice ale unui anumit domeniu de activitate. În acest sens, putem identifica și deosebi stilul Romantismului de stilul Barocului, Renașterii, Clasicismului sau Modernismului (stil de epocă), stilul german, italian, francez, englez sau rus (stil național) sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de Lejaren Hiller. Din 1993 colaborez cu Hans Kaper, matematician la Argonne National Laboratory, lângă Chicago, unde am fost și eu pentru un deceniu "computational scientist", o colaborare axată pe utilizarea calculatoarelor paralele (supercomputers), precum și pe reprezentarea sonoră a datelor științifice (sonification). Cu siguranță, Sever Tipei a transferat ceva din seva lui critică și analitică pe malurile Senei ori peste ocean. Aceasta după ce a ucenicit productiv câțiva ani buni în presa din țară. în primii ani de facultate l-am avut
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
plătiți, tragând mâța de coadă, amenințați de cine știe ce satrap ajuns director de institut de cercetare? Nu e mai simplu să alegem presa cotidiană, unde pentru o notiță culturală scrisă din vârful degetelor ești mai bine plătit decât pentru orice descoperire științifică epocală?" Nimic de zis. Dar asta nu înseamnă că suntem mai puțin responsabili pentru că, sub ochii noștri, mor ocupații culturale de mare valoare. Am scris de câteva ori pe această temă. Mai mult, la Institutul Cultural Român încercăm de aproape
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
românești,, vol. V..., pp. 346 - 351; footnote> . În anul 1926 Breazul pornește campania pentru întemeierea unei instituții specializate pentru culegerea și studierea cântecului popular românesc, cu un studiu pertinent și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]