821 matches
-
aproape cilindric în secțiune, acoperit cu solzi relativ mari. Înălțimea maximă a corpului este egală cu 15,09-20,0% din lungimea corpului la peștii adulți și 14,9-15,7% la cei tineri. Capul mare și lung, lățit dorsoventral, ca la știucă. Lungimea capului depășește mult înălțimea maximă. La peștii adulți, capul reprezintă 22,7-24,9% din lungimea corpului; la tineri, 27,6-27,9%. Botul este conic și ascuțit. Gura foarte mare și largă este dispusă terminal, ajunge sub partea anterioară sau
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este gazdă a diverși paraziți. Ciupercile "Saprolegnia" și "Achlya" atacă lostrița numai în crescătorii. Se cunosc paraziți pe branhii ("Basanistes huchonis") și mai mulți paraziți helmintici ("Diphyllobothrium" și "Echinorhynchus"). Peștii imaturi și adulții mai mici cad pradă în principal somnului, știucii, șalăului și bibanului. Acești pești intră, de asemenea, în hrana păsărilor piscivore, cum ar fi cormoranul mare, stârcii, acvila și vulturul pescar. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 3-4 ani, când exemplarele cântăresc aproximativ un kilogram, în timp ce femelele ating
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
majoritate sub numele "Tarama", ca de exemplu în Grecia sau Turcia. Pe vremuri s-au bătut numai icre de crap, în Țara Românească, Principatul Moldovei precum Banat (cel mai târziu din 1919 peste tot în țară) și cu icre de știucă sau de șalău ca variantă mai savuroasă. În unele state din sud-estul Europei de astăzi, dar și în Germania, salata se prepară din ce în ce mai des din icre de cod, chiar și afumat, sau alt pește de mare. Rezultatele sunt foarte îndoielnice
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
adaugă câte o linguriță cu apa rece sau apă minerală. Salata de icre de crap se așază pe platou, se ornează cu măsline, cu ceapă tăiată fin și cu felii de lămâie cu marginea crestată. La salata de icre de știucă, înainte de a începe bătutul, se despart din icre ceva mai puțin de un sfert din cantitatea lor și se lasă la o parte, amestecându-le la sfârșit cu cele bătute (fără franzelă). Nu se servește ceapă, aici garnitura se compune
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
se poate folosi o lingură rasă muștar sau câteva picături de oțet, pentru miezul de franzelă, griș, dar aceste compoziții nu sunt foarte gustoase. Chiar în orașe mari sau în străinătate nu se găsesc icre proaspete. Atunci icrele de crap/știucă se înlocuiesc cu cele de păstrăv care se vând conservate în borcănele de sticlă de 50 sau 100 de grame. În acest caz se recomandă prepararea cu ajutorul unei mașini electrice. Icrele bătute se pot și cumpăra în borcane, tuburi sau
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Alte șase povestiri („Tovarăși de pescuit”, „Intrare în ostrov”, „Pierde-vară”, „Ploaie, la Nada Florilor”, „Îndeletnicirile insularilor mei”, „Pescuitul racilor și altele” și „Știuca”) constituiau un nucleu narativ de sine-stătător și se refereau la experiențele sale timpurii de pescar pe plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
abia având forma speciei, cu punctul enorm al ochiului în mica lor transparență. Puzderie de alții mai mărișori evoluau cu instinctul primejdiei, învârtejindu-se într-o latură și fugind de umbra ghimpoasă a bibanilor sau de gura de balaur a știucii. Spre limpezimea fundului, carași cu reflexe de aur vechi, crapi bătrâni cu solzii ruginiți. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mâlului primordial, se frământa într-o monstruoasă bucurie sub tremurul ploii de primăvară. Era bucuria vieții
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
se pot găsi o mulțime de fapte istorice și de idei politico-sociale și filozofice de cel mai mare preț" ( după P.P.Panaitescu, op.cit., p. 79). Romanul abundă în expresii plastice: Vidra e ""jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă"", Dulful (balena) e ""porc peștit"" și ""pește" "porcit"". În "Istoria ieroglifică" este folosită literatura populară, sunt menționate proverbe și zicători, ca acestea: Lupul părul după vremi" "își schimbă, iară din firea lui nu iase"", sau "" Cine nu vrea să frământe
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
osseus") atinge o lungime de 1,8 m. și are o greutate de circa 22,7 kg, iar peștele aligator ("Atractosteus spatula") atinge o lungime de 3 m și are o greutate maximă de 137 kg. Lepisosteiformele se aseamănă cu știuca prin corpul lor sagitiform, cu capul turtit, dorso-ventral, prevăzut cu un bot alungit în vârful căruia se găsesc nările, și prin înotătoarele dorsală și anală deplasate în apropierea cozii. Coada este heterocercă însă nu este bifurcată ca și la știucă
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
știuca prin corpul lor sagitiform, cu capul turtit, dorso-ventral, prevăzut cu un bot alungit în vârful căruia se găsesc nările, și prin înotătoarele dorsală și anală deplasate în apropierea cozii. Coada este heterocercă însă nu este bifurcată ca și la știucă, ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați în rânduri oblice, care formează în jurul peștelui o platoșă puternică, precum și prin fulcrele (solzi ganoizi dezvoltați mai puternic) ce preced fiecare
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
prevăzut cu un bot alungit în vârful căruia se găsesc nările, și prin înotătoarele dorsală și anală deplasate în apropierea cozii. Coada este heterocercă însă nu este bifurcată ca și la știucă, ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați în rânduri oblice, care formează în jurul peștelui o platoșă puternică, precum și prin fulcrele (solzi ganoizi dezvoltați mai puternic) ce preced fiecare înotătoare. Fălcile foarte lungi, ca la crocodilieni, sunt prevăzute
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
nisip ("Gobio kessleri"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor, Stufărișurile de la Sic și Valea Legiilor. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
erete de stuf ("Circus aeruginosus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Pești: sorete ("Lepomis gibbosus"), știucă ("Esox lucius"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus"), biban ("Perca fluviatilis"), crap ("Cyprinus carpio"), plătică ("Abramis brama"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), năpârcă ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
au nevoie de câteva luni bune să îi cunoască subordonații. 3. Singurele motive de remaniere acceptate de publicul larg sunt incompetență sau lipsa de integritate - daca remaniera unor miniștrii se va face pentru că refuză să pună momeală în undita de știuci e dezastru. 4. Dacă schimbi un ministru prost sau hoț cu altul mai prost și mai hoț mai bine îl lași pe cel vechi până gasesesti un înlocuitor/ dacă vor fi promovați noi oameni pe criteriul unic al obedientei față de
Remaniere guvernamentală. Ponta iese la atac: Calitatea lor nu depășește pe aceea a unui mărunt funcționar by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102452_a_103744]
-
comunele în jurul lacului în stații de epurare. De atunci apa este de calitate superioară și multe specii de pește se dezvoltă în ea (babușcă, biban european, Coregonus (de: Renke), crap, mangal, mihalț, păstrăv de lac, plătică, Salvelinus alpinus, somn sau știucă), spre bucuria familiilor de pescari comercianți stabilite de secole în regiune. Lacul reprezintă o zonă importantă de recreere și sport, în special pentru locuitorii capitalei München, deoarece este ușor accesibil cu S-Bahn (tren urban rapid) spre Starnberg și Tutzing (S
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]
-
numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în puțin untdelemn împreună cu orezul
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
-o aversă absurdă, neașteptată, copleșitoare, răsare deasupra noastră, o graniță vizibilă și-atât, ce nu separă nimic, pur și simplu, apare splendid și nebun, pur și simplu, e-acolo, căci nu poate fi nici altcum, nici altundeva. L. SIMON LÁSZLÓ Știuca prinsă de vulpe Dacă s-a spart, s-a spart, astfel pot rătăci ca un deținut evadat în pădurea desenată a castanilor în floare, unde fiecare trunchi de copac maiestuos este un posibil popas al unui posibil drum, codul plin
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
în urma mea, ceea ce nicio forță nu e în stare să transforme într-o componentă de sine stătătoare în întreg. Așa că-i totuna dacă merg înainte sau înapoi, în această lume fărâmițată de mesaje secrete, suntem definitiv și strâns încleștați ca știuca prinsă de vulpe și vulpea. Selecție, traducere și prezentare de George Volceanov
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]